BusinessMagazin

Blog

  • Pe strada Covaci nu se mai bea cafea

    Strada Covaci din Bucurestiul vechi n-a fost prielnica afacerilor cu cafenele culturale sau avangardiste, frantuzesti sau olandeze. Asa se face ca toamna 2007 va prinde strada fara nici un astfel de local.

     

    Pe strazile Lipscani, Stravopoleos si Smardan din centrul vechi al Capitalei, afacerile cu cafenele si restaurante isi bifeaza planul de business de la bine spre foarte bine. Sunt putin incomodate, cu procente intre 10% si 30% din cifra de afaceri, de sapaturile arheologice si de lucrarile la strazile din zona, care ar trebui sa se termine in toamna. De asemenea, se simt efectele perioadei de concedii, care intotdeauna incetineste putin veniturile cafenelelor si ale restaurantelor.

     

    La cateva strazi mai jos, spre splaiul Dambovitei – pe strada Covaci – Amsterdam Café s-a inchis, iar Monaco Lounge a dat faliment. Proprietarii sustin ca ambele localuri au fost inchise doar pentru o perioada, mai precis pana cand „centrul vechi va fi o zona atractiva pentru afaceri“. Tot pe Covaci, al treilea local care urma sa fie deschis de investitorii de la Planters (care au deja un club si o cafenea in Bucuresti) s-a oprit pe drum: spatiul a fost renovat si aranjat pentru deschidere, iar acum pe peretele colorat intr-un rosu pal este o hartie A4 pe care scrie „Spatiu de inchiriat“. 

     

    „Restaurantul si lounge-ul pur si simplu nu au mers, inca de la inceput“, comenteaza Catalin Mihai, fost director de marketing al Monaco Lounge, cafenea care a aparut pe strada Covaci in mai 2005, in urma unei investitii de 130.000 de euro facute de Niro Group, controlat de omul de afaceri Nicolae Dumitru si din care fac parte Chinatown Romania – complex ce include magazinul en-gros Dragonul Rosu si va avea si locuinte si birouri -, precum si proiectul imobiliar Central Park si Hotel Bulevard.

     

    Monaco Lounge a intrat pe piata la cateva luni dupa ce accesul cu masina in centrul vechi a fost restrictionat. Alaturi de alti factori, precum strada neprietenoasa si vecinii, aceasta a facut ca publicul pe care restaurantul il tintea sa nu ajunga sa cunoasca locul, sustine Mihai. Monaco s-a pozitionat ca un local cu specific francez – poze din Monaco, machete de masini de curse, mobilier masiv din lemn si piele, manifestari comune cu Ambasada Frantei si a incercat sa atraga manifestari culturale: a jucat aici Maia Morgenstern, s-au jucat piese de Stefan Peca si s-a cantat blues si jazz. „Am atras un public destul de restrans, dar dupa un an am realizat ca abia ne acopeream costurile, fara sa mai vorbim de un plan de recuperare a investitiei“, spune Catalin Mihai. La trei ani de la lansare, restaurantul-lounge a fost inchis, iar spatiul – care este luat in locatie de gestiune pentru 10 ani – va fi refolosit daca actionarii vor simti ca afacerea poate merge.

     

    Cand au ales locul pentru Monaco Lounge, reprezentantii Niro au observat ca strada Covaci nu este la fel de circulata si colorata precum mai luminatele Lipscani sau Smardan, dar au considerat ca daca barul cel mai cunoscut din zona la acea vreme, Amsterdam Café, merge, va fi bine si pentru ei. De fapt, nici Amsterdam Café nu se mai simtea prea bine de la inchiderea circulatiei auto in centrul vechi, dar traditia numelui (localul fiind deschis din martie 2002) l-a mentinut pe linia de plutire. Ba mai mult, fondatorii (oamenii de afaceri olandezi Jerry van Schaik si Gisbert Huijnk) s-au simtit incurajati sa mai deschida un local (Grand Amsterdam Café Garden & Terrace, in locul fostei Cina), dar si un hotel boutique – Rembrandt, pe strada Smardan.

