BusinessMagazin

Tag: politica

  • Cum vrea USL să închidă gura opoziţiei în Parlament

    Proiectul, iniţiat de Victor Ponta şi Crin Antonescu spre a maximiza automat scorul USL în dauna PDL, a fost prezentat cu justificarea că aşa s-ar stopa ascensiunea unor “mişcări politice populiste” (etichetă cu care ar putea fi identificate PP-DD, PNG sau PRM la alegerile din toamnă).

    Acest pericol potenţial nu înlătură dezavantajul nereprezentării unei părţi considerabile din alegătorii actualelor partide, nemaivorbind de cei ce optează pentru partide noi sau candidaţi independenţi. Votul decisiv în chestiune îl va avea Camera Deputaţilor. Liderul PNL, Crin Antonescu, a promis că la votul din Cameră va propune eliminarea pragului electoral, după modelul Marii Britanii, spre a creşte şansele independenţilor şi ale partidelor mici, însă lipsa de reprezentare a unei părţi a cetăţenilor în Parlament rămâne, ţinând cont că existenţa unui singur tur creşte puternic importanţa votului util (dat pentru candidaţii cu cele mai mari şanse),

    Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Asociaţiei Pro Democraţia şi alte organizaţii neguvernamentale au adresat o scrisoare deschisă preşedinţilor PDL, PSD, PNL şi UDMR, în care cer stoparea demersului de trecere la votul uninominal majoritar cu un singur tur, având în vedere “efectele negative deosebite pe care acest sistem le-ar putea produce asupra pluralismului politic în România şi, implicit, asupra evoluţiei sistemului politic românesc”.

    ONG-urile au făcut o modelare a efectelor acestui sistem pe situaţia alegerilor din 2008, luând în considerare pentru fiecare partid politic numărul de colegii uninominale în care candidaţii săi au ocupat primul loc. Rezultatul modelării arată că PDL, care în 2008 a obţinut 32,36% din voturi, ar fi primit în noul sistem 42,09% din mandatele din Camera Deputaţilor, după numărul de colegii în care candidaţii săi s-au situat pe primul loc, faţă de 36,39, cât a primit de fapt. PSD, cu 33,10% din voturi obţinute, ar fi primit 37,65% din mandate, faţă de 36,07% cât a primit. PNL, cu 18,57% din voturi, ar fi primit 11,70% din mandate, aproape jumătate din câte a primit de fapt – 20,56%, iar UDMR, cu 6,17% din voturi, ar fi avut un mandat în plus faţă de cât are – performanţă datorată faptului că s-a clasat pe primul loc, cu procente în jur de 30%, în multe colegii uninominale din vestul ţării.

    În afară de ceea ce s-ar fi întâmplat la nivel naţional, ONG-urile arată efectul noului sistem asupra reprezentării alegătorilor din diferite judeţe. Spre exemplu, în judeţul Arad, cu 52,06% din voturi obţinute, PDL ar fi câştigat toate cele şapte mandate (pentru că, în toate cele şapte colegii, candidaţii săi s-au situat pe primul loc); în judeţul Argeş, cu doar 45,39% din voturi, PSD Ă PC ar fi câştigat opt mandate din nouă; în judeţul Satu Mare, cu doar 36,05% din voturi, UDMR ar fi câştigat patru mandate din cinci.

  • De la gloanţe la bombiţe. La guvern nou, strategii noi de război

    Noua opoziţie şi susţinătorii ei n-au rămas însă datori la capitolul prost-gust. Sebastian Lăzăroiu a sugerat pe Facebook că Andrei Marga a fost turnător – fitil al unei bombe anume gândite să explodeze abia după învestirea guvernului. Au urmat sugestiile din presă despre o catastrofă diplomatică din cauza respingerii planurilor UDMR pentru UMF Tg. Mureş, despre prezumată intenţie a USL de a rupe acordul cu FMI sau despre un pact de neagresiune secret în care preşedintele Băsescu scapă de suspendare în schimbul includerii în guvernul USL a lui Ioan Rus, peste capul baronilor regăţeni ai PSD.

