Blog

  • Vreau si eu un parc eolian

    Numele Ioanei Gheorghiade a aparut in presa cu ocazia stirii din
    aprilie despre acordul de finantare in valoare de 23 de milioane de
    euro semnat de BCR cu grupul industrial de origine portugheza
    Martifer, pentru dezvoltarea unui parc eolian de 42 MW in sud-estul
    tarii. Are 35 de ani, conduce divizia de project finance a BCR doar
    de anul trecut, dar stie mai multe despre asta decat pare dupa anul
    de cand e sefa: de project finance s-a ocupat aici din 2008, iar
    inainte a fost timp de un an bancher principal la biroul BERD din
    Romania.

    “Perioada de la BERD a fost importanta, intrucat experienta unei
    institutii financiare internationale ii aduce beneficii oricarui
    bancher axat pe zona de finantare strategica a companiilor”, afirma
    ea. Natura BERD, ca si a IFC sau BEI, e ca finanteaza proiecte
    mari, de infrastructura esentiala mai ales pentru tarile in curs de
    dezvoltare si care au nevoie de un consum mare de timp si
    consiliere in relatia bancii cu clientul, mai ales pentru ca multe
    nu sunt exclusiv private, ci se bazeaza pe parteneriate
    public-privat si depind de evolutia legislatiei si a prioritatilor
    guvernului. “Aici nu e ca la un credit obisnuit, a venit firma cu
    dosarul si a iesit pe usa”, adauga Gheorghiade.

    De aceea e si rezervata sa dea o cifra totala despre valoarea
    proiectelor finantate sau aflate in pregatire la BCR in segmentul
    de project finance, spunand insa ca numarul de proiecte finantate
    cu implicarea acestuia a crescut in 2010 fata de 2009 cu
    aproximativ 40%, “iar estimarea mea este ca in 2011 numarul de
    proiecte va creste cu 50% fata de 2010, in principal datorita
    investitiilor in energie”.

    Adica dintr-un domeniu bun pentru banca, mai ales daca vorbim de
    energia regenerabila, cel mai la moda domeniu al momentului: circa
    jumatate din solicitarile de finantari de proiecte primite de Ioana
    Gheorghiade vin din domeniul energiei regenerabile si tot ele sunt
    si cele mai valoroase ca investitie, avand in vedere ca valoarea
    medie a proiectelor analizate de banca este de 60 de milioane de
    euro, raportat la 8 milioane pentru un proiect de
    microhidrocentrala, de pilda, respectiv de 23 de milioane pentru un
    spital privat. Plus: domeniul atrage mai ales firme cu forta
    financiara mare, judecand dupa faptul ca in domeniul energiei
    regenerabile, mai exact eoliene, mai mult de 60% dintre solicitanti
    sunt firme straine.

    Domeniul a atras recent si prima investitie de tip project
    finance a BERD si IFC in sectorul energiei regenerabile din Romania
    – un imprumut de 114,8 milioane de euro pentru cofinantarea
    operatiunilor de constructie si exploatare a parcurilor eoliene de
    138 MW, Cernavoda I si II. BERD si IFC acorda imprumuturi de cate
    57,4 milioane de euro fiecare companiei Cernavoda Power SA, al
    carei actionar majoritar este EDP Renovaveis, a treia mare companie
    din lume in domeniul energiei eoliene, pentru finantarea
    operatiunilor de constructie si exploatare a parcurilor
    eoliene.

    “Piata de energie regenerabila este in crestere puternica, iar acum
    asteptam sa apara in sfarsit legea, pentru ca de ea depind multe
    decizii in privinta unor proiecte. Exista in prezent si niste
    amendamente din partea investitorilor, ne asteptam insa ca legea sa
    apara in toamna”, afirma Ioana Gheorghiade. Legea cu pricina este
    cea a stimularii investitiilor in sectorul energiei regenerabile,
    care prevede sustinerea investitorilor prin certificate verzi, in
    functie de tehnologia folosita, ale caror costuri le suporta toti
    consumatorii. Statul ar vrea sa reduca numarul de certificate verzi
    pentru unele tehnologii (biomasa, biogaz, surse geotermale),
    fiindca datele ANRE au aratat ca numarul alocat prin lege ar duce
    la cresterea rentabilitatii peste nivelul din calculele de
    autorizare a Comisia Europeana.