     

    Amsterdam Café a fost insa primul proiect al oamenilor de afaceri olandezi, dupa investirea a 1 milion de dolari in refacerea cladirii de pe strada Covaci. La subsol s-a deschis un club – Exit, la parter – cafeneaua, iar la etaj un restaurant,  care au adus in ultimii ani in Bucuresti idei la moda, de genul petrecerii in liniste, al cinelor pe intuneric sau al invitatiilor la jazz si ciocolata fierbinte cand ningea afara.

     

    Inchiderea Amsterdam, la inceputul acestei saptamani, are drept cauza nu numai inchiderea circulatiei auto in centrul vechi, dar si deschiderea de cafenele si restaurante in zona vecina mai usor accesibila (strazile Smardan sau Lipscani), fenomen care a inceput tot in 2005 si a dus intre timp la aparitia a 15 noi restaurante si cafenele. Concluzia a fost ca, din 2005 incoace, afacerile Amsterdam au scazut cam cu 20-30% pe an, ajungand ca pentru 2007 sa fie estimate pierderi.

     

    Jerry van Schaik va pastra cladirea (pe care a cumparat-o) inca un an fara sa schimbe nimic, deoarece se gandeste ca in 2008 sa redeschida localul. Pana atunci, este in discutii pentru achizitia unui nou spatiu in zona de nord, mai precis undeva in Baneasa, pentru deschiderea unei alte cafenele.

  • Strada mititeilor

    In dictionarul „Strazi vechi din Bucurestiul de azi“, scris de istoricul Alexandru Ofrim si publicat la editura Humanitas, strada Covaci este una a restaurantelor si a birturilor.

     

    ETIMOLOGIE. Ulita Covacilor, adica a fierarilor, si-a pastrat numele de la inceputul secolului al XIX-lea. Numele de covaci vine din slavul „kovaci“ – „fierar“ (cuvantul, identic, exista si in limba maghiara: kovacs)

     

    LEGENDA URBANA. Pe strada Covaci la numarul 3 se afla restaurantul „La o idee“ al lui Iordache Iorgulescu – care a functionat acolo intre sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui urmator. Povestea locului spune ca lipsa unor elemente esentiale pentru fabricarea carnatilor l-a facut pe Iorgulescu sa puna carnea direct pe gratar, dupa ce o amestecase cu putin bicarbonat, si asa ar fi aparut mititeii.

  • Centrul vechi

    Barurile, restaurantele si cafenelele din centrul vechi au inceput sa creasca accelerat in ultimii doi ani.

    • 2005. Daca intre deschiderea Amsterdam, in 2002, si anul 2005 deschiderile de noi localuri au fost mai curand intamplatoare, in iarna lui 2005 au aparut pe rand in zona City Grill, Arcade Café, Market 8 si Gregory’s.
    • 2006. Anul trecut a avut loc cel mai mare numar de (re)lansari: a revenit Caru cu Bere, s-au deschis Chocolat, Kartell Café, Lucky 13, Charme si Loggia.

  • GHID DE PENSII: Pensie facultativa vs. asigurare unit-linked

    Strategia de investitii asemanatoare si publicul-tinta comun lasa impresia ca pensia facultativa si asigurarea unit-linked sunt intr-o concurenta crancena. Adevarul este totusi ca avem de-a face cu doua produse cu totul distincte.