    Una peste alta, aşadar, dacă PDL a început prin a afirma că “nu se teme de gloanţe” (cum zicea Ioan Oltean, făcând aluzie la spusa lui Victor Ponta că pe liderii pedelişti “nici dacă-i împuşti nu e suficient”), iată-l acum ripostând el însuşi cu bombiţe contra USL – sau cum spunea un comentator pe un blog al dreptei, “cu o mobilizare serioasă la vot, cu tactici murdare sau nu, duşmanul trebuie oprit pe toată linia frontului” (duşmanul = USL). Partea proastă e că din concursul de zvonuri şi bombiţe nu câştigă nimeni: nici opoziţia, nici puterea şi cu atât mai puţin ţara, cu priorităţile ei atât de puţin spectaculoase pe lângă distracţiile grosolane din politică.

  • Goliciunea împăratului Traian şi salata românească. Perlele politice ale săptămânii

    “Ia uite ce salată mare, frumoasă, românească. Uite-o! Proaspătă! Aia olandeză e deja veştejită, spre deosebire de a noastră” – preşedintele Traian Băsescu către ziarişti, la ieşirea dintr-un hipermarket

    “Doi prorectori conduc lumea: Putin şi Ratzinger” – Andrei Marga, ministrul de externe

    “Cu acest nume nu-mi este ruşine după 12 ani de administraţie onestă şi cinstită. Cu acest nume nu trebuie să ne fie nimănui ruşine! Staţi cu fruntea sus şi fiţi ungurenii mei!” – ex-premierul Mihai Răzvan Ungureanu către democrat-liberali

    “Uite Popa, nu e Popa, cumpăr loc în Europa. Frunză verde-ales local, m-am făcut şi liberal” – Traian Ungureanu, europarlamentar PDL, ironizându-i pe foştii pedelişti Sorin Frunzăverde şi Mihaela Popa, plecaţi la USL

    “Are şi Sorin Oprescu un proiect gândit, realizat şi inaugurat de el: este împăratul Traian de la Muzeul Naţional de Istorie. Dar împăratul este gol ca şi primarul şi atunci avem noi obligaţia să câştigăm Bucureştiul” – Adriean Videanu, fruntaş PDL

    “Cunoscându-i pe băieţii din PSD, pot să spun că se mişcă încet, dar se mişcă asemenea unor tauri. Cei din PDL sunt ca niste coioţi, care aşteaptă să înghită câte un taur” – Sorin Oprescu, primarul Capitalei

    “Vreau să vă asigur că vom trece şi prin zid pentru adoptarea acestei taxe” – Gabriel Oprea, liderul UNPR, despre taxa pe averile mari, unul dintre punctele protocolului de colaborare USL-UNPR

    “I-am spus şi lui, dacă te întâlneşti cu un băiat la o cola şi vine cineva şi te întreabă dacă crezi că o să te măriţi cu el, răspunsul va fi nu ştiu. Poate va fi o căsnicie lungă şi frumoasă şi cu mulţi copii, poate că va fi o nepotrivire de caracter, aşa că nu ştim” – Radu Berceanu, fruntaş PDL, despre relaţia PDL cu Mihai-Răzvan Ungureanu

    “Când bocitoarele USL ne plângeau de milă pe la televizor, 10.000 de pedelişti sărbătoresc intrare în luptă. Sala asta arată astăzi că partidul are într-adevăr nouă vieţi” – Elena Udrea, vicepreşedinte PDL

  • Toader Paleologu se declară în favoarea legalizării prostituţiei

    “Ceea ce trebuie să facem este să scoatem această activitate de sub controlul acestor mafii de proxeneţi. Am văzut cu ochii mei lucruri foarte grave care se întâmplă şi nu-i de ajuns să întorci capul în altă parte, ca respectiva realitate să nu mai existe!”, subliniază deputatul democrat-liberal.

    El se arată deranjat de publicitatea stradală pentru saloanele erotice: “Publicitate pentru prostituţie se face pe faţă. Dacă te plimbi pe Magheru, vei vedea un afiş amplasat ilegal, de altminteri, pe trotuar, afişe publicitare pentru aşa-zicând «masaj erotic». Vă daţi seama că este vorba de prostituţie în toată regula! Sunt localuri aşa-zicând respectabile, restaurante din Sectorul 1 şi din Sectorul 2 şi de oriunde vreţi în Bucureşti, unde ai fie la toaletă, fie la ieşirea din local acele flyere, care fac publicitate pentru masaj erotic. Or, ştim foarte bine despre ce este vorba!”.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • PDL după Ungureanu: pariul pe 2014

    Cum însă Traian Băsescu nu mai poate candida pentru un alt mandat, speranţa adepţilor PDL a rămas în M.R. Ungureanu, susţinut de o viitoare construcţie politică de dreapta, construcţie care are însă nevoie obligatoriu să se sprijine pe aparatul din teritoriu al PDL pentru a avea relevanţă.