    In ce priveste rata de acceptare a proiectelor, aceasta “s-a
    imbunatatit in general si datorita evolutiei culturii economice –
    in plus, dificultatile economice din ultimii doi ani i-au facut mai
    precauti si pe managerii companiilor, ceea ce ajuta procesul de
    creditare”, afirma Ioana Gheorghiade.

    “La noi, fiind cea mai mare banca, au venit destul de multi
    dezvoltatori – in afara de zona de companii de utilitati care au
    investit, ca de pilda CEZ sau EDP Renovaveis, care se pot finanta
    destul de usor la nivel corporate, sunt si altii care au proiecte
    in diverse faze, din care numai o parte se vor materializa, iar
    altii asteapta sa vanda unor investitori finali, care sunt fie
    companii mari din zona de energie care au interes sa aiba si o
    facilitate de energie in Romania, fie sunt fonduri de investitii
    care chiar asta fac in toata Europa”, explica bancherita.

    Poate sa fie energia verde o “bula”, cum au fost imobiliarele?
    Ioana Gheorghiade e de parere ca lucrurile se vor regla in cele din
    urma natural, ca si pretul certificatelor, mai ales ca accesul la
    retea este un factor care regleaza numarul de proiecte
    posibile.

    In afara de eoliene, domeniile de crestere a cererii de finantari
    de proiecte in 2011-2012, in opinia ei, sunt in principal
    microhidrocentralele, unde “se vor accelera spectaculos
    investitiile”, sectorul medical (spitale si clinici private) si
    proiectele de infrastructura rutiera, dintre care in aria de
    interes pentru project finance intra insa numai cele bazate pe
    parteneriate public-privat. BCR face parte din Consiliul
    Investitorilor Straini sau din AmCham, care au propus Guvernului
    liste proprii cu proiecte de infrastructura si
    si-au transmis punctele de vedere despre ce inseamna un proiect
    bancabil in infrastructura lansat de stat – “atunci cand e lansat,
    sa atraga si investitori, si banci”.

  • Vreau si eu un parc eolian

    Numele Ioanei Gheorghiade a aparut in presa cu ocazia stirii din
    aprilie despre acordul de finantare in valoare de 23 de milioane de
    euro semnat de BCR cu grupul industrial de origine portugheza
    Martifer, pentru dezvoltarea unui parc eolian de 42 MW in sud-estul
    tarii. Are 35 de ani, conduce divizia de project finance a BCR doar
    de anul trecut, dar stie mai multe despre asta decat pare dupa anul
    de cand e sefa: de project finance s-a ocupat aici din 2008, iar
    inainte a fost timp de un an bancher principal la biroul BERD din
    Romania.

    “Perioada de la BERD a fost importanta, intrucat experienta unei
    institutii financiare internationale ii aduce beneficii oricarui
    bancher axat pe zona de finantare strategica a companiilor”, afirma
    ea. Natura BERD, ca si a IFC sau BEI, e ca finanteaza proiecte
    mari, de infrastructura esentiala mai ales pentru tarile in curs de
    dezvoltare si care au nevoie de un consum mare de timp si
    consiliere in relatia bancii cu clientul, mai ales pentru ca multe
    nu sunt exclusiv private, ci se bazeaza pe parteneriate
    public-privat si depind de evolutia legislatiei si a prioritatilor
    guvernului. “Aici nu e ca la un credit obisnuit, a venit firma cu
    dosarul si a iesit pe usa”, adauga Gheorghiade.

    De aceea e si rezervata sa dea o cifra totala despre valoarea
    proiectelor finantate sau aflate in pregatire la BCR in segmentul
    de project finance, spunand insa ca numarul de proiecte finantate
    cu implicarea acestuia a crescut in 2010 fata de 2009 cu
    aproximativ 40%, “iar estimarea mea este ca in 2011 numarul de
    proiecte va creste cu 50% fata de 2010, in principal datorita
    investitiilor in energie”.

