Blog

  • Ieşirea Greciei din zona euro, un subiect deja public între liderii europeni

    Agitaţia post-electorală de la Atena a scos la iveală subiectul odată tabu al ieşirii Greciei din uniunea monetară, ridicând vălul de pe un posibil scenariu din spatele scenei, relatează Bloomberg.

    “Dacă Grecia decide să nu rămână în zona euro, nu o putem obliga. Ei vor decide dacă să rămână sau nu în zona euro”, a declarat miercuri ministrul german de Finanţe Wolfgang Schaeuble, la o conferinţă la Bruxelles.

    După 386 de miliarde de euro alocate Greciei, Irlandei şi Portugaliei, achiziţii de obligaţiuni guvernamentale de 214 miliarde de euro efectuate de Banca Centrală Europeană (BCE) şi alte 1.000 de miliarde de euro împrumutate de instituţie băncilor, plus 17 summit-uri europene pe tema crizei, haosul politic din Grecia împinge Europa într-o nouă fază periculoasă a crizei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ACCIDENT ÎN CAPITALĂ: 52 de răniţi după ce 3 tramvaie s-au ciocnit. Al patrulea a oprit la timp. 8 victime sunt în stare gravă

    Patru dintre cei 24 de răniţi care au ajuns la Spitalul Floreasca în urma accidentului din Pasajul Lujerului au rămas până în prezent internaţi, doi fiind în clinica de ortopedie şi ceilalţi doi la secţiile de chirurgie plastică şi neurochirurgie, a declarat medicul Bogdan Opriţa.

    “Până în prezent au fost internate patru dintre victimele rănite în accidentul din Pasajul Lujerului, probabil aceasta va fi şi cifra totală. Dintre aceştia, doi au fost internaţi în clinica de ortopedie, cu fracturi la gambă, unul în clinica de chirurgie plastică, cu o plagă la scalp, iar a patra victimă este în clinica de neochirurgie, cu un traumatism cranio-cerebral de nivel II”, a spus coordonatorul SMURD Bucureşti şi purtătorul de cuvânt al Spitalului Floreasca, medicul Bogdan Opriţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 100 cele mai puternice femei din business – Astăzi: Mihaela Constatinescu, Energrom

    Compania la care Mihaela Constantinescu este co-acţionar împreună cu Adrian Flaviu Sorescu se ocupă cu comerţul deşeurilor şi al resturilor metalice, este acţionar cu 86% în Remat Gorj S.A. şi cu 21% în Remat SA Galaţi. Criza şi-a pus amprenta puternic asupra Energrom, în special în anul 2009, când afacerile au ajuns la 141,1 milioane de lei (33,3 milioane de euro), în contextul în care, cu un an în urmă, în 2008, businessul companiei se ridica la 308,2 milioane de lei (83,7 milioane de euro), potrivit Ministerului Finanţelor. Anul 2010 a adus însă o revenire puternică a afacerilor, în contextul în care Energrom a înregistrat o cifră de afaceri de 334,9 milioane de lei (79,5 milioane de euro), la un profit de 15,6 milioane de lei (3,7 milioane de euro). Mihaela Constantinescu este o prezenţă discretă, cu apariţii extrem de rare în presă.


    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.

    Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).

  • Atletico Madrid a câştigat Liga Europa. Record de asistenţă pe Arena Naţională: 52.347 de spectatori – FOTO

    Jucătorii echipei Atletico Madrid au primit trofeul Ligii Europa din partea preşedintelui UEFA, Michel Platini, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc după finala câştigată în faţa Athletic Bilbao. La finalul meciului, mai mulţi fotbalişti ai echipei Athletic Bilbao, Iker Muniain, Fernando Llorente şi Ibai Gomez, au plâns.

    La meciul de pe Arena Naţională au asistat 52.347 de spectatori. Peste 20.000 de spanioli au sosit miercuri în Capitală pentru a vedea finala Europa League, 14.000 dintre aceştia venind cu 65 de curse charter, a declarat secretarul de stat Petre Tobă, de la Centrul de comandă organizat la sediul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI).

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Jos cu austeritatea! Şi ce punem în loc?