    In esenta, pensia facultativa (un produs nou pe piata romaneasca, dar care a strans in doua luni de la lansare cateva mii de contributori) si asigurarea de viata cu componenta de investitie (asa-numitele asigurari unit-linked) sunt doua produse extrem de asemanatoare ca principiu de economisire si investitie. Principiul este simplu si identic la amandoua: cei interesati economisesc an de an o anumita suma, care este investita de administratorul ales in functie de apetitul de risc al clientului, iar la finele perioadei de contributie, banii investiti se intorc in buzunarele contributorului. Esenta celor doua produse este aceeasi: in timpul vietii active, cand exista un surplus financiar, cei ce doresc pot pune deoparte un „ban alb pentru zile negre“ care, investit in diferite plasamente, produce si un castig suplimentar. De fapt, in alte tari politele de asigurare cu componenta de investitie sunt cuprinse intr-un pachet mai mare de pensii facultative. In Romania, pilonul III al sistemului de pensii include doar pensia facultativa, reglementata separat prin legi speciale. Iar intre cele doua exista cateva deosebiri, asa cum exista si multe asemanari.

     

    O prima diferenta vine din faptul ca politele unit-linked combina o asigurare de viata traditionala cu o componenta investitionala; practic, clientul care cumpara un astfel de produs detine si o asigurare de viata, iar cu o parte din contributia sa merge spre diferite plasamente. Venitul suplimentar pe care il poate oferi o astfel de polita depinde mult de perioada pentru care se contribuie la sistem, de sumele pe care fiecare este dispus sa le economiseasca in timpul vietii active si de planul de investitii care se alege. Compania plaseaza banii in diferite programe de investitii – in functie de alegerea clientului si de gradul de risc pe care este dispus sa si-l asume, o combinatie intre investitii in depozite bancare, actiuni sau obligatiuni. In acest fel se obtine un anumit randament, care se adauga depunerilor initiale din contul clientului. Impreuna reprezinta castigul care, scazand comisioanele companiei de asigurare, la varsta de inchidere a contractului de asigurare ii va oferi contributorului un venit suplimentar. Societatile de asigurari ce vand polite unit-linked au, cel mai adesea, mai multe fonduri, cu grade de risc diferite, intre care la un moment dat contributorii se pot transfera daca doresc. Acelasi principiu se aplica si in cazul fondurilor de pensii – iar daca un contributor opteaza pentru transferul la un alt fond administrat de aceeasi companie, nu este penalizat.

    Acelasi principiu de investitii functioneaza si la pensiile facultative, unde nu exista insa componenta de asigurare, iar contributiile merg integral (dupa ce se scad comisioanele administratorului) spre diferite tipuri de plasamente. Legislatia in vigoare permite administratorilor de pensii facultative sa investeasca maxim 50% din activele fondurilor in actiuni, in timp ce la politele de asigurare nu exista o limitare impusa prin lege. Gradul de risc al fondurilor de pensii este, in aceste conditii, cel mult mediu, chiar si in conditiile in care plasamentele in actiuni se apropie de limita permisa de lege.

     

    Pe piata exista acum patru administratori de pensii facultative si sase fonduri. Cele mai recente au fost lansate chiar saptamana trecuta, respectiv AZT Vivace (administrat de Allianz-Tiriac Pensii Private) si ING Optim (administrat de ING Asigurari de Viata). Cel dintai este un fond cu profil de risc ridicat, ce investeste 45-50% din activele clientilor sai in actiuni listate, in timp ce al doilea are un profil de risc moderat, investind in actiuni listate intre 5% si 35% din active.

     

    De asemenea, CSSPP a autorizat vineri si Raiffeisen Asset Management (RAM) ca administrator de fonduri de pensii facultative, precum si prospectul primei scheme de pensii a RAM, „Raiffeisen Acumulare“.

     

    Alte patru fonduri au strans deja cateva mii de clienti, cumulat, si au inceput deja sa colecteze contributii: Pensia Mea – administrat de Aviva, ING Clasic –  ING Asigurari de Viata, AZT Moderato – Allianz-Tiriac Pensii Private si BCR Prudent – BCR Asigurari de Viata. In cazul lor, riscul este moderat (la Allianz, ING si Aviva) si redus (la BCR). Si OTP Garancia, compania de asigurari a OTP Group, a primit aprobarea pentru prospectul schemei primului sau fond, OTP Strateg Fond de Pensii Facultative, ce va avea un grad de risc mediu. La OTP, vanzarile ar putea incepe cel mai probabil in luna august.