    Adica dintr-un domeniu bun pentru banca, mai ales daca vorbim de
    energia regenerabila, cel mai la moda domeniu al momentului: circa
    jumatate din solicitarile de finantari de proiecte primite de Ioana
    Gheorghiade vin din domeniul energiei regenerabile si tot ele sunt
    si cele mai valoroase ca investitie, avand in vedere ca valoarea
    medie a proiectelor analizate de banca este de 60 de milioane de
    euro, raportat la 8 milioane pentru un proiect de
    microhidrocentrala, de pilda, respectiv de 23 de milioane pentru un
    spital privat. Plus: domeniul atrage mai ales firme cu forta
    financiara mare, judecand dupa faptul ca in domeniul energiei
    regenerabile, mai exact eoliene, mai mult de 60% dintre solicitanti
    sunt firme straine.

    Domeniul a atras recent si prima investitie de tip project
    finance a BERD si IFC in sectorul energiei regenerabile din Romania
    – un imprumut de 114,8 milioane de euro pentru cofinantarea
    operatiunilor de constructie si exploatare a parcurilor eoliene de
    138 MW, Cernavoda I si II. BERD si IFC acorda imprumuturi de cate
    57,4 milioane de euro fiecare companiei Cernavoda Power SA, al
    carei actionar majoritar este EDP Renovaveis, a treia mare companie
    din lume in domeniul energiei eoliene, pentru finantarea
    operatiunilor de constructie si exploatare a parcurilor
    eoliene.

    “Piata de energie regenerabila este in crestere puternica, iar acum
    asteptam sa apara in sfarsit legea, pentru ca de ea depind multe
    decizii in privinta unor proiecte. Exista in prezent si niste
    amendamente din partea investitorilor, ne asteptam insa ca legea sa
    apara in toamna”, afirma Ioana Gheorghiade. Legea cu pricina este
    cea a stimularii investitiilor in sectorul energiei regenerabile,
    care prevede sustinerea investitorilor prin certificate verzi, in
    functie de tehnologia folosita, ale caror costuri le suporta toti
    consumatorii. Statul ar vrea sa reduca numarul de certificate verzi
    pentru unele tehnologii (biomasa, biogaz, surse geotermale),
    fiindca datele ANRE au aratat ca numarul alocat prin lege ar duce
    la cresterea rentabilitatii peste nivelul din calculele de
    autorizare a Comisia Europeana.

    In ce priveste rata de acceptare a proiectelor, aceasta “s-a
    imbunatatit in general si datorita evolutiei culturii economice –
    in plus, dificultatile economice din ultimii doi ani i-au facut mai
    precauti si pe managerii companiilor, ceea ce ajuta procesul de
    creditare”, afirma Ioana Gheorghiade.

    “La noi, fiind cea mai mare banca, au venit destul de multi
    dezvoltatori – in afara de zona de companii de utilitati care au
    investit, ca de pilda CEZ sau EDP Renovaveis, care se pot finanta
    destul de usor la nivel corporate, sunt si altii care au proiecte
    in diverse faze, din care numai o parte se vor materializa, iar
    altii asteapta sa vanda unor investitori finali, care sunt fie
    companii mari din zona de energie care au interes sa aiba si o
    facilitate de energie in Romania, fie sunt fonduri de investitii
    care chiar asta fac in toata Europa”, explica bancherita.

    Poate sa fie energia verde o “bula”, cum au fost imobiliarele?
    Ioana Gheorghiade e de parere ca lucrurile se vor regla in cele din
    urma natural, ca si pretul certificatelor, mai ales ca accesul la
    retea este un factor care regleaza numarul de proiecte
    posibile.

    In afara de eoliene, domeniile de crestere a cererii de finantari
    de proiecte in 2011-2012, in opinia ei, sunt in principal
    microhidrocentralele, unde “se vor accelera spectaculos
    investitiile”, sectorul medical (spitale si clinici private) si
    proiectele de infrastructura rutiera, dintre care in aria de
    interes pentru project finance intra insa numai cele bazate pe
    parteneriate public-privat. BCR face parte din Consiliul
    Investitorilor Straini sau din AmCham, care au propus Guvernului
    liste proprii cu proiecte de infrastructura si
    si-au transmis punctele de vedere despre ce inseamna un proiect
    bancabil in infrastructura lansat de stat – “atunci cand e lansat,
    sa atraga si investitori, si banci”.