    Ungureanu nu şi-a anunţat încă intenţiile, însă scenariile deja au apărut, de la o preluare de către ex-premier a şefiei unui PDL curăţat de traseişti şi până la fondarea unei noi formaţiuni care să fuzioneze ulterior cu acel PDL curăţat şi cu orice alte grupări de dreapta dispuse să i se alăture.

  • Jos Ungureanu! Jos Băsescu?

    De la 16 miniştri în cabinetele Tăriceanu şi Boc, cifra era prevăzută iniţial să urce la 21, dintre care patru miniştri delegaţi perfect inutili, cu atribuţii redundante sau absurde (pentru dialog social, relaţia cu IMM, relaţia cu Parlamentul şi relaţia cu societatea civilă), doi miniştri desemnaţi au în spate anchete penale, trei au fost declaraţi incompatibili de ANI, iar unii (Andrei Marga, Titus Corlăţean, Ovidiu Silaghi) au mai fost miniştri, într-adevăr, satisfăcând criteriul experienţei enunţat de premierul desemnat Victor Ponta, dar nu la ministerele unde au fost trimişi.

    Auspiciile proaste însoţesc şi din punct de vedere politic debutul noului guvern. Încă dinainte de confirmarea în Parlament, Dan Voiculescu, liderul de facto al PC, a început să traseze guvernării USL sarcina de a-l suspenda rapid pe preşedintele Traian Băsescu, idee în faţa căreia s-a arătat reticent până şi PNL, altminteri primul interesat să se elibereze locul la preşedinţie pentru Crin Antonescu.

    În acelaşi timp, UDMR, supărată că USL insistă cu suspendarea liniei de predare în maghiară la UMF Târgu-Mureş şi cu votul uninominal, a anunţat că vrea alegeri anticipate, alăturându-se PDL într-un vot negativ dat guvernului Ponta. Atât o suspendare a preşedintelui, cât şi un drum spre anticipate ar fi însă ultimul lucru de care societatea şi economia ar avea acum nevoie.

  • Satana, zece biserici şi panglici fără număr. Perlele politice ale săptămânii

    “Am promis că, dacă voi fi primar general, începând din 11 iunie mă voi îmbrăca în alb, direct la Măruţă în emisiune” – Silviu Prigoană, candidat PDL la Primăria Capitalei

    “Dacă voi fi primar, prima şi prima dată vreau să rezolv o problemă de suflet, adică în fiecare sector din Capitală să construiesc câte 10 biserici” – Gheorghe Becali, candidat PNG la Primăria Capitalei

    “Nu e mai greu să îl baţi pe primarul Oprescu decât marea echipă a Argentinei” – Anghel Iordănescu, candidatul UNPR la Primăria Capitalei

    “Nu vreau panglici, uite-aşa! Destul scot alţii panglici pe gură” – Sorin Oprescu, primarul Capitalei, explicând de ce nu a tăiat panglica la inaugurarea Pasajului Pipera

    “Cel mai ameninţător e finul meu, Cătălin Stochiţă, care e independent, e vânjos, e periculos, care l-am susţinut foarte mult şi azi vrea să mă bată” – Marian Vanghelie, primarul sectorului 5 Bucureşti, despre contracandidaţii săi la alegerile locale

    “Porcul este unul dintre cele mai curate animale. Porcul întotdeauna a salvat lumea cu o bucăţică de carne” – Vladimir Voronin, liderul PCRM, ca reacţie la un sondaj în care electoratul, solicitat să-i asocieze pe liderii politici cu câte un animal, l-a asociat cu un porc

  • De ce s-a înfuriat Sebastian Lăzăroiu pe Cristian Tudor Popescu

    “S-a găsit deja o slugă pentru noul guvern Ponta. Nimeni altul decât lăutarul lui Geoană şi Nastase şi cunoscutul jucător de tenis, Cristian Tudor Popescu”, a scris Lăzăroiu pe Facebook.