    Geologul atenian Nikos Palyvos, în vârstă de 38 de ani, şomer din 2009 încoace, s-a sinucis la 23 aprilie. Cu două zile înainte, îşi luase viaţa Savvas Metoikidis, 44 de ani, învăţător din Xanthi, iar cu câteva săptămâni în urmă, pensionarul Dimitris Christoulas, de 77 de ani, se împuşcase în cap sub un copac din Piaţa Syntagma, vizavi de clădirea parlamentului elen. Discuţie pe Facebook: cum se face că în ultimii doi ani s-au sinucis 1.700 de greci? Unde e tăria de caracter din timpul războiului, când oamenii nu se mai sinucideau, ci luptau şi rezistau? Sunt ţări unde se trăieşte de 100 de ori mai rău decât în Grecia şi acolo nu mai e epidemie de sinucideri! Şi cineva răspunde aşa: “Probabil pentru că pe timpul războiului oamenii ştiau cine e inamicul, aveau o şansă să lupte şi să spere că duşmanul va fi învins, pe când azi, inamicul e altceva, sunt doar nişte entităţi vagi, fără chip şi fără nume, undeva departe, care le distrug viaţa fără ca ei să se poată opune”.

    Cine sunt entităţile fără chip şi cum se poate lupta cu ele? Grecia sărăcită şi adusă la disperare de criza datoriilor nu e un caz izolat, ci doar un caz extrem al acestui fenomen ciudat care bântuie de trei ani Europa. Până acum, în UE s-au conturat două răspunsuri opuse. Dacă entităţile sunt identificate drept oamenii înşişi, vinovaţi că au consumat prea mult pe datorie şi au fost prea răsfăţaţi de statul bunăstării şi de politicienii lui, atunci trebuie luptat cu oamenii înşişi: trebuie tăiate cheltuielile publice, micşorate salariile, restrânse drepturile la pensie şi la asigurări sociale, trebuie muncă mai multă ca să poată fi plătite datoriile şi eventual şi un guvern tehnocrat, fără teamă că pierde alegerile dacă îşi supără electoratul. Dacă entităţile sunt băncile şi pieţele financiare, care aduc statele la sapă de lemn cu dobânzile şi speculaţiile lor, atunci războiul înseamnă reglementarea pieţelor şi renunţarea la politica austerităţii până la infinit, impusă de ele, în favoarea vechii reţete a relansării economice bazate pe stimulente şi investiţii cu bani publici.

    Prima soluţie a fost aplicată de Germania, alături de Marea Britanie, est-europeni, Franţa, Spania, Portugalia, Italia şi de toate ţările care au acceptat să semneze mai întâi Pactul de competitivitate Euro Plus, de anul trecut, mai apoi pactul fiscal de anul acesta, care urmează să fie ratificat de parlamentele naţionale sau supus unui referendum naţional, aşa cum se va întâmpla în Irlanda la 31 mai. A doua soluţie, cerută insistent în stradă de manifestaţiile “indignaţilor” europeni, a început să capete oficial glas prin prezidenţiabilul francez Francois Hollande. El a cerut nu numai renegocierea tratatului fiscal european pentru a-l face mai puţin constrângător, ci şi schimbarea statutului Băncii Centrale Europene, astfel încât BCE să poată aloca bani direct Mecanismului European pentru Stabilitate (fondul de rezervă al zonei euro, în valoare de 500 mld. euro), iar acesta să-i dea statelor pentru investiţii. Scopul ar fi ocolirea băncilor comerciale, care în decembrie şi februarie au luat bani cu dobândă de 1% de la BCE şi apoi i-au împrumutat scump statelor.

    Socialistul Hollande vorbea despre politici de stimulare a creşterii aproape concomitent cu preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care a declarat săptămâna trecută că în afară de pactul fiscal, Europa are nevoie şi de un “pact pentru creştere”, spre a evita recăderea continentului într-o recesiune generală, pe care politicile prociclice de austeritate tind s-o facă inevitabilă. Până şi tehnocratul Mario Monti, premierul Italiei, a spus că disciplina bugetară e necesară, dar trebuie însoţită de politici de creştere economică, pentru că altfel criza se va adânci. “Reformele structurale şi măsurile de consolidare fiscală adoptate de noi duc doar la deflaţie, nu creează creştere. Investiţiile publice nu sunt neapărat mai rele pentru economia europeană decât consumul privat, deşi cadrul politicilor de acum le tratează astfel”, a afirmat Monti.

    La sfârşitul lui martie, 11 ţări europene – între care şi Marea Britanie, campionul austerităţii – erau deja oficial în recesiune, şomajul a atins maximul ultimilor 15 ani (10,9% în zona euro, ceea ce înseamnă aproape 25 de milioane de oameni fără slujbă, cu 8,5 milioane mai mult decât la începutul lui 2008), iar toţi indicatorii relevanţi pentru activitatea din industrie au scăzut în zona euro, în unele ţări pentru a opta sau a 11-a lună consecutiv şi, ceea ce e mai important, nu numai în ţările cu probleme, ci în Germania şi Franţa. Şomajul în rândul tinerilor sub 25 de ani continuă să crească, iar în Spania a ajuns la 51%, în condiţiile în care zeci de mii de spanioli au plecat să-şi caute de muncă în Marea Britanie, Elveţia, Germania, Argentina sau Chile, iar guvernul Rajoy, chiar dacă a admis că nu poate reduce deficitul bugetar atât de repede pe cât îi cere Bruxellesul, taie cheltuieli în continuare, de frica agenţiilor de rating şi de teama să nu ajungă la mâna FMI.

    În doar câteva săptămâni, cearta pe austeritate a doborât guvernul din Olanda, era cât pe ce să-l doboare pe cel din Cehia, după manifestaţii masive de protest şi a adus la putere stânga în Slovacia, cu un program de reducere a deficitului nu prin tăieri de cheltuieli sociale, ci prin suprataxarea bogaţilor şi eliminarea cotei unice. “A pune mereu reducerea datoriei înaintea creşterii economice îi aduce pe oameni la disperare”, spunea Francois Hollande. Şi încă nu avuseseră loc alegerile din Grecia din 6 mai, care au urcat cota extremiştilor de dreapta şi de stânga în dauna partidelor adepte ale austerităţii. Zilele trecute, Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a cedat şi a anunţat că ia în considerare o reuniune a liderilor UE, la sfârşitul lunii mai, ca să discute nişte iniţiative de creştere economică. Soluţia nu e însă nicidecum aşa de evidentă precum pare din discursul triumfător al lui Hollande.

  • Noua strategie nemţească – maşina care-ţi bate la uşă

    Familia dubiţelor de mici dimensiuni, consacrată prin nume precum Citroën Berlingo şi Nemo, Peugeot Partner şi Beeper, Volkswagen Caddy, Fiat Doblo şi Renault Kangoo şi-a cunoscut noua surată la mijlocul lunii martie. Volker Mornhinweg, directorul diviziei de vanuri a Mercedes-Benz, aducea în faţa jurnaliştilor modelul Citan, cel cu care nemţii speră să câştige cât mai multă cotă de piaţă pe o nişă unde nu erau prezenţi până acum.

    Modelul, a cărui denumire vine din combinaţia între city (oraş) şi titan, va fi construit în colaborare cu francezii de la Renault în uzinele din Hexagon, iar cooperarea dintre cele două companii a fost un punct sensibil, dat fiind că şoferul trebuie să simtă maşina ca pe un Mercedes. “Şi o vor simţi”, garantează nemţii, atât la volan, cât mai ales la preţ, diferenţa faţă de modelul francezilor fiind consistentă, deşi oficialii au refuzat să ofere presei cifre exacte. Spre comparaţie, modelele Renault pornesc de la 11.950 de euro, fără TVA.

    Apropierea între branduri diferite în zona vehiculelor comerciale uşoare nu este neobişnuită, spune Mornhinweg, iar cei mai mulţi producători recurg la asemenea strategii pentru o eficientizare a costurilor. Kangoo şi Citan vor arăta diferit, însă părţile comune vor intra în aria de producţie a Renault, totul sub incidenţa unui acord comercial semnat între cele două companii. Noul Mercedes-Benz Citan va fi lansat în toamna lui 2012 şi va fi prezentat publicului în septembrie, în cadrul Salonului Internaţional de Autovehicule Comerciale de la Hanovra. Globalizarea producţiei de vehicule comerciale ajunge, aşadar, şi în Franţa, după ce astăzi maşinile Mercedes sunt construite la Düsseldorf (Sprinter), Ludwigsfelde (Sprinter şi Vario), Vitoria, Spania (Vito), dar şi în Statele Unite ale Americii, Argentina şi China.

    Citan vizează în special piaţa europeană, unde dubiţele ocupă ponderea cea mai ridicată între vehiculele comerciale, cu circa 700.000 de unităţi, reprezentând astăzi 45% din totalul pieţei. Obiectivul iniţial este ca una din 20 de maşini vândute din această gamă să fie un Citan. Vânzările la nivel mondial au continuat să crească anul trecut şi vor ajunge la 325.000 de unităţi până în 2013. Mercedes-Benz are o cotă de piaţă de 18% în Europa de Vest şi este lider de piaţă pe segmentele de autoutilitare de dimensiuni medii şi mari. Anul 2011 a fost unul dintre cei mai buni, nemţii raportând un profit de peste 800 de milioane de euro, pe seama celor 264.000 de vehicule comercializate la nivel mondial. Dacă rămânem la scară mondială, nemţii au bifat plusuri de zece procente în America Latină şi China, dar şi de 70% în America de Nord.