  • Ce loc ocupa tricourile sportivilor in promovarea companiilor

    Cand oficialii japonezi ai Epson au vizitat recent Malaiezia, au
    remarcat ca vanzarile de imprimante s-au triplat, dupa o campanie a
    clubului de fotbal Manchester United in regiune.” Hiromi Taba,
    presedintele Epson Europe, vorbea de curand pentru BUSINESS Magazin
    despre asocierea numelui Epson cu cea a clubului britanic, la
    jumatate de an de la semnarea contractului de sponsorizare – “o
    schimbare e deja sesizabila”. In fapt, alipirea numelui unei
    companii de o competitie sportiva sau de o echipa a prins contur de
    multa vreme, insa daca marile cluburi de fotbal ajung sa sporeasca
    vanzarile sponsorilor chiar de cateva ori in toate colturile lumii,
    situatia din Romania nu e chiar identica.

    Grupul de firme Niro sustine sportul inca din 1994, fie ca
    vorbim de canotaj, handbal, volei, popice sau ciclism. Sporturi mai
    putin vizibile, unde oamenii care activeaza sunt mai putin
    pretentiosi, dupa cum explica Ion Badea, directorul de relatii
    publice al Niro Investment Group si presedintele Federatiei Romane
    de Ciclism: “Cand avem intalniri sau semnam contracte, multi dintre
    parteneri ne spun: <A, voi sunteti sponsorii de la handbal.

    Va stim>, dovada ca reflectarea imaginii companiei prin
    intermediul sportului este una de succes”. Circa 200.000 de euro
    pleaca anual din conturile Niro Investment Group catre competitii,
    cea mai mare parte a banilor indreptandu-se catre Federatia Romana
    de Handbal. Intrebat de ce nu se orienteaza si spre un domeniu cu
    impact mai mare asupra publicului, fotbalul, Badea spune ca oamenii
    din sportul-rege au “destui” bani, adaugand ca nu s-a pus pana acum
    problema sponsorizarii in consiliul de administratie al
    companiei.

    Sorin-Mihai Popa, directorul general adjunct al BRD-Groupe
    Société Générale, spune ca, dupa acelasi model, banca s-a implicat
    in rugby, iar acum in tenis, handbal si ciclism, “dar nu neaparat
    ca mijloc de promovare, ci mai degraba ca responsabilitate
    sociala”. Cea mai recenta mutare este asocierea dintre BRD si
    turneul de tenis ATP de la Bucuresti – “o chestiune de prestigiu,
    fiind vorba despre cel mai important eveniment sportiv din
    tara”.

    Clubul sportiv in Romania inseamna insa in cea mai mare parte
    fotbal, iar promovarea se face prin acest sport tocmai pentru ca
    exista o multime de suporteri care il consuma. Sorin Psatta,
    integrated communication director al BBDO Romania, spune ca regula
    accederii in minte se face simplu: daca jucatorii se asociaza cu
    ceva si suporterii fac la fel, dupa modelul “prietenii prietenilor
    mei sunt si prietenii mei”. In cazul Romaniei, explica Psatta,
    situatia este totusi speciala, dat fiind ca nesiguranta de la
    conducerea cluburilor si deciziile luate adeseori nefondat pot
    afecta strategia de marketing pe termen lung. Sunt frecvente deci
    cazurile in care jucatorii pleaca sau sunt exclusi din lot, iar
    rezultatele sunt afectate pe termen lung. Apoi, succesele nu sunt
    constante, iar un parcurs bun intr-o serie de meciuri poate sfarsi
    catastrofal pentru echipa. Deci si pentru sponsor. In viziunea sa,
    avantajul ar fi acela ca, desi nimeni nu poate controla traiectoria
    clubului in competitiile sportive, publicul este mai omogen, iar
    jucatorii si liderii de galerie au o influenta mai mare in ce
    priveste ghidarea comportamentului de consum al suporterilor.
    “Clubul functioneaza ca o secta, in timp ce in cazul echipei
    nationale publicul e mai eterogen”, spune Psatta. Fanii nationalei
    nu fac aceleasi lucruri, nu locuiesc in zone similare, au varste si
    stiluri de viata diferite. Plusul vine din faptul ca audientele
    sunt mult mai mari, iar cresterea notorietatii se face mai rapid. O
    situatie particulara poate aparea cand clubul promoveaza anumite
    servicii care ar putea fi excluse de pe lista fanilor echipei
    adverse. “Daca se va ajunge la profilul fanului dedicat folosirii
    produselor promovate de club, e clar ca cele ale rivalilor vor fi
    respinse.” Oricum, banii rotiti in angrenajul marketingului
    fotbalistic sunt de ordinul zecilor de milioane de euro – “dar 100
    de milioane este inca mult”.