    Reacţia lui Lăzăroiu a venit după ce Popescu i-a criticat, o dată în plus, pe miniştrii fostelor guverne Boc şi a apreciat că Ponta a cooptat în noul cabinet o serie de profesionişti, strategie pe care PDL nu a adoptat-o cât a fost la guvernare.

    “Nu avem personaje compromise, sunt o serie de profesionişti care se găsesc acolo unde le este locul, aşa cum sunt Florin Georgescu, Ioan Rus, Mariana Câmpeanu. Un guvern fără Igaş, fără Lăzăroi şi fără Udre este un guvern mai bun”, a declarat Cristian Tudor Popescu la Realitatea TV.

    Premierul desemnat Victor Ponta a anunţat, marţi seară, lista noului guvern, format preponderent din foşti miniştri PSD şi PNL, precum şi din specialişti independenţi.

  • Victor Ponta a anunţat lista guvernului USL. Cine sunt noii miniştri

    Ministrul finanţelor, viceprim-ministru: Florin Georgescu (PSD)
    -viceguvernator BNR

    Ministrul economiei: Daniel Chiţoiu (PNL)
    -fost preşedinte al ANAF (2004-2008)

    Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale: Daniel Constantin (PC)
    -preşedintele PC, fost director al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură în 2009

    Ministrul de interne: Ioan Rus (PSD)
    -fost ministru de interne în guvernarea Năstase

    Ministrul apărării: Corneliu Dobriţoiu (PNL)
    -secretar de stat în MapN (2006-2008), temporar ministru interimar în 2006

    Ministrul justiţiei: Titus Corlăţean (PSD)
    -consilier al premierului în probleme de politică externă în guvernarea Năstase

    Ministrul de externe: Andrei Marga (PNL)
    -fost ministru al educaţiei în perioada 1997-2000

    Ministrul afacerilor europene: Leonard Orban
    -actualul ministru, numit de PDL în 2011

    Ministrul dezvoltării regionale şi al turismului: Eduard Hellvig (PNL)
    -fost europarlamentar (2006-2007)

    Ministrul transporturilor şi infrastructurii: Ovidiu Silaghi (PNL)
    -fost ministru pentru IMM în guvernarea Tăriceanu

    Ministrul comunicaţiilor: Dan Nica (PSD)
    -fost ministru al comunicaţiilor în guvernarea Năstase şi ministru al Administraţiei şi Internelor în 2009

    Ministrul mediului: Rovana Plumb (PSD)
    -fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor în guvernarea Năstase

    Ministrul muncii: Mariana Câmpeanu (PNL)
    -fost ministru al muncii în guvernarea Tăriceanu

    Ministrul sănătăţii: Vasile Cepoi
    -fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii în guvernarea Năstase, fost director al CNAS (2005-2007)

    Ministrul educaţiei: Corina Dumitrescu
    -rector al universităţii private “Dimitrie Cantemir”

    Ministrul culturii: Mircea Diaconu (PNL)
    -fost director al Teatrului Nottara din Bucureşti

    Ministrul delegat pentru dialog social: Liviu Marian Pop
    -secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ

    Ministrul delegat pentru mediul de afaceri: Lucian Isar
    -fost vicepreşedinte Bancpost, şi-a pierdut funcţia după atacul speculativ din 2008 contra leului

    Ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul: Mircea Duşa (PSD)
    -prefect al Harghitei în perioada 2001-2004

    Ministrul delegat la primul-ministru pentru strategii guvernamentale, transparenţă decizională şi relaţia cu societatea civilă: Victor Alistar
    -director executiv al organizaţiei neguvernamentale Transparency International

    Ministrul administraţiei: Victor Paul Dobre (PNL)
    -fost secretar de stat în MAI în guvernarea Tăriceanu.

    Luni, 7 mai, Victor Ponta va prezenta în Parlament lista şi programul noului guvern, pentru a fi validate. Deocamdată, Ponta mizează pe votul favorabil a 229 de parlamentari, faţă de o majoritate necesară de 231. Miercuri, 2 mai, premierul desemnat va avea întâlniri cu reprezentanţii grupurilor parlamentare UNPR, al minorităţilor naţionale şi posibil UDMR, pentru a-şi asigura sprijinul lor la votul de învestitură.