     

    O alta deosebire intre cele doua produse tine de nivelul contributiilor si de tratamentul fiscal pentru acestea. La fondurile de pensii facultative, contributia maxima este stabilita prin lege la 15% din venitul salarial brut lunar, iar in limita a 200 euro/an contributiile sunt deductibile fiscal. Optional, si angajatorul poate contribui in contul salariatilor, limita de deductibilitate fiind tot de 200 de euro. La asigurarile de viata, contributiile nu sunt limitate, dar nici deductibile. Iar deductibilitatea poate face diferente: spre exemplu, in Ungaria, unde pensiile facultative au fost introduse fara a se oferi facilitati fiscale pentru contributii, au fost un esec. Ulterior au fost transformate in pensii obligatorii. In Cehia, unde contributiile facultative la un sistem privat de pensii au fost deductibile fiscal – intr-un anumit cuantum – sistemul a fost un mare succes (in sistem intrasera, la jumatatea anului 2004, aproximativ 2,6 milioane de cehi, adica aproximativ un sfert din populatia totala a tarii).

     

    O alta deosebire importanta tine de garantii. Daca in cazul asigurarilor unit-linked riscul de pierdere de pe urma plasamentelor efectuate este al asiguratului, la pensii administratorii sunt obligati sa garanteze macar contributiile efective, din care se scad comisioanele de administrare. In plus, in cazul pensiilor, legislatia impune existenta unui fond de garantare, constituit din contributiile administratorilor si ale furnizorilor de pensii, cu scopul de a proteja interesele participantilor. Din acest fond se face plata drepturilor beneficiarilor, daca este imposibila asigurarea lor de catre administratori sau furnizori de pensii facultative.

     

    In afara de toate diferentele cuantificabile mai exista una psihologica: contributiile la fondurile de pensii sunt „blocate“ pana la momentul pensionarii. In cazul asigurarilor, chiar daca retragerea lor se comisioneaza, banii sunt oricand la indemana. Iar cand vine vorba de banii de pensie, tentatia de a folosi aceste economii probabil ca de la bun inceput e mai bine sa nu existe.

  • Puncte cheie

    OFERTA DE PENSII FACULTATIVE. Doua noi fonduri au aparut pe piata: AZT Vivace este administrat de Allianz-Tiriac Pensii Private si are un profil de risc ridicat, iar ING Optim este administrat de ING Asigurari de Viata si are un profil de risc moderat. Cele doua vin sa completeze oferta existenta: Pensia Mea – administrat de Aviva, ING Clasic – administrat de ING Asigurari de Viata, AZT Moderato – administrat de Allianz-Tiriac Pensii Private si BCR Prudent – administrat de BCR Asigurari de Viata. Cel mai probabil, in august li se va alatura si OTP Garancia, cu primul sau fond, OTP Strateg, ce va avea un grad de risc mediu. De asemenea CSSPP a autorizat si prospectul primei scheme de pensii a Raiffeisen Asset Management,  „Raiffeisen Acumulare“.

     

    CONCURENTUL UNIT-LINKED? Asigurarile unit-linked presupun plasarea unei parti din contributie in fonduri administrate de societatea de asigurari sau de un administrator extern. In cazul acestor produse exista insa si o componenta de asigurare de viata, spre care merge o parte din contributie. In Romania, politele unit-linked au aparut in urma cu aproape zece ani, iar pe piata exista acum mai multe companii ce le ofera. Printre acestea se numara Interamerican, Aviva Asigurari de Viata, ING Asigurari de Viata, Allianz-Tiriac, Generali, KD Life, iar BCR Asigurari de Viata si-a anuntat intentia de a le introduce in oferta. Anul trecut, randamentele programelor de investitii unit-linked au variat intre o pierdere de peste 7% si un castig de mai bine de 30%.

