Blog

  • Oficial ne merge bine: companiile anunţă şi pentru 2012 creşteri de salarii

    59% dintre participanţi au bugetat pentru 2012 o creştere salarială medie de 6,8%” – aceasta este concluzia şi cea mai aşteptată informaţie a studiului salarial PayWell România 2010, realizat de compania de consultanţă PwC România. O veste bună pe care însă mulţi angajaţi o primesc cu prudenţa firească a omului care, zi de zi, vede la televizor şi citeşte în ziare previziuni destul de sumbre ale oamenilor politici şi de afaceri cu privire la evoluţia economiei în anul următor. O parte dintre ei au primit şi anul acesta mai mulţi bani la salariu decât anul trecut, în medie, cu 5,1%.

    Cei care au nevoie de o încurajare în plus pot arunca un ochi peste ediţiile anterioare ale acestui studiu, care arată că salariile angajaţilor din mediul privat au crescut, chiar dacă în procente mici, şi în anii în care criza s-a manifestat deplin, adică în 2009 şi 2010. Atunci, companiile au majorat salariile cu 7,2%, respectiv 4,3%.

    Dacă până nu demult cei mai generoşi angajatori erau din domeniul bancar şi IT, anul acesta a venit rândul companiilor din sectorul de producţie auto să acorde cele mai mari creşteri din economie: 8,9%. Au urmat companiile din industrie, care au mărit salariile angajaţilor cu 7,2% şi cele din domeniul farmaceutic care au marcat creşteri salariale de 6,3% faţă de anul trecut. Băncile şi IT-ul au crescut salariile cu doar 2,9%, respectiv 3,6%, intrând, astfel, în rândul angajatorilor cei mai prudenţi. Sigur, având în vedere că ei au acordat creşteri salariale constante şi că, în general, salariile din aceste domenii depăşesc media pieţei, este foarte probabil ca angajaţii băncilor şi ai companiilor IT să aibă în continuare, în valori absolute, venituri mai mari decât cei care lucrează în producţie auto sau în industrie.

    Interesant este şi faptul că pe măsură ce companiile au o cifră de afaceri mai mare, scade şi media salarială a angajaţilor săi. Astfel, potrivit studiului citat, cele mai mari salarii le dau companiile a căror cifră de afaceri nu depăşeşte 50 de milioane de euro pe an – 3.397 de lei pe lună, în valoare brută. În cazul companiilor gigant, cu afaceri anuale de peste 300 de milioane de euro, media lunară a salariului brut scade la 3.025 de lei. Aceeaşi corelaţie este valabilă şi în ceea ce priveşte numărul de angajaţi ai unei companii.

    Spre exemplu, dacă în companiile cu mai puţin de 500 de angajaţi salariul mediu brut lunar este de 3.739 de lei, în companiile care au între 1.001 şi 3.000 de angajaţi media scade până la 2.865 de lei pe lună, urmând să mai crească până la 3.025 de lei la companiile care au peste 3.000 de oameni angajaţi. În orice caz, media salarială brută la nivel naţional este de 2.878 de lei pe lună, cu diferenţe evidente între cei care lucrează în Capitală şi cei care lucrează în provincie. Astfel, dacă un angajat din Bucureşti are, în medie, un salariu brut lunar de 4.051 de lei, unul din provincie câştigă 2.487 pe lună brut.

    Şi în 2011 companiile au continuat să acorde angajaţilor beneficii extrasalariale, cele mai multe optând pentru beneficiile clasice, precum tichetele de masă, abonamente la clinici medicale private, sponsorizarea unor activităţi sociale sau cadouri pentru ocazii speciale. Mult mai puţine mai acordă însă bonusuri variabile, diferenţa faţă de anul trecut fiind uriaşă. Astfel, dacă în 2010 87% dintre companiile participante la studiu au acordat bonusuri variabile angajaţilor, anul acesta doar 45% au considerat că este necesar să mai aplice această strategie.

    În cele mai multe cazuri, aceste bonusuri sunt destinate managerilor. Potrivit studiului PwC Saratoga 2010 privind rentabilitatea capitalului uman şi realizat tot de Pwc România, în companiile din România 9,3% dintre angajaţi deţin o funcţie de management. Practic, în momentul de faţă, pachetul salarial al unui angajat arată astfel: 88% reprezintă venitul anual garantat, adică salariul propriu-zis, 7% înseamnă bonusuri variabile, iar 5% sunt beneficii extrasalariale.

  • Bancpost şi-a dublat numărul de clienţi ai serviciului de internet banking

    Potrivit unei cercetări interne, 52% din clienţii Fastbanking sunt persoane sub 45 de ani, în proporţie egală femei şi bărbaţi. Valorile cele mai ridicate de trafic se înregistrează de luni până joi în intervalul 9 – 11, lunea observându-se cele mai multe conectări şi tranzacţii. Operaţiunea cel mai des efectuată în aceste intervale este plata facturilor (utilităţi) şi transferuri.

    Pentru a familiariza utilizatorii noi cu întreaga arie de funcţionalităţi, banca a lansat o pagină demo a serviciului, cu 11 clipuri video de prezentare.

    Serviciul Fastbanking este destinat atât persoanelor fizice cât şi persoanelor juridice, în vederea efectuării tranzacţiilor online, în lei şi valută. Utilizarea serviciului Fastbanking implică folosirea unui calculator (PC) cu conexiune la Internet şi folosirea uneia sau mai multor metode de autentificare (dispozitiv de tip token, SMS, Verisign Identity Protection Mobile).

    Prin Fastbanking, clienţii persoane fizice şi juridice pot efectua ordine de plată în lei către beneficiarii persoane fizice şi/sau juridice, ordine de plată de trezorerie, plăţi programate în lei, plăţi ale facturilor la utilităţi, ordine de plată globale utilizate pentru plata salariilor către angajaţi, transferuri intrabancare între conturile proprii, plăţi valutare interne sau externe, schimburi valutare, operaţiuni de direct debit, vizualizarea conturilor Bancpost.

    Bancpost, a noua bancă din România după valoarea activelor, este membră a grupului elen Eurobank EFG, cu active totale de 82 miliarde de euro la finele primului semestru. Bancpost a încheiat prima jumătate a anului cu o pierdere de pierdere netă de 4,6 milioane de euro.

  • CULTURA LA ZI: Un nou roman de Rui Zink

    Rui Zink este este profesor de literatură la Universidade Nova din Lisabona. Volumul a apărut în colecţia “Cartea de pe noptieră”, în traducerea Micaelei Ghiţescu. Este a treia carte semnată de Zink care apare la Humanitas, după “Cititorul din peşteră” şi “Aşteptarea”.

    La lansare vor vorbi: Rui Zink, Ioana Pârvulescu, Micaela Ghiţescu, Daniel Perdigao, director al Institutului Camoes din Bucureşti, şi Radu Paraschivescu. Lansarea va fi urmată de o sesiune de autografe.

  • CULTURA LA ZI: Concert Elvis Costello

    Costello a semnat compoziţii memorabile în istoria muzicală pop, unul dintre albumele sale de referinţă fiind “Imperial Bedroom” (1982). Baladele “She”, de pe coloana sonoră a filmului “Notting Hill”, şi “I Want You” sunt printre cele mai cunoscute piese ale sale. În 2004 a fost nominalizat la Oscar pentru cel mai bun cântec, “The Scarlet Tide”, de pe coloana sonoră a filmului “Cold Mountain”.

  • Cine sunt “divele” care au primit oferte de peste un milion de dolari pentru a poza în Playboy? (GALERIE FOTO)

    În timp ce multe tinere ar plăti ca să poată apărea în paginile celebrei publicaţii, unele vedete au refuzat chiar şi atunci când pe masă le-au fost puse oferte aparent de nerefuzat. Cine sunt, aşadar, actriţele şI cântăreţele care au spus pas unor onorarii de peste un million de dolari şi ce le-a făcut să refuze o apariţie care, fără îndoială, le-ar fi sporit notorietatea?

    SURSA: www.cnbc.com

  • Războiul hackerilor cu traficanţii de droguri – VIDEO

    În lipsa unor arme reale, grupul de hackeri a scos armele virtuale în lupta cu traficanţii mexicani de droguri. Pentru a determina Zeta, un cartel acuzat de-a lungul timpului că a făcut mii de victime şi că se foloseşte de violenţă crudă în acţiunile sale, să elibereze un hacker membru, grupul internaţional de membri ameninţă să dezvăluie pe internet o serie de informaţii sensibile.

    Printre altele, este vorba despre identitatea complicilor traficanţilor între care se numără mai mulţi poliţişti corupţi, dar şi o serie de jurnalişti cunoscuţi care ajută gruparea Zeta scriind articole negative despre armată, cea mai importantă unealtă a ţării împotriva traficanţilor de droguri.

    VEZI AICI MESAJUL HACKERILOR PENTRU TRAFICANŢII DE DROGURI – VIDEO

    “Aţi făcut o greşeală foarte mare când aţi luat prizonier pe unul de-al nostru. Eliberaţi-l”, spune într-o înregistrare video un bărbat mascat care vorbeşte în numele grupului de hackeri. “Nu ne putem apăra cu arme… dar putem face acest lucru cu maşinile, casele, barurile, bordelurile şi tot ce mai deţin traficanţii”, mai spune acesta.

    “Nu va fi dificil să-i expunem; ştim cu toţii unde sunt”, spune bărbatul anonim, care vorbeşte în limba spaniolă, cu accent, şi în jargon mexican.

    “Cerem eliberarea hackerului luat ostatic”, continuă în înregistrarea video purtătorul de cuvânt al grupului de hackeri, care poartă o mască similară cu cea a personajului principal din filmul V for Vendetta. “Dacă păţeşte ceva, o să vă amintiţi mereu data de cinci noiembrie (o legătură subtilă cu acţiunea aceluiaşi film)”.

    În filmuleţ nu se menţionează nimic despre identitatea ostaticului şi nici despre condiţiile în care a fost răpit din Veracruz în timpul unui protest de stradă.

    Dacă ameninţările hackerilor vor deveni realitate, cu siguranţă că traficanţii de droguri vor contraataca şi mulţi hackeri, dar şi bloggeri ar putea să-şi piardă viaţa. “Au mult curaj dacă vor publica identităţile complicilor cartelului de droguri. Vor deveni astfel rivalii şi ţinta de atac a traficanţilor de droguri”, crede Mike Vigil, fostul şef de operaţiuni al Drug Enforcement Administration.

  • De ce nu se termină criza? Răspunsul la cinci întrebări arzătoare înainte de summit-ul G20

    Politicienii şi bancherii centrali care vor fi prezenţi la summit vor avea o agendă plină după ce acordul la care au ajuns săptămâna trecută liderii europeni s-a dovedit a nu fi de ajuns pentru a pune capăt crizei care macină continentul de mai bine de un an şi jumătate.

    Jurnaliştii de la BBC încearcă să răspundă la o serie de întrebări cu privire la motivele pentru care criza din Europa nu ia sfârşit deşi s-a decis ştergerea a 100 de miliarde de euro din datoria Greciei, iar fondul de urgenţă al zonei euro, EFSF, va fi majorat, cel mai probabil până la 1.000 de miliarde de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mega Image a ajuns la 100 de magazine şi plănuieşte să deschidă încă patru anul acesta

    Unităţile sub brandurile Mega Image şi Shop&Go au fost deschise şi în Braşov, Piteşti, Târgovişte şi comune din aproprierea Bucureştiului. Numai în octombrie, Mega Image a inaugurat cinci noi locaţii, patru în Bucureşti şi una în Domneşti, în apropierea Capitalei.

    “Vom continua să inovăm şi să ne extindem”, declară Xavier Piesvaux, director general Mega Image. Reţeaua devine astfel cel mai mare lanţ de supermarketuri din România, deschizând în acest an 29 de magazine. Trei sferturi din spaţii sunt în Capitală.

    Intrat pe piaţă în 1995, lanţul Mega Image şi-a intensificat în ultima perioada expansiunea pe piaţa modernă de retail, dublându-şi numărul de magazine, de la 51 la 100 de magazine. Reţeua a fost prima care, conform propriilor declaraţii, a introdus noi tehnologii în comerţul modern local, precum etichetele electronice la raft sau sistemul de self scanning.

  • Lucrările la microhidrocentralele din Făgăraş, suspendate. Deşi legale, proiectele nu pot fi oprite

    “Am decis sistarea lucrărilor de pe zona Transfăgărăşanului pentru două-trei săptămâni, pentru a putea analiza în detaliu documentaţia şi respectarea ei în teren”, a spus ministrul Laszlo Borbely, care a participat la o masă rotundă alături de autorităţile de reglementare în domeniu şi de investitorii care desfăşoară proiecte pentru microhidrocentrale pe râurile de munte din zona Făgăraş.

    Ministrul a spus că decizia a fost acceptată de investitori, care “au părut interesaţi de protejarea mediului”. În plus, Borbely a propus “un moratoriu de trei-patru luni” în care să fie analizată şi eventual modificată legislaţia referitoare la acest gen de investiţii. “Voi veni cu o ordonanţă de urgenţă, un fel de moratoriu pentru trei-patru luni de zile, în care să analizăm şi să rezolvăm problemele legislative”, a spus Borbely.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carrefour România şi Angst au deschis al doilea magazin în franciză

    Parteneriatul între Carrefour România şi Angst a fost lansat pe plan local, pe 13 octombrie şi concretizează un nou format în portofoliul retailerului francez: cel de proximitate. Noul magazine are o suprafaţă de vânzare de 90 mp, 2 case de marcat, 10 angajaţi şi 1.000 de produse.

    Grupul Angst are 3 fabrici – la Buftea (carne proaspătă şi preparate fierte, afumate), Salsi Sinaia (produse crud uscate) şi la Videle (fabrica de procesare a laptelui) şi 24 de supermarketuri.
    Carrefour operează în prezent în România 24 de hipermarketuri, 40 de supermarketuri şi 2 magazine de proximitate, de tip franciză.