    Ponta a spus că în USL s-a decis păstrarea structurii actuale a guvernului, ca să nu se piardă timp cu reorganizarea, urmând ca după alegerile din noiembrie să se schimbe structura guvernului “după un mod de organizare modern, european”.

    Sarcinile noului guvern: schimbarea modului de guvernare (priorităţi de acţiune şi atitudinea miniştrilor), o guvernare transparentă, cu respectarea legilor, cu centrul de decizie “la Palatul Victoria, nu la Cotroceni sau în Kisseleff” şi cu recunoaşterea faptului că “nu Guvernul conduce Parlamentul, ci Parlamentul controlează Guvernul”. Ponta a menţionat şi depolitizarea administraţiei publice, o toleranţă zero faţă de acte de corupţie, continuarea eforturilor pentru a îndeplini cerinţele MCV, utilizarea responsabilă a resurselor de la buget şi organizarea unor alegeri corecte.

    “Ne propunem ca în aceste şase luni să performăm cât mai mult să facem cât mai mult din ce ne-am propus, astfel încât din toamnă să continue guvernarea USL şi să-şi pună în aplicare programul”, a spus Ponta, promiţând “un cadru clar pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, protejarea resurselor naturale ale ţării, o viziune fiscală clară, respectarea angajamentelor în faţa instituţiilor internaţionale, dar şi în faţa populaţiei României”.

    El a mai precizat că în alegerea miniştrilor, a folosit trei criterii: experienţa profesională, integritatea şi corectitudinea în exercitarea funcţiilor publice şi coerenţa actului de guvernare. Prima şedinţă a noului guvern ar urma să aibă loc marţi, 8 mai.

    Victor Ponta a prezentat lista şi programul noului guvern împreună cu Crin Antonescu, colegul său la şefia USL, ceea ce le-a dat ocazia celor doi lideri politici să-şi mulţumească reciproc, de mai multe ori, pentru calitatea colaborării pentru definirea listei şi a programului noului cabinet.

    Ponta a precizat că i-a transmis în urmă cu câteva ore preşedintelui Traian Băsescu lista noului cabinet şi i-a mulţumit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, pentru “mâna esenţială de ajutor” oferită prin susţinerea includerii în noul guvern a lui Florin Georgescu, viceguvernator al BNR, sub rezerva că acesta se va întoarce la BNR după alegerile din noiembrie.

    Miercuri, 2 mai, toţi noii miniştri ale căror portofolii sunt afectate de scrisoarea de intenţie, în frunte cu ministrul desemnat al finanţelor, Florin Georgescu, vor începe discuţiile tehnice cu misiunea reprezentanţilor FMI-CE-Banca Mondială, care se află la Bucureşti. În paralel, toţi miniştrii noului cabinet vor începe să lucreze la programul de guvernare, care trebuie finalizat şi trimis Parlamentului până vineri.

  • Fitch: O deviere semnificativă de la programul fiscal ar putea afecta ratingul României

    Fitch a îmbunătăţit în iulie anul trecut ratingul României, de la BBĂ la BBB-, cu perspectivă stabilă, ca efect al redresării economice bazate pe exporturi şi al reducerii deficitului bugetar, ca urmare a consolidării fiscale substanţiale din 2008-2011.

    Kiss Gergely, analist al agenţiei de rating, arată că demiterea celui de-al doilea guvern care a condus România după mai puţin de trei luni a crescut incertitudinea politică. Victor Ponta, premierul desemnat din partea USL, a anunţat că doreşte repornirea rapidă a discuţiilor cu FMI, ţinând cont că planul de consolidare fiscală pentru România este trasat în programul de credit de 5,3 mld. euro angajat cu FMI-UE. “Deşi a criticat puternic măsurile de austeritate fiscală din ultimii ani, USL a promis că va lucra cu instituţiile financiare internaţionale”, notează Gergely.

    România a făcut progrese în ultimele trimestre în privinţa ajustării deficitului bugetar, care s-a situat la 5,2% din PIB la sfârşitul anului trecut, aproape de ţinta stabilită cu FMI-UE. Creşterea economică a depăşit 2% în 2011, iar inflaţia a ajuns la minime istorice. România rămâne însă în continuare expusă efectelor crizei din zona euro, atât pe canalul comercial, cât şi din cauza rolului băncilor din zona euro în sectorul financiar al ţării, apreciază analistul Fitch Ratings.