     

    DIFERENTE. Cele doua produse, pensiile facultative si asigurarile unit-linked, sunt complementare (acolo unde exista disponibilitatea financiara de a contribui la amandoua). Unul dintre avantajele pensiilor facultative sta in deductibilitatea fiscala a contributiilor – care, desi mica (maxim 200 de euro pe an), aduce din start un randament de 16% investitiei. Pe de alta parte, contributiile la asigurarile unit-linked nu sunt limitate prin lege, in timp ce la un fond de pensii contributia maxima poate fi de 15% din venitul salarial brut lunar. La ambele produse pot contribui si angajatorii, in contul salariatilor – la pensii existand si pentru acestia o deductibilitate fiscala in limita a 200 de euro pe an. Perioada de contributie este lunga in ambele cazuri – insa la pensii accesul la banii economisiti este restrictionat, in timp ce la asigurari banii pot fi retrasi oricand (chiar daca, retrasi dupa o perioada scurta de timp, aduc pierdere si nu profit). In plus, la pensii, administratorul trebuie sa garanteze macar contributiile efectuate (fara comisioane), in timp ce la asigurari, riscul este transferat total participantului.

  • STUDIU DE CAZ: Cum a ajuns Agricola sa pre – gateasca Sav’Or

    Schimbarea obiceiurilor de consum si a stilului de viata se reflecta si in cererea tot mai mare de produse semipreparate. Agricola Bacau, cea mai mare companie romaneasca producatoare de carne de pui, s-a decis sa lanseze o gama de semipreparate care au extins pe piata o nisa ocupata anterior doar de supele deshidratate si de pizza congelata.

    Piata vest-europeana este cel mai bun profesor, spune Gheorghe Antochi, presedintele Agricola Bacau. In tarile dezvoltate se poate vedea unde va ajunge piata romaneasca maine, motiv pentru care ideile de afaceri sunt acolo la indemana. Un exemplu este segmentul alimentelor semipreparate, traditional in tarile dezvoltate, dar destul de slab dezvoltat la noi pana nu de mult.


    Compania bacauana producea semipreparate inca din 2002, dar abia in 2005 a pus in functiune, ca urmare a unor investitii din fonduri SAPARD, o fabrica dedicata acestui tip de produse (Europrod). Pana in 2005, spune presedintele grupului, pe acest segment compania nu avea niciun competitor. „Era o linie de productie la Constanta, in sistem lohn, care producea ready meals (mancaruri gata preparate) cu carne importata din Brazilia. Dar toata productia era trimisa peste hotare.“ Practic, produsele semipreparate si congelate (snitele sau hamburgeri) ale Agricola au fost pana anul trecut un test: compania incerca marea cu degetul, sa vada daca produsele au aici cautare sau raman intepenite pe rafturi.


    „Am studiat atent piata romaneasca si ce se intampla in strainatate“, afirma Antochi. Concluzia a fost clara: produsele aveau nevoie de un nume si de o pozitionare distincta, asa ca au fost relansate la jumatatea anului trecut, sub umbrela marcii Sav’Or. De fapt, modificarile s-au facut nu numai la nivelul numelui, ci „s-a lucrat si la retete“, declara Antochi. In plus, au fost schimbate si ambalajele, care pot fi acum resigilate pentru ca produsul sa fie pus in congelator, daca nu sunt gatite o singura data toate portiile. Intrarea pe piata a marcii Sav’Or a fost sutinuta de o campanie publicitara ce s-a desfasurat pe toate canalele media, iar anul acesta bugetul de promovare dedicat marcii ajunge la 1 milion de euro.


    Strategia producatorului este in linie cu modificarile din mai toate segmentele pietei, pentru ca exista „o translatare clara a cererii dinspre produsele simple catre cele mai sofisticate, cu valoare adaugata“, sustine Antochi. In cazul companiei pe care o conduce, gama de semipreparate Sav’Or se plaseaza in partea superioara a ofertei, fiind vorba de produse „cu cea mai mare valoare adaugata“. Acest tip de produse sunt cele ce contrabalanseaza scaderea vanzarilor in segmentul „low“, cum sunt spre exemplu tacamurile de pui (resturile ramase la transare). „In urma cu cativa ani era bataie pe tacamuri; acum acest produs a ramas de nisa si se mai vinde foarte putin.“ In locul lor, tot mai multi romani pun in cosul de cumparaturi produse mai bune calitativ. Rafinarea gusturilor, cresterea puterii de cumparare, completate de un numar tot mai mare de clienti tineri, cu o viata activa si putin timp liber, s-au transformat in cazul Agricola intr-o solutie de crestere a afacerii.


    Gama Sav’Or cuprinde acum 16 produse – 5 vegetale si 11 cu carne de pui, trei din cele din carne fiind lansate in luna mai a acestui an. In primele cinci luni din 2007, cresterea vanzarilor pentru gama Sav’Or a fost de 64% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Produsele nu sunt destinate insa exclusiv pietei interne, 10% din volumul total fiind exportat catre Elvetia, Olanda si, mai nou, catre Irlanda, spune Antochi.

    In 2006, Sav’Or a realizat 5% din volumul si 7% din valoarea vanzarilor Agricola, cifra de afaceri a companiei ajungand la aproape 70 de milioane de euro, cu un profit de un milion de euro. Compania are un program de investitii pentru anul in curs si cel viitor de 5,5 milioane de euro, bani destinati productiei de carne de pasare. Sumele sunt directionate in principal catre modernizarea abatorului de pasari si a statiei de incubatie.         

     

    CONTEXTUL: La inceputul lui 2006, Agricola Bacau avea in oferta produse semipreparate, cu valoare adaugata, destinate consumatorilor tineri si ocupati. Compania era in topul producatorilor de carne de pui si cauta noi variante de crestere a afacerii.

     

    DECIZIA: Compania a hotarat sa-si lanseze ca brand noua gama de produse semipreparate si la jumatatea anului 2006 a lansat Sav’Or. Cheltuielile de publicitate, ce au inclus nu doar promovarea Sav’Or, ci si campaniile „Biosecurizat“ si „Agricola pe gustul tau“, s-au ridicat la jumatate de milion de euro.

     

    EFECTELE:  Vanzarile de produse semipreparate Sav’Or inseamna in prezent 5% din volumul si 7% din valoarea vanzarilor. Bugetul de publicitate din acest an se ridica la 1 milion de euro si este destinat in totalitate promovarii marcii Sav’Or. In primele cinci luni ale acestui an, cresterea vanzarilor pentru gama Sav’Or a fost de 64% comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior.

  • CE FAC EI CU BANII NOSTRI

    In sistemul de pensii private obligatorii se vor colecta in 2008, potrivit estimarilor, circa 300 de milioane de euro. Strategia de investitii a companiilor difera, dar urmaresc toate un set de reguli impus de catre CSSPP:

     

    INSTRUMENTE ALE PIETEI MONETARE: Inclusiv depozite in lei la o institutie de credit, pot fi instrumente de plasament pentru maxim 20% din valoarea totala a activelor unui fond de pensii.

     

    TITLURI DE STAT: Sunt o componenta de baza in planurile de investitii ale fondurilor de pensii, dar in Romania nu se emit inca nici la volume si nici la frecvente suficiente, spun administratorii. In astfel de instrumente poate fi investit maxim 70% din activele unui fond.

     

    OBLIGATIUNI: Sunt emise de companii sau de autoritatile administratiei publice locale si trebuie sa fie tranzactionate pe piete supravegheate. In astfel de instrumente poate fi investit maxim 30% din activele fondului.

     

    ACTIUNI: Legislatia romaneasca permite administratorilor de fonduri sa investeasca pana la 50% din active in actiuni, insa estimarile cele mai optimiste spun ca procentul ar putea fi de maxim 25-30%.

     

    PIETE EXTERNE: Maxim 10% din activele unui fond de pensii obligatoriu pot fi plasate in obligatiuni si alte valori mobiliare emise de guverne si banci centrale din alte state. Tot 10% pot merge spre obligatiuni si alte titluri ale organismelor straine neguvernamentale, daca acestea sunt cotate la burse de valori autorizate.

  • CIRCUITUL IN NATURA AL DECIZIILOR

    Strategia de investitii a unui fond de pensii administrat privat nu este decisa de o singura persoana. In fiecare companie exista proceduri specifice care stabilesc modul de investire a banilor si impartirea raspunderii. Exista insa cateva principii generale:

     

    INFORMARE: Modul in care se decide portofoliul de investitii si impartirea raspunderii sunt informatii ce vor fi disponibile in prospectul aferent fondului de pensii. Acesta trebuie sa cuprinda si informatii despre riscurile asociate structurii de portofoliu propuse si pietele financiare pe care investeste administratorul.

     

    PROCEDURI: In companii exista proceduri clare care stabilesc competentele fiecarei persoane implicate in procesul de investitii, iar activitatea administratorului de pensii este monitorizata de autoritatea din domeniu (CSSPP), care are obligatia sa ia masuri daca performanta fondului este nesatisfacatoare.

     

    IERARHIE: Analistul (care urmareste strict un anumit portofoliu de investitii) semnaleaza oportunitatile de investitii managerului de portofoliu care, la randul sau, le prezinta directorului de investitii. Directorul de investitii are stabilite anumite limite pana la care poate aproba tranzactii, iar cele care depasesc aceste plafoane merg la un membru din consiliul de administratie al fondului. Acesta are la randul sau anumite plafoane, iar daca decizia depaseste si limita lui, este convocat un comitet de investitii pentru a dezbate plasamentul respectiv.

     

    DECIZII STRATEGICE: Se iau de catre comitetul de investitii, care se intruneste lunar pentru a creiona directia pentru perioada urmatoare.

     

    GRUPURI BANCARE: Este de asteptat ca grupurile financiare (BCR, BRD sau OTP) sa se foloseasca, in activitatea de administrare a investitiilor, de sinergiile cu companiile de profil deja detinute (sau pe care le vor infiinta curand, cum este cazul OTP care isi construieste acum societate de administrare a activelor). Atat BCR, cat si BRD detin deja in grup o societate de administrare a investitiilor, respectiv BCR Asset Management si BRD Asset Management.

  • AGLOMERATIE MARE SUB PILONUL II

    Pana acum, 12 companii au obtinut de la CSSPP autorizatia de infiintare a societatilor care vor vinde pensii obligatorii (pilonul II), iar alte cateva au deja dosarele depuse in acest sens.

    OTP GROUP: Grupul maghiar a primit autorizatia pentru OTP Fond de Pensii, care estimeaza ca va atrage circa 250.000 de clienti. Grupul este deja autorizat sa vanda pensii facultative (prin OTP Garancia Asigurari) si a primit autorizatia pentru prospectul unui prim fond facultativ, OTP Strateg Fond de Pensii Facultative, care va incepe sa functioneze in august.

    BANCA TRANSILVANIA SI AEGON: Grupul financiar clujean a incheiat un parteneriat cu olandezii de la Aegon pentru un joint-venture pe piata romaneasca a pensiilor. BT Aegon a primit unda verde de la CSSPP pentru constituirea societatii de pensii si isi propune sa devina unul dintre primii cinci jucatori de pe piata.

    AIG: Asiguratorul a primit autorizatia de infiintare pentru AIG Fond de Pensii, prin care urmareste, potrivit managerului general Theodor Alexandrescu, sa atraga pana la un milion de clienti.

    GENERALI: Asiguratorul a primit autorizatia de constituire a Generali Fond de Pensii, tinta sa fiind in 2007 de circa 300.000 de clienti. Noua companie va administra doar pensii obligatorii, strategia Generali neincluzand pentru moment gestionarea de pensii facultative.

    ING GROUP: ING Fond de Pensii, societatea grupului olandez care va activa pe pilonul II, vrea sa atraga in perioada de subscriere (august-noiembrie) in jur de un milion de clienti. Prin intermediul ING Asigurari de Viata, grupul administreaza deja fonduri de pensii facultative. ING Bank a fost autorizata ca depozitar pentru activele fondurilor de pensii administrate privat (obligatorii si facultative).

    AVIVA: A fost printre primii asiguratori ce au primit luna trecuta aprobarea de constituire a Aviva Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Privat. Obiectivul companiei este ca in 2008 sa devina lider de piata pe segmentul pensiilor obligatorii, cu un plan de investitii de pana la 100 de milioane de euro. Aviva este prezenta si pe piata pensiilor facultative cu un fond, prin Aviva Asigurari de Viata.

    OMNIASIG: Omniasig Pensii va administra atat fonduri facultative, cat si un fond de pensii obligatorii. Omniasig Pensii si-a propus sa atraga 350.000 de clienti pentru pensiile obligatorii si 20.000-30.000 pentru pensiile facultative.

    INTERAMERICAN: Interamerican Pensii va opera atat pe pilonul pensiilor obligatorii, cat si pe cel al pensiilor facultative. Totusi, in prima etapa, Interamerican Pensii se va concentra pe pilonul II, unde isi propune sa obtina o cota de piata de 10-15%.

    BCR: Compania de pensii private obligatorii a BCR urmareste o cota de 30% pe aceasta piata. Pana la intrarea pe pilonul II, pentru care a primit autorizarea, BCR a inceput sa vanda pensii private facultative prin BCR Asigurari de Viata. Banca a fost avizata ca depozitar pentru activele fondurilor de pensii private obligatorii.

    BRD-GROUPE SOCIETE GENERALE: Compania BRD Fond de Pensii, care va activa pe pilonul II, este detinuta de asiguratorul de viata Sogecap (51%) si de BRD (49%). In plus, BRD este avizata ca depozitar pentru activele fondurilor de pensii private obligatorii.

    PRVA: Compania slovenilor de la Prva, Prima Pensie Fond de Pensii, va activa pe piata pensiilor obligatorii. Grupul Prva este lider in Slovenia si in Macedonia, cu 22,5%, respectiv 54% din piata, fiind prezent si in Serbia, Kosovo, Albania, Ucraina.

    ALLIANZ-TIRIAC: Allianz-Tiriac Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Facultative va activa si pe pilonul II si pe III (pensii facultative). Compania are deja lansat un fond de pensii facultativ, AZT Moderato si se pregateste pentru un al doilea, AZT Vivace.

    ROMEXTERRA-DELTA: A depus dosarul de autorizare pentru o societate comuna de administrare a fondurilor de pensii, pe pilonul II si III. Aceasta va fi detinuta 60% de MKB Romexterra Bank si 40% de Delta Asigurari si si-a propus sa ajunga in urmatorii zece ani la o cota de 5% din piata.

  • Lactatele Fama, gata pentru Romania

    Divizia specializata in management a fondului spaniol de investitii GED a achizitionat firma de produse lactate Fama, al treilea producator de pe piata din Bulgaria. Cu o cifra de afaceri estimata pentru acest an la 20 de milioane de euro, Fama detine o pondere de 12% din piata bulgara de profil.

     

    Valoarea tranzactiei nu a fost data publicitatii. Este a patra operatiune pe care GED o efectueaza prin al doilea fond al sau in Europa de Est si prima din Bulgaria. Infiintata in 2000, cu sediul la Varna, firma produce lactate sub marca proprie si distribuie si branduri premium internationale. Fondul spaniol va aduce o noua echipa la conducerea Fama, ale carei obiective vor fi cresterea capacitatii de productie, precum si a numarului de produse si imbunatatirea calitatii. Conform publicatiei Dnevnik, noul actionar si-a propus si o dezvoltare a capacitatii de distributie a lactatelor Fama in bazinul Marii Negre, inclusiv in Romania, data fiind proximitatea geografica si oportunitatile pietei romanesti.