  • Ce loc ocupa tricourile sportivilor in promovarea companiilor

    Cand oficialii japonezi ai Epson au vizitat recent Malaiezia, au
    remarcat ca vanzarile de imprimante s-au triplat, dupa o campanie a
    clubului de fotbal Manchester United in regiune.” Hiromi Taba,
    presedintele Epson Europe, vorbea de curand pentru BUSINESS Magazin
    despre asocierea numelui Epson cu cea a clubului britanic, la
    jumatate de an de la semnarea contractului de sponsorizare – “o
    schimbare e deja sesizabila”. In fapt, alipirea numelui unei
    companii de o competitie sportiva sau de o echipa a prins contur de
    multa vreme, insa daca marile cluburi de fotbal ajung sa sporeasca
    vanzarile sponsorilor chiar de cateva ori in toate colturile lumii,
    situatia din Romania nu e chiar identica.

    Grupul de firme Niro sustine sportul inca din 1994, fie ca
    vorbim de canotaj, handbal, volei, popice sau ciclism. Sporturi mai
    putin vizibile, unde oamenii care activeaza sunt mai putin
    pretentiosi, dupa cum explica Ion Badea, directorul de relatii
    publice al Niro Investment Group si presedintele Federatiei Romane
    de Ciclism: “Cand avem intalniri sau semnam contracte, multi dintre
    parteneri ne spun: <A, voi sunteti sponsorii de la handbal.

    Va stim>, dovada ca reflectarea imaginii companiei prin
    intermediul sportului este una de succes”. Circa 200.000 de euro
    pleaca anual din conturile Niro Investment Group catre competitii,
    cea mai mare parte a banilor indreptandu-se catre Federatia Romana
    de Handbal. Intrebat de ce nu se orienteaza si spre un domeniu cu
    impact mai mare asupra publicului, fotbalul, Badea spune ca oamenii
    din sportul-rege au “destui” bani, adaugand ca nu s-a pus pana acum
    problema sponsorizarii in consiliul de administratie al
    companiei.

    Sorin-Mihai Popa, directorul general adjunct al BRD-Groupe
    Société Générale, spune ca, dupa acelasi model, banca s-a implicat
    in rugby, iar acum in tenis, handbal si ciclism, “dar nu neaparat
    ca mijloc de promovare, ci mai degraba ca responsabilitate
    sociala”. Cea mai recenta mutare este asocierea dintre BRD si
    turneul de tenis ATP de la Bucuresti – “o chestiune de prestigiu,
    fiind vorba despre cel mai important eveniment sportiv din
    tara”.

    Clubul sportiv in Romania inseamna insa in cea mai mare parte
    fotbal, iar promovarea se face prin acest sport tocmai pentru ca
    exista o multime de suporteri care il consuma. Sorin Psatta,
    integrated communication director al BBDO Romania, spune ca regula
    accederii in minte se face simplu: daca jucatorii se asociaza cu
    ceva si suporterii fac la fel, dupa modelul “prietenii prietenilor
    mei sunt si prietenii mei”. In cazul Romaniei, explica Psatta,
    situatia este totusi speciala, dat fiind ca nesiguranta de la
    conducerea cluburilor si deciziile luate adeseori nefondat pot
    afecta strategia de marketing pe termen lung. Sunt frecvente deci
    cazurile in care jucatorii pleaca sau sunt exclusi din lot, iar
    rezultatele sunt afectate pe termen lung. Apoi, succesele nu sunt
    constante, iar un parcurs bun intr-o serie de meciuri poate sfarsi
    catastrofal pentru echipa. Deci si pentru sponsor. In viziunea sa,
    avantajul ar fi acela ca, desi nimeni nu poate controla traiectoria
    clubului in competitiile sportive, publicul este mai omogen, iar
    jucatorii si liderii de galerie au o influenta mai mare in ce
    priveste ghidarea comportamentului de consum al suporterilor.
    “Clubul functioneaza ca o secta, in timp ce in cazul echipei
    nationale publicul e mai eterogen”, spune Psatta. Fanii nationalei
    nu fac aceleasi lucruri, nu locuiesc in zone similare, au varste si
    stiluri de viata diferite. Plusul vine din faptul ca audientele
    sunt mult mai mari, iar cresterea notorietatii se face mai rapid. O
    situatie particulara poate aparea cand clubul promoveaza anumite
    servicii care ar putea fi excluse de pe lista fanilor echipei
    adverse. “Daca se va ajunge la profilul fanului dedicat folosirii
    produselor promovate de club, e clar ca cele ale rivalilor vor fi
    respinse.” Oricum, banii rotiti in angrenajul marketingului
    fotbalistic sunt de ordinul zecilor de milioane de euro – “dar 100
    de milioane este inca mult”.

  • Christine Lagarde este noul director al FMI

    Lagarde este prima femeie care ocupa aceasta functie de la
    infiintarea institutiei, in 1944.

    Alegerea Christinei Lagarde prin consens de catre cei 24 de membri
    ai Consiliului, reprezentand 187 de tari, pune capat procesului de
    selectie inceput la 20 mai, dupa demisia fostului sef al
    institutiei, Dominique Strauss-Kahn. Singurul contracandidat al
    frantuzoaicei a fost Agustin Carstens, guvernatorul Bancii
    Mexicului.

    Pe tot parcursul campaniei de selectie, Christine Lagarde a fost
    cel mai bine cotat candidat. A fost ministrul afacerilor economice,
    al industriei si al finantelor in guvernul francez incepand din
    2007, iar anterior a fost ministru al comertului exterior, timp de
    doi ani. A fost votata de Financial Times drept cel mai bun
    ministru de finante din Europa in 2009.

    Nascuta in 1956 la Paris intr-o familie de profesori, Christine
    Lagarde (pe numele intreg de fata Christine Madeleine Odette
    Lalouette) este avocata de profesie, absolventa a Scolii Superioare
    de Drept din Paris si a Institutului de Studii Politice din
    Aix-en-Provence si are o importanta experienta internationala,
    fiind timp de cinci ani sefa firmei internationale de avocatura
    Baker & McKenzie din Chicago.

    Frantuzoaica este divortata, mama a doi copii, vegetariana,
    pasionata de yoga, scuba diving si gradinarit. In adolescenta a
    fost membra a echipei nationale de inot sincron. Actualmente are un
    prieten corsican, un om de afaceri pe nume Xavier Giocanti.

    Punctul ei tare in campania pentru alegerea noului sef al
    Fondului a fost promisiunea sa ca va oferi mai multe posturi in
    conducerea FMI pentru reprezentanti ai tarilor in curs de
    dezvoltare si va acorda o pondere mai mare in decizii pentru marile
    economii emergente, pana acum subreprezentate in politica
    institutiei.

    Punctul slab a fost implicarea ei in investigatia legata de o
    intelegere, facilitata de ea, intre magnatul Bernard Tapie si
    Credit Lyonnais, prin care banca a fost nevoita sa-i plateasca
    magnatului daune de 285 de milioane de euro, in urma plangerii lui
    ca banca l-ar fi inselat cu ocazia tranzactiei din anii ’90 prin
    care Adidas a intrat in proprietatea magnatului. Lagarde s-a
    aparat, sustinand ca a actionat intotdeauna cu transparenta si ca e
    vorba doar de acuzatii politice prin care socialistii incearca s-o
    faca partasa la povestea indelungata a fraudelor lui Tapie, desi
    primele scandaluri legate de numele lui Tapie dateaza chiar din
    epoca presedintelui socialist Francois Mitterrand.

  • Christine Lagarde este noul director al FMI

    Lagarde este prima femeie care ocupa aceasta functie de la
    infiintarea institutiei, in 1944.

    Alegerea Christinei Lagarde prin consens de catre cei 24 de membri
    ai Consiliului, reprezentand 187 de tari, pune capat procesului de
    selectie inceput la 20 mai, dupa demisia fostului sef al
    institutiei, Dominique Strauss-Kahn. Singurul contracandidat al
    frantuzoaicei a fost Agustin Carstens, guvernatorul Bancii
    Mexicului.

    Pe tot parcursul campaniei de selectie, Christine Lagarde a fost
    cel mai bine cotat candidat. A fost ministrul afacerilor economice,
    al industriei si al finantelor in guvernul francez incepand din
    2007, iar anterior a fost ministru al comertului exterior, timp de
    doi ani. A fost votata de Financial Times drept cel mai bun
    ministru de finante din Europa in 2009.

    Nascuta in 1956 la Paris intr-o familie de profesori, Christine
    Lagarde (pe numele intreg de fata Christine Madeleine Odette
    Lalouette) este avocata de profesie, absolventa a Scolii Superioare
    de Drept din Paris si a Institutului de Studii Politice din
    Aix-en-Provence si are o importanta experienta internationala,
    fiind timp de cinci ani sefa firmei internationale de avocatura
    Baker & McKenzie din Chicago.

    Frantuzoaica este divortata, mama a doi copii, vegetariana,
    pasionata de yoga, scuba diving si gradinarit. In adolescenta a
    fost membra a echipei nationale de inot sincron. Actualmente are un
    prieten corsican, un om de afaceri pe nume Xavier Giocanti.

    Punctul ei tare in campania pentru alegerea noului sef al
    Fondului a fost promisiunea sa ca va oferi mai multe posturi in
    conducerea FMI pentru reprezentanti ai tarilor in curs de
    dezvoltare si va acorda o pondere mai mare in decizii pentru marile
    economii emergente, pana acum subreprezentate in politica
    institutiei.

    Punctul slab a fost implicarea ei in investigatia legata de o
    intelegere, facilitata de ea, intre magnatul Bernard Tapie si
    Credit Lyonnais, prin care banca a fost nevoita sa-i plateasca
    magnatului daune de 285 de milioane de euro, in urma plangerii lui
    ca banca l-ar fi inselat cu ocazia tranzactiei din anii ’90 prin
    care Adidas a intrat in proprietatea magnatului. Lagarde s-a
    aparat, sustinand ca a actionat intotdeauna cu transparenta si ca e
    vorba doar de acuzatii politice prin care socialistii incearca s-o
    faca partasa la povestea indelungata a fraudelor lui Tapie, desi
    primele scandaluri legate de numele lui Tapie dateaza chiar din
    epoca presedintelui socialist Francois Mitterrand.

  • Criza greceasca va continua sa afecteze cursul leului – Raiffeisen

    Multi dintre investitorii straini de pe piata considera si ei ca
    leul este in prezent “mai slab decat ar fi fost necesar” si
    considera ca ar trebui sa apara aprecieri in perioada
    urmatoare.

    “Totusi, incertitudinea generata de criza datoriilor din Grecia
    este de asteptat sa afecteze cursul leului in viitorul imediat. Pe
    termen mediu pot aparea anumite aprecieri, mai ales ca nu au
    existat schimbari la nivelul fundamentelor economice in Romania,
    dar pe termen scurt, leul ar putea fluctua tot in jurul valorii
    actuale”, apreciaza Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank
    Romania.

    In privinta dobanzii de politica monetara, care ar putea influenta
    la randul ei cursul de schimb, Dumitru nu se asteapta ca BNR sa
    modifice actualul nivel, de 6,25%, cu prilejul sedintei de politica
    monetara de miercuri.

    Leul s-a apreciat usor marti, la 4,2115 lei/euro, fata de 4,2192 la
    cursul BNR de luni – departe insa de nivelul de 4,12 lei/euro, la
    care a incheiat luna mai.

  • Criza greceasca va continua sa afecteze cursul leului – Raiffeisen

    Multi dintre investitorii straini de pe piata considera si ei ca
    leul este in prezent “mai slab decat ar fi fost necesar” si
    considera ca ar trebui sa apara aprecieri in perioada
    urmatoare.

    “Totusi, incertitudinea generata de criza datoriilor din Grecia
    este de asteptat sa afecteze cursul leului in viitorul imediat. Pe
    termen mediu pot aparea anumite aprecieri, mai ales ca nu au
    existat schimbari la nivelul fundamentelor economice in Romania,
    dar pe termen scurt, leul ar putea fluctua tot in jurul valorii
    actuale”, apreciaza Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank
    Romania.

    In privinta dobanzii de politica monetara, care ar putea influenta
    la randul ei cursul de schimb, Dumitru nu se asteapta ca BNR sa
    modifice actualul nivel, de 6,25%, cu prilejul sedintei de politica
    monetara de miercuri.

    Leul s-a apreciat usor marti, la 4,2115 lei/euro, fata de 4,2192 la
    cursul BNR de luni – departe insa de nivelul de 4,12 lei/euro, la
    care a incheiat luna mai.

  • CNA a interzis difuzarea la TV a imaginilor de la locul unor tragedii- sinucideri, crime si mutilari

    Normal
    0

    false
    false
    false

    MicrosoftInternetExplorer4

    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:”Table Normal”;
    mso-tstyle-rowband-size:0;
    mso-tstyle-colband-size:0;
    mso-style-noshow:yes;
    mso-style-parent:””;
    mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
    mso-para-margin:0in;
    mso-para-margin-bottom:.0001pt;
    mso-pagination:widow-orphan;
    font-size:10.0pt;
    font-family:”Times New Roman”;
    mso-ansi-language:#0400;
    mso-fareast-language:#0400;
    mso-bidi-language:#0400;}

    In mod concret, Consiliul
    National al Audiovizualului (CNA) a decis, in sedinta de marti, sa
    completeze articolul 17 din Codul de reglementare al continutului
    audiovizual, care prevede ca “In intervalul orar 6.00 – 22.00 nu
    pot fi difuzate programe, altele decat productiile audiovizuale de
    fictiune, care contin descrieri ori reconstituiri ale unor
    omucideri/sinucideri, mutilari/automutilari sau tehnici criminale
    ori practici oculte”.
    In plus, CNA a decis sa adauge un alineat nou la acest articol,
    prin care posturile de televiziune nu mai pot difuza imagini de la
    locul tragediilor precum sinuciderile, crimele si mutilarile, dar
    nici imagini prin care este prezentata suferinta familiilor
    victimelor.

    “CNA a completat Codul audiovizual in sensul interzicerii
    difuzarii de imagini de la locul tragediei, atunci cand e vorba de
    sinucideri, crime si mutilari. De asemenea, nu se vor difuza
    imagini care arata suferinta familiilor victimelor. In acest fel
    protejam demnitatea si imaginea victimei si a familiei, mai ales
    atunci cand este vorba de un copil sau de un adolescent”, a
    declarat Rasvan Popescu, presedintele CNA, dupa votul
    Consiliului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CNA a interzis difuzarea la TV a imaginilor de la locul unor tragedii- sinucideri, crime si mutilari

    In mod concret, Consiliul
    National al Audiovizualului (CNA) a decis, in sedinta de marti, sa
    completeze articolul 17 din Codul de reglementare al continutului
    audiovizual, care prevede ca “In intervalul orar 6.00 – 22.00 nu
    pot fi difuzate programe, altele decat productiile audiovizuale de
    fictiune, care contin descrieri ori reconstituiri ale unor
    omucideri/sinucideri, mutilari/automutilari sau tehnici criminale
    ori practici oculte”.
    In plus, CNA a decis sa adauge un alineat nou la acest articol,
    prin care posturile de televiziune nu mai pot difuza imagini de la
    locul tragediilor precum sinuciderile, crimele si mutilarile, dar
    nici imagini prin care este prezentata suferinta familiilor
    victimelor.

    “CNA a completat Codul audiovizual in sensul interzicerii
    difuzarii de imagini de la locul tragediei, atunci cand e vorba de
    sinucideri, crime si mutilari. De asemenea, nu se vor difuza
    imagini care arata suferinta familiilor victimelor. In acest fel
    protejam demnitatea si imaginea victimei si a familiei, mai ales
    atunci cand este vorba de un copil sau de un adolescent”, a
    declarat Rasvan Popescu, presedintele CNA, dupa votul
    Consiliului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro