El nu a avansat alt termen pentru deschiderea traficului. “De asta suntem aici, să vedem, să decidem”, a spus el. Ulterior, Silaghi a spus că problemele vor fi “armonizate” în termen de o lună. “Într-o lună sperăm să armonizăm problemele, în special de siguranţă a circulaţiei, (…) să putem da drumul la circulaţie, urmând ca recepţia finală să se facă conform tuturor normelor tehnice”, a spus ministrul. Restricţiile de viteză vor fi stabilite împreună cu Poliţia Rutieră. Potrivit directorului general al CNADNR, Mihail Başulescu, deschiderea circulaţiei ar putea avea loc la 1 august. Întrebat ce restricţii de viteză vor fi impuse, Başulescu a afirmat că acestea vor fi “în jur de 100 de kilometri pe oră, la nivelul unui drum european”.
Blog
-
Corneliu Iacobov, condamnat definitiv la 7 ani de închisoare
Alături de ei a mai fost condamnat şi Marin Marin la şapte ani de închisoare. În urma condamnării pronunţate de ICCJ, instanţa de executare urmează să întocmească joi actele de încarcerare ale celor trei, mandatele urmând a fi puse în aplicare de poliţie, care îi va duce pe condamnaţi în locuri de deţinere în funcţie de domiciliile lor. În 28 mai 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a judecat recursurile făcute de omul de afaceri Corneliu Iacobov şi de ceilalţi inculpaţi condamnaţi de Curtea de Apel Bucureşti (CAB), unde au făcut contestaţie procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) privind achitarea tuturor celor din acest dosar de către prima instanţă, Tribunalul Bucureşti.
-
Victor Ponta, la Bruxelles. Premierul a primit însemnul de conducător al delegaţiei României la reuniunea Consiliului European
După ce au urcat jurnaliştii, la avionul aflat în faţa salonului oficial au fost aduse de la terminalul aeroportului, cu un autobuz, persoanele care au cumpărat bilet pentru cursa Tarom spre Bruxelles. Ulterior, au urcat în aeronavă premierul şi membrii delegaţiei oficiale. O vizită a preşedintelui Traian Băsescu la Bruxelles joi sau o eventuală prezenţă în clădirea Consiliului European a acestuia nu a fost notificată oficial până la această oră instituţiilor UE, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale. Premierul Victor Ponta a primit, joi, însemnul de conducător al delegaţiei României la reuniunea Consiliului European, iar miniştrii au primit badge-urile de membri ai delegaţiei, a declarat agenţiei MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Guvernului, Andrei Zaharescu. Curtea Constituţională a decis, miercuri, cu majoritate de voturi, că preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European, în calitate de şef al statului, această atribuţie putând fi delegată de către acesta, în mod expres, prim-ministrului.
-
O sosire a preşedintelui Băsescu la Bruxelles nu a fost anunţată instituţiilor UE
De asemenea, preşedintele Băsescu nu a plecat până la această oră spre Bruxelles, au mai precizat pentru MEDIAFAX sursele menţionate. Departamentul de Comunicare Publică al Administraţiei Prezidenţiale nu a comunicat până la această oră un program public al şefului statului pentru astăzi. Totodată, Bogdan Oprea, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Băsescu, nu a putut fi contactat în această dimineaţă, el având telefonul închis.
-
Ponta a plecat spre Bruxelles, însoţit de ministrul de Externe şi de cel al Afacerilor Europene
După ce au urcat jurnaliştii, la avionul aflat în faţa salonului oficial au fost aduse de la terminalul aeroportului, cu un autobuz, persoanele care au cumpărat bilet pentru cursa Tarom spre Bruxelles. Ulterior, au urcat în aeronavă premierul şi membrii delegaţiei oficiale.
-
100 cele mai puternice femei din business – Astăzi: Manuela Marina Nestor, NNDKP
Vreme de 35 de ani, a consiliat numeroase corporaţii şi organizaţii publice şi private româneşti şi internaţionale. Spune că îi este greu să ierarhizeze reuşitele din carieră – inclusiv din perioada în care a fost consilier juridic la Institutul Român de Consulting Romconsult. Cu toate acestea, o posibilă ierarhie ar fi legată mai degrabă de intensitatea emoţiilor şi irepetabilitatea a ceea “ce am trăit şi creat prin activitatea mea într-un anumit proiect”. Din această perspectivă, povesteşte ea, sunt două proiecte care i-au marcat profund evoluţia ca avocat de afaceri. Unul dintre ele, îşi aminteşte ea, s-a derulat pe vremea când era consilier juridic la Romconsult şi avea 28 de ani, în anii ’80. Era lead counsel pentru un proiect de asistenţă tehnică şi a trebuit să negocieze cu conducerea combinatului de la Abu Kamash în Libia. A fost “o negociere cumplit de grea (libienii sunt negociatori extraordinari, iar eu eram o femeie tânără şi blondă într-o ţară arabă), încheiată cu succes”.
Al doilea proiect a fost unul pilot – de privatizare prin ofertă publică a societăţii ce deţinea fabrica de bere Ursus la începutul anilor ’90, când în România “nu se auzise de ceea ce însemna o ofertă publică, nu exista o piaţă de capital şi niciun fel de legislaţie legată de o astfel de ofertă”. Împreună cu Campbell Steedman, un avocat englez aflat atunci la începutul carierei (astăzi partener la Norton Rose), “am reinventat practic roata, trebuind să structurăm şi să organizăm întregul proces de subscriere a acţiunilor societăţii respective”. Şi asta în condiţiile în care nu exista nicio infrastructură care să permită realizarea unei astfel de activităţi. “A fost un efort uriaş, încununat de succes, pe care nu îl voi uita vreodată.”
BUSINESS Magazin: E mai uşor sau mai greu să te impui ca lider fiind femeie?
Manuela Marina Nestor, NNDKP: Liderul se impune indiferent de gen. Însă pentru a-şi face auzite opiniile şi observate calităţile, o femeie trebuie să depună un efort mai mare şi trebuie să treacă cu eleganţă peste zâmbete condescendente şi remarci deplasate care fac de obicei referinţă la înfăţişare, vârstă, lungimea fustei, pantofii şi genţile purtate mai degrabă decât la valoarea ideilor prezentate.BUSINESS Magazin: Cum v-aţi caracteriza stilul de conducere?
Manuela Marina Nestor, NNDKP: Ferm, dar cu grija permanentă de a recunoaşte, evidenţia şi recompensa meritele colaboratorilor şi de a sancţiona paşii greşiţi, însă fără a jigni.BUSINESS Magazin: Care sunt calităţile feminine care ajută în business?
Manuela Marina Nestor, NNDKP: Intuiţia şi capacitatea de a empatiza.BUSINESS Magazin: Branduri preferate: parfum, haine, accesorii.
Manuela Marina Nestor, NNDKP: Am învăţat de la mama că suntem prea săraci pentru a purta lucruri ieftine. Aşadar, am ales întotdeauna (chiar şi atunci când nu puteam cumpăra mai mult de două costume şi două perechi de pantofi pe an) lucruri preţioase şi clasice, care nu se demodează şi care îşi menţin calitatea un timp îndelungat. În ce priveşte parfumurile, am rămas credincioasă parfumului Opium de la Yves Saint-Laurent, ca primă alegere, First de la Van Cleef & Arpels, ca a doua alegere, şi Exquisite de la Annick Goutal, ca a treia alegere.
Hainele le aleg pentru a fi confortabile şi elegante, de calitate bună şi versatile, fără însă a fi extrem de scumpe: Saint John, Escada şi uneori Chanel sunt preferatele mele.
Bijuterii: Chanel, sunt frumoase, elegante şi “moderne”, indiferent de timpul care trece peste ele.BUSINESS Magazin: Destinaţii de vacanţă preferate.
Manuela Marina Nestor, NNDKP: Locuri unde pot găsi urme ale unor civilizaţii străvechi, misterioase, locuri în care cultura şi civilizaţia şi-au pus amprenta pe oameni şi pe mediu.
Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.
Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.
Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).
-
Estimarea optimistă: încă 10 ani de criză
Cum va arăta sistemul bancar peste cinci ani? a fost o întrebare pe care moderatorii evenimentului ZF Bankers Summit 12, de săptămâna trecută, au adresat-o aproape tuturor invitaţilor. Un prim răspuns ar fi că în principiu va continua polarizarea calitativă: vor rămâne poate 3-4 bănci mari universale, la care se adaugă mai multe bănci mai mici, specializate fiecare pe nişa ei; acesta e răspunsul lui Steven van Groningen, preşedintele şi directorul executiv al Raiffeisen Bank România.
Depinde însă la ce viitor ne putem raporta. În 2000 erau cam 2 mld. euro credite şi circa 30 de bănci, aşa încât dacă atunci nu erau prea multe bănci, de ce acum, când sunt 50 mld. euro credite, ar fi prea multe 40 de bănci? răspunde retoric Mihai Bogza, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bancpost. “Dacă vedem că tot sectorul bancar românesc este echivalentul unei bănci medii europene, atunci sunt multe 40 de bănci; dacă am avea peste 10 ani un orizont de credite de 200 mld. euro, atunci nu sunt aşa de multe”.
Numai că, aşa cum spuneau şi anii trecuţi toţi bancherii, pentru ca activitatea de creditare să se reia, trebuie mai întâi ca economia să arate semnale de creştere sustenabilă, să aibă un istoric de succes de 1-3 ani. Or, în prezent “nu se întrevede un sfârşit al crizei”, singura certitudine fiind că după criză vom avea o perioadă de creştere slabă. Aşa încât, conchide Bogza, n-ar avea sens să creşti volumul de credite într-o asemenea conjunctură şi într-o ţară de dimensiunile României, unde nici măcar o creştere de 2,5% a PIB nu are impact pozitiv în sistemul bancar.
Ce e sigur e însă că băncile străine, inclusiv cele cu capital grecesc – evocate în toate analizele străine despre riscurile la adresa economiei româneşti – au venit aici pentru un potenţial care “e doar amânat”, cum spune Bogza, nu anulat de criză, aşa încât vor avea tot interesul să rămână aici. Mai mult, susţine el, băncile greceşti au fost afectate strict de problemele statului elen, spre deosebire de alte bănci occidentale, care au avut probleme cu expunerile excesive şi au fost preluate total sau parţial de statele respective, fără ca efectul să fi fost vreo îngrijorare în privinţa economiilor din Est unde băncile respective sunt prezente.
Una peste alta, procesul de dezintermediere (deleveraging) din partea băncilor care îşi reduc expunerile şi vând active pentru a-şi însănătoşi situaţia financiară nu se va întâmpla în niciun caz brusc, pentru că băncile vor face tot posibilul să păstreze activele, inclusiv din străinătate, cumpărate înainte de 2008 şi pe care le consideră valoroase, apreciază Christian Casal, global co-leader banking practice la compania de consultanţă McKinsey. Procesul de dezintermediere financiară ulterior spargerii unui balon speculativ înseamnă că toţi “strâng cureaua” (băncile îşi scad expunerea, cetăţenii îşi reduc consumul pe credit, statele îşi reduc datoria), iar creşterea PIB rămâne mult timp inferioară celei dinainte de criză.
McKinsey estima în 2010 durata procesului la o medie istorică de 6-7 ani, urmată de încă 10 ani de creştere slabă a PIB, cu precizarea că în actuala criză, dezintermedierea a început mai târziu, aşa încât şi revirimentul va dura mai mult. Henk Paardekooper, preşedintele RBS România, estimează că băncile europene vor fi nevoite să renunţe în următorii 2-3 ani la active în valoare de peste 2.000 mld. euro. Pentru RBS, dezintermedierea începută în 2009 a însemnat deja până acum renunţarea la active neesenţiale de 1.600 mld. lire, valoarea din acest an a activelor rămase în portofoliu ajungând la cca 977 mld. lire. Iar dacă se compară situaţia băncilor europene cu cea a celor americane şi asiatice, primele sunt cele care trebuie să facă eforturi mai mari de ameliorare a bilanţurilor, prin renunţare la activele neesenţiale, iar în paralel va trebui să se supună în următorii ani şi noilor reguli Basel III de adecvare a capitalurilor. Or, e imposibil ca o serie întreagă de bănci să facă ajustarea în acelaşi timp şi ajustarea să dureze puţin.
De aceea, Paardekooper se fereşte să facă previziuni despre ce se va întâmpla peste cinci ani în sistemul bancar european sau românesc şi se îndoieşte că povestea actualei crize se poate încheia mai devreme de zece ani, dacă nu va dura chiar un întreg sfert de veac, caracterizat de creştere economică sub potenţial. Când ar avea însă economia României şanse să crească din nou la potenţialul său, în atari condiţii de dezintermediere bancară? Steven van Groningen de la Raiffeisen răspunde că ar fi nevoie de un ritm de creştere a creditării “cu două cifre” pentru ca România să poată reîncepe recuperarea decalajelor economice faţă de Europa de Vest, iar ca un astfel de ritm să poată fi atins în următorii cinci ani nu e deloc cel mai plauzibil scenariu în momentul de faţă.
-
Mediafax Talks about Auto Industry – Stroe: Pregătirile pentru lansarea “Logan 2” sunt în grafic
“Suntem în grafic. Vom ieşi anul acesta cu un produs nou”, a afirmat Stroe, la conferinţa Mediafax Talks about Auto Industry, răspunzând unei întrebări. Întrebat în ce măsură “Logan 2” va fi similar actualului model, Stroe a spus că nu agreează termenul “Logan 2”, că vor exista elemente de bază asemenătoare, mai ales pe partea de mecanică, dar “este o altă maşină”. El a precizat că pentru construcţia unei maşini este nevoie de un ciclu tehnologic de cel puţin 3 ani şi jumătate.
-
Voleibalistul din spatele managerului
A început să joace volei acum 35 de ani şi, de-a lungul timpului, a câştigat de trei ori titlul de campion naţional la juniori. În business este prezent de aproape două decenii şi a reuşit să construiască de la zero o companie cu afaceri de peste 20 de milioane de euro. Astăzi, la 45 de ani, joacă volei într-o echipă de “old boys” şi joacă în business în linia întâi. Cine este Daniel Mocanu, manager în timpul zilelor de muncă şi voleibalist în turnee internaţionale după?
“La zece ani am început să joc volei. Am continuat până în facultate inclusiv”, spune omul de afaceri. Cu echipa Tricolorul LMV Ploieşti a câştigat titlul de campion naţional de juniori de trei ori. Echipa există şi astăzi, ba mai mult, anul acesta a câştigat campionatul liceelor. După terminarea liceului, Daniel Mocanu a avut de ales: “Fie să urmez o facultate la zi, fie să urmez o carieră de jucător profesionist”. A doua opţiune implica automat urmarea facultăţii la seral.
A ales însă să meargă la zi (Facultatea de Autovehicule Rutiere), pentru că a simţit că e mai important să se pregătească pentru o carieră viitoare, în condiţiile în care la finalul anilor ’80 interesul pentru volei era sensibil diminuat. A continuat însă să joace volei şi în facultate, însă la nivel de divizia B.
În 1992 a terminat facultatea, iar un an mai târziu a decis să înfiinţeze compania Daas, furnizor de echipamente pentru industria HoReCa şi pentru retail, care are astăzi afaceri de peste 20 de milioane de euro anual. A continuat însă să joace volei şi în primii cinci ani după fondarea companiei, pentru echipe precum Juventus Ploieşti. “A venit din nou un moment în care am fost pus să aleg”, îşi aminteşte Mocanu. “Mie îmi place să joc <la locul întâi>, de aceea le-am spus colegilor că evoluţia normală este ca acum să jucăm în divizia B, apoi să promovăm în A şi în 1-3 ani să luptăm pentru titlu.” Diferenţele de opinii şi viziune l-au făcut atunci să renunţe la jocul de volei şi să joace doar în business.
În 2007 s-a întâlnit cu un fost coleg de echipă, cu cinci ani mai mare, care la rândul său fusese multiplu campion la juniori. Alături de alţi foşti jucători, el crease o echipă de “old boys”. “Eu nu mai jucasem volei de performanţă de zece ani. Mai jucam de plăcere, însă pur ocazional.”
A mers la meciul Tricolorul LMV-Cerno More Varna de la Sala Sporturilor din Ploieşti, pe care românii l-au câştigat cu 3-2. “Faptul că am fost acolo şi am urmărit meciul m-a făcut instantaneu să îmi doresc să revin.” Au urmat trei săptămâni de antrenamente intensive şi şedinţe de fitness. “În două luni am slăbit opt kilograme.”
Acum, la cinci ani după ce a revenit la “prima dragoste”, Daniel Mocanu spune că împreună cu colegii săi au decis să joace tot “la locul întâi”, deşi, spre deosebire de anii de liceu, acum practică sportul de plăcere.De-a lungul acestor ani echipa – care şi-a păstrat numele de Tricolorul LMV – a jucat, în turnee internaţionale, contra altor echipe de “old boys” din Bulgaria, Turcia, Grecia, Macedonia, Ucraina, Cipru, Polonia şi Finlanda.