    Producătorii de automobile mizează pe tendinţele de urbanizare şi creşterea populaţiei mondiale pentru dezvoltarea de maşini pliabile pentru oraş. Impactul se resimte cel mai rapid în America de Sud şi Asia, însă aglomerări urbane precum regiunea Ruhr din Germania, Paris în Franţa sau Londra în Marea Britanie există pe întreg mapamondul. “Şi locurile cu densitate crescută a populaţiei sunt în publicul nostru. De exemplu, jumătate dintre olandezi locuiesc în 20% din suprafaţa ţării”, spune Mornhinweg. Populaţia lumii ar putea ajunge la 15 miliarde de persoane până la sfârşitul secolului, potrivit unui raport al ONU care avertizează asupra impactului acestei situaţii asupra statelor, după ce anul trecut s-a depăşit pragul de şapte miliarde de locuitori.

    Dincolo de evoluţia populaţiei, comerţul online e un alt motor de creştere pentru viaţa vehiculelor comerciale. Numărul cumpărăturilor online s-a dublat în Germania în ultimii şapte ani. Versiunea locală a Amazon, unul dintre cele mai cunoscute portaluri de comerţ pe internet, a vândut 2,8 milioane de produse într-o singură zi – 18 decembrie 2011. Fireşte, cele mai multe dintre produse sunt livrate în timp scurt – sub 48 de ore – către clientul final, de regulă orăşean, de aceea maşinile de dimensiuni reduse sunt principalele ţinte pentru segmentul de livrări.

    După ce în urmă cu doi ani scriam în reportajul auto de la Geneva că verdele a devenit noul negru în industria auto, e tot mai clar astăzi că mic a devenit noul negru. Iar cea mai recentă mişcare a nemţilor vine doar să confirme noua regulă.

  • Finala Europa League – Câţi bani vor cheltui turiştii veniţi în România cu ocazia marelui meci

    Un calcul simplu arată că la un buget mediu de 800 de euro pentru fiecare vizitator, sumele ar putea urca uşor la 30 de milioane de euro. Dincolo de banii câştigaţi pe 9 mai, oraşul şi ţara vor rămâne în mintea lor dacă şi numai dacă cei care vor intra în contact cu ei – hotelieri, taximetrişti, chelneri şi, de ce nu, cetăţeni obişnuiţi – nu se vor gândi la vizita lor ca la prima şi singura lor venire în România. Aşa am avea numai de câştigat, iar România ar putea însemna pentru ei un loc care merită oricând bifat. De data asta, chiar şi fără să organizeze un eveniment de o asemenea amploare. “Sportul este un ambasador oriunde în lume, iar folosirea acestui imens potenţial de către autorităţi este o dovadă de inteligenţă şi de bună credinţă”, rezumă Adriana Caranfil. Şi dacă nu vom profita suficient, ce credeţi că a lipsit? Inteligenţa? Sau buna-credinţă?

    Finala Europa League, dintre echipele spaniole Atletico Madrid şi Athletic Bilbao, are loc pe 9 mai pe stadionul National Arena din Bucureşti, la eveniment participând circa 40.000 de turişti străini, potrivit estimărilor agenţiilor de turism.

  • Cea mai vizionata emisiune de masini din lume, suspendata pana anul viitor. Anuntul lui Clarkson

    Jeremy Clarkson a spus la un post de radio din Africa de Sud ca emisiunea britanica Top Gear, produsa si difuzata de BBC, isi intrerupe difuzarea pana in 2013.

    Probabil ca anuntul vine ca urmare a desfasurarii Jocurilor Olimpice, eveniment in care BBC a investit milioane de lire sterline, scrie FinalGear.

    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • Bulgaria intenţionează să construiască o autostradă între România şi Turcia

    Sofia s-a consultat deja, pentru acest proiect, cu investitori din Qatar, China şi Oman.

    Ministrul Afacerilor Externe din Qatar, Khaled al-Attiyah, declarase, în cursul unei vizite efectuate la Sofia săptămâna trecută, că ţara sa este interesată la participe la acest proiect.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finala Europa League a urcat până la 4.000 euro tarifele hotelurilor pentru o singură noapte

    Finala Europa League a aruncat în aer tarifele percepute de hotelurile din Bucureşti cu o zi înaintea meciului, care au ajuns la sume cuprinse între 1.000 de euro şi 4.000 de euro pentru noaptea meciului, de 10-20 de ori mai mult faţă de o zi obişnuită.

    Hotelurile din Bucureşti au urcat preţurile pentru perioada finalei Europa League, unele cu 20-30%, altele cu 200-300%, ajungând la majorări de 10-20 de ori, în funcţie de unitatea de cazare şi de perioada rezervării. Cele mai moderate majorări de tarife le-au avut în general hotelurile de lanţ internaţional, acestea fiind şi primele ale căror camere s-au epuizat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro