Autorităţile au îndeplinit toate criteriile de performanţă şi ţintele indicative pentru a treia revizie a acordului, încheiată la 7 decembrie 2011, inclusiv cele pentru legislaţia de supraveghere bancară şi în domeniul companiilor de stat (recrutarea de manageri privaţi). Au fost îndeplinite doar parţial obiectivele programului privind privatizările, iar autorităţile “au dat înapoi faţă de angajamentul iniţial de a vinde pachete majoritare la companiile de distribuţie a energiei electrice rămase în portofoliul statului”.
Deteriorarea mediului economic ar putea întârzia programul de privatizare, însă perspectiva în sectorul energetic rămâne favorabilă din punctul de vedere al preţurilor, apreciază FMI. Programul prevede, pentru prima parte a lui 2012, vânzarea pachetului deţinut de stat la Oltchim, a pachetului majoritar al Cuprumin Deva şi pachete minoritare din Tarom, Poşta Română, Romgaz, Transelectrica, Hidroelectrica şi Transgaz, plus o a doua încercare de vânzare a 10% din Petrom. Pentru a doua parte a anului, programul prevede privatizarea unui alt grup de companii, incluzând un pachet minoritar din Nuclearelectrica şi vânzarea pachetelor majoritare ale CFR Marfă, ale tuturor companiilor de furnizare a energiei electrice şi ale producătorilor de energie.
Autorităţile trebuie să facă eforturi mai ferme pentru restructurarea companiilor de stat, “pentru că spaţiul bugetar pentru amortizarea pierderilor mari ale unora dintre acestea nu există, iar condiţiile externe ar putea limita succesul ofertelor de privatizare (în special în cazul pachetelor minoritare, unde problemele cu modul cum sunt conduse ar putea limita interesul investitorilor). Activităţile ineficiente sau care generează pierderi sunt o pierdere de resurse pe care România nu şi-o mai poate permite”, afirmă FMI, adăugând că “inclusiv dacă toate reformele din programul FMI sunt aplicate, tot va mai rămâne un sector al companiilor de stat doar parţial adaptat necesităţilor unui stat modern european”.
În privinţa situaţiei bugetului, FMI apreciază că deficitul de 1,9% din PIB prevăzut de Guvern pentru acest an este “mai mic decât cel strict necesar pentru încadrarea în plafonul de 3% din PIB (ESA) cerut de UE. “Controlul strict al cheltuielilor de care va fi nevoie poate pune probleme, însă pentru atingerea acestui obiectiv nu vor fi necesare schimbări majore de politici, fiind suficientă îngheţarea salariilor şi a pensiilor, coroborată cu sprijin suplimentar din partea UE pentru bugetul de investiţii”.
“Guvernul demonstrează angajament constant în raport cu măsurile convenite, însă opoziţia politică se intensifică, odată cu apropierea alegerilor din 2012”, notează experţii FMI în ultimul raport despre România, publicat marţi.
Performanţa economică s-a îmbunătăţit în trimestrul al treilea din 2011, ca efect al recoltei agricole excepţionale şi al producţiei industriale solide, iar cererea internă, construcţiile şi piaţa muncii încep să-şi revină, notează experţii Fondului. Criza din zona euro însă “va încetini puternic creşterea în trimestrele următoare”, cu o reducere a contribuţiei la PIB a exporturilor care deja se simte, iar “incertitudinea de pe pieţele internaţionale a determinat o creştere acută a primelor de risc (CDS), care se va reflecta în ratele dobânzilor, în încetinirea investiţiilor şi a consumului”. Inflaţia a scăzut considerabil şi este aşteptată să se încadreze în ţinta asumată (2-4%), iar deficitul de cont curent este aşteptat să rămână sub 5% din PIB.
Misiunea FMI soseşte marţi la Bucureşti pentru o nouă vizită de evaluare a programului cu autorităţile române, urmând ca discuţiile să se încheie la 6 februarie.
