Zeci de mii de protestatari s-au adunat joi în centrul oraşului Munchen, sub sloganul “Opriţi TTIP (Acordul Transatlantic – Salvaţi clima – Combateţi sărăcia!”.
Potrivit poliţiei locale, la manifestaţie participă aproximativ 34.000 de persoane.
Circa 3.000 de poliţişti au fost mobilizaţi în centrul oraşului München pentru menţinerea ordinii.
Summitul Grupului G7 – Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi SUA – se desfăşura pe 7-8 iunie în oraşul bavarez Elmau.
Purtătoarea de cuvânt a descris detectarea mai multor scurgeri de date. Însă nu este clar de la ce birouri provin şi nici ce informaţii conţin.
“Organismele vizate au fost informate şi au fost adoptate contramăsuri”, a anunţat purtătoarea de cuvânt.
Hackeri au reuşit să acceseze, în urmă cu două săptămâni, servere interne aparţinând Bundestagului, într-un atac fără precedent în timpul căruia se pare că au folosit viruşi de tip “cal troian”.
Cu câteva zile mai înainte, revista Spiegel scria că experţi guvernamentali în domeniul IT au observat tentative anterioare de a pătrunde în servere.
Revista mai scria, fără să poată cita surse, că există dovezi potrivit cărora în spatele atacurilor se află o agenţie străină de spionaj.
Spiegel dezvăluia că primele tentative de spionare au fost descoperite în mai, după ce două computere infectate cu programe de tip malware au încercat să se conecteze la un server din Europa de Est.
Între timp, experţii au descoperit că au fost infectate mai multe computere.
Steffi Lemke, membră a Verzilor germani, a declarat că aceste scurgeri relevă faptul că “impactul atacului informatic asupra Bundestagului este mai grav decât se credea anterior”.
“Acest atac arată că Ministerul de Interne a eşuat complet în crearea unei Apărări cibernetice funcţionale”, a denunţat Lemke.
Un program unic în ţară îi aşteaptă la Cluj pe tinerii care ştiu germană şi vor să se angajeze la una dintre din cele 14 multinaţionale care şi-au deschis filiale în vestul ţării.
Contează mai puţin cunoştinţele pe care le au tinerii în domeniile solicitate, dacă stăpânesc foarte bine limba germană. Restul se învaţă, spun angajatorii.
Eleva Diana Şerban a declarat pentru stirileprotv.ro că se felicită că a ales să studieze germana la liceu, în timp ce colegii ei s-au orientat către engleză. ”Eu am mai multe şanse să îmi găsesc un post mai bine plătit”, susţine tânăra.
AFLĂ CARE SUNT DOMENIILE ÎN CARE SE CAUTĂ PERSOANE CARE SĂ VORBEASCĂ FLUENT LIMBA GERMANĂ
Şcoli şi grădiniţe – dar şi grădina zoologică – au rămas închise în timpul celei mai mari evacuări din istoria postbelică a oraşului.
Aproximativ 1.100 de rezidenţi ai unui centru pentru pensionari şi invalizi din zona Riehl se află printre persoanele evacuate.
Descoperirea unor bombe neexplodate datând din al Doilea Război Mondial este un lucru obişnuit în Germania. Aliaţii au bombardat oraşul Koln în timpul războiului.
Dezamorsarea bombei de o mie de kilograme, care a fost descoprită în apropiere de Podul Muelheim, peste Rin, era planificată pentru miercuri după-amiaza.
Autorităţile municipale au anunţat că în timpul operaţiunii atât navigaţia pe fluviu, cât şi spaţiul aerian din zonă, urmau să fie închise.
Bomba a fost găsită vineri, în timpul pregătirilor în vederea construirii unei conducte, potrivit presei locale.
Se pare că este vorba despre o bombă fabricată de către americani, descoperită la cinci metri în sol.
O zonă de interdicţie cu raza de un kilometru a fost instituită în locul unde a fost găsită bomba.
Aproximativ 600 de rezidenţi evacuaţi miercuri dimineaţa aveau nevoie de îngrijiri.
Otto Ludorff, directorul azilului respectiv, a declarat că evacuarea reprezintă o “povară fizică şi emoţională” pentru rezidenţi, a căror vârstă medie este de 86 de ani, potrivit postului german de ştiri n-tv.
Sute de tone de muniţii neexplodate sunt descoperite anual în Germania.
Explozivii sunt de obicei dezamorsaţi în siguranţă. Însă, în 2010, trei ofiţeri genişti au fost ucişi încercând să dezamorseze o bombă.
În decembrie 2011, cea mai importantă operaţiune de deminare organizată în Germania după 1945 a avut loc la Koblenz, pentru dezamorsarea a două bombe din al Doilea Război Mondial, ambele descoperite în albia Rinului.
Germania este cea mai mare piaţă a grupului în afara Americii de Nord, potrivit raportului anual al Amazon, şi până recent vânzările şi profitul erau raportate prin intermediul diviziei din Luxembourg, unde fiscalitatea este scăzută.
Principala companie din Germania a grupului american, Amazon.de, administrează site-ul destinat acestei pieţe şi coordonează livrările, dar este finanţată prin intermediul companiilor din Luxembourg.
Potrivit datelor raportate la sfârşitul lunii aprilie, dar care au devenit publice abia în ultimele zile, Amazon.de a obţinut în 2014 un profit de 32 de milioane de euro şi a plătit un impozit pe profit de 11,9 milioane de euro (16 milioane dolari, la cursul mediu de schimb din 2014).
“Impozitul companiei se calculează la profit, nu la venituri. Comerţul online este o afacere cu marjă redusă şi extrem de competitiv, iar Amazon continuă să investească masiv la nivel mondial, ceea ce înseamnă că profitul nostru este scăzut”, a declarat un purtător de cuvânt al Amazon.de.
Compania a anunţat săptămâna trecută că de la 1 mai a introdus schimbări la diviziile din Marea Britanie, Germania, Spania şi Italia, astfel încât vânzările să fie raportate în ţările respective.
Potrivit analiştilor, noul sistem de raportare ar putea face ca Amazon să plătească taxe mai mari în anii viitori.
România este a treia ţară în care se lansează oferta MagentaONE (oferta integrată fix-mobil), după Germania şi Slovacia, fiind singura ţară în care conceptul comercial se adresează atât clienţilor persoane fizice, cât şi clienţilor din segmentul de business.
MagentaONE este o ofertă simplificată de servicii de comunicaţie ce constă într-un singur furnizor comun pentru toate serviciile oferite de Telekom. Compania susţine că timpul de aşteptare pentru a intra în legătură cu un operator va fi de 5 secunde pentru clienţii cu pechete integrate fix-mobil, iar pentru cei care nu deţin un astfel de pachet este de peste 10 secunde.
MagentaONE mai conţine televiziune interactivă cu funcţionalităţi noi, precum arhivă TV pentru toate programele difuzate pe parcursul unei săptămâni, posibilitatea de a înregistra emisiunile prefereate, filme şi competiţiile sportive în cloud, fără a avea nevoie de dispozitiv de stocare sau de receiver diferit, divertisment şi conţinut TV pe toate tipurile de ecran.
Clienţii de business MagentaONE dispune de spaţiu de stocare securizat de 1 TB, aplicaţii şi servicii de bază cum ar fi stocare, antivirus, găzduire web şi design web.
Întrebat dacă există şi lucruri negative sau care să nu funcţioneze bine la această ofertă, Nikolai Beckers (CEO Telekom România) a menţionat că nu a fost angajat personal nou care să ajute la implemetarea noului concept şi că nu s-a investit foarte mult în acest proiect.
Telekom este prezent în peste 50 de ţări şi are 228.000 de angajaţi la nivel mondial. Grupul a generat venituri anul trecut de 62,7 miliarde de euro, iar 60% din această valoare s-a înregistrat în afara Germaniei.
Brand-ul Telekom România este prezent pe piaţă din 2014, după rebranding-ul comun al Romtelecom şi Cosmote.
“Grecia s-a angajat pe 20 februarie să respecte acest program, prin urmare nu trebuie să discutăm despre alternative”, a afirmat Schauble într-un interviu acordat postului german de radio Deutschlandfunk.
El a adăugat că Grecia are multe de făcut pentru a respecta ceea cea a promis.
Guvernul de stânga al Greciei negociază de patru luni de zile cu reprezentanţii UE şi ai FMI un acord prin care să fie reluată finanţarea în cadrul programului de ajutor în valoare de 240 de miliarde de euro, din care statul elen mai are de primit 7,2 miliarde de euro. Discuţiile s-au blocat în privinţa pensiilor, a modificării legislaţiei muncii, a ţintelor fiscale şi a majorării taxei pe vânzări.
Ministrul elen de Interne Nikos Voutsis a avertizat că Grecia nu va achita datoriile scadente în luna iunie către Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru că nu are bani.
“Datoriile scadente ale Greciei către FMI în iunie sunt în valoare de 1,6 miliarde de euro, dar aceşti bani nu vor fi plătiţi şi nu există pentru a fi plătiţi”, a declarat duminică ministrul Nikos Voutsis, pentru postul de televiziune grec Mega TV.
Prima plată, de 300 de milioane de euro, către FMI, trebuie efectuată pe 5 iunie.
“Atât timp cât Rusia nu promovează valorile fundamentale ale drepturilor omului şi nu adoptă un comportament adecvat, o revenire la formatul G8 este de neconceput pentru noi”, a declarat Angela Merkel în Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german.
Cancelarul Germaniei a îndemnat Administraţia Vladimir Putin să respecte “integritatea teritorială a ţărilor”.
Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea în 2014 şi este acuzată de susţinerea insurgenţilor separatişti ucraineni.
Statele Unite şi Uniunea Europeană au adoptat sancţiuni împotriva Rusiei, care a fost exclusă din Grupul statelor puternic industrializate (G8).
Sondajele continuă să indice că economia zonei euro a ieşit dintr-o perioadă îndelungată de stagnare, ajutată de preţurile scăzute ale petrolului, deprecierea euro şi creşterea încrederii datorată programului de stimulare al Băncii Centrale Europene (BCE).
Rezultatele arată însă că redresarea va continua să fie dificilă, iar ritmul acesteia limitat.
BCE a lansat în martie un program de suplimentare a lichidităţilor cu 1.100 miliarde de euro prin achiziţii de obligaţiuni, mare parte guvernamentale, până în septembrie 2016. Creşterea economică din zona euro s-a accelerat în aşteptarea programului, dar ulterior majoritatea indicatorilor au fost mai puţin încurajatori.
“În prezent, încetinirea nu este un motiv major de îngrijorare, dar va provoca unele preocupări la nivelul BCE, reprezentanţii băncii aşteptând semne că programul este medicamentul de care regiunea are nevoie pentru a obţine o redresare solidă şi sustenabilă”, a declarat Chris Williamson, economist şef la Markit.
Încetinirea activităţilor poate reflecta şi temerile tot mai mari legate de capacitatea guvernului Greciei de a rambursa datoriile ţării şi de a rămâne în zona euro. Guvernul Greciei continuă să se contrazică cu creditorii ţării în privinţa reformelor necesare continuării programului de salvare de 240 de miliarde de euro, din care ţara mai are de primit 7,2 miliarde de euro.
Indicele calculat de Markit privind intenţiile de achiziţii ale managerilor de companii, care măsoară activităţile din industria prelucrătoare şi servicii, a scăzut la 53,4 puncte în luna mai, de la 53,9 puncte în aprilie, şi a atins cel mai redus nivel din ultimele trei luni. Indicele este calculat în urma intervievării a peste 5.000 de directori de companii din zona euro.
Potrivit cercetării, activităţile din Germania au încetinit, iar cele din Franţa s-au intensificat.
Economia Germaniei a încetinit peste aşteptări în primul trimestru, la o creştere de 0,3%, în timp ce PIB-ul Franţei a înregistrat un avans de 0,6%, cel mai rapid din ultimii doi ani, potrivit datelor publicate săptămâna trecută de institutele de statistică din cele două ţări.
Este vorba de tastaturi subţiri, care se conectează la dispozitiv prin bluetooth şi care sunt disimulate în şervetul de hârtie oferit cu tava.
Campania s-a desfăşurat timp de o săptămână, dar s-a dovedit, în cele din urmă, un experiment de marketing, dar reprezintă şi un semnal în privinţa integrării tehnologiei în viaţa de zi cu zi.