BusinessMagazin

Tag: produse

  • Românii care au transformat un hobby în cel mai mare magazin foto din sud-estul Europei. Produce milioane de euro în fiecare an

    Daniela Becheru este cofondator şi unul dintre proprietarii retailerului F64, astăzi cel mai mare magazin foto din sud-estul Europei.

    Alături de Marian Alecsiu, a pornit ceea ce avea să devină ulterior F64 Studio la începutul anilor ‘90, pe vremea când piaţa foto din România era aproape inexistentă.

    Fiecare dintre cei doi asociaţi deţine jumătate din pachetul de acţiuni al firmei. Estimările pentru afacerile firmei pentru 2016 vizează o creştere de 10% a veniturilor faţă de 2015, când F64 a înregistrat o cifră de afaceri de 22,8 de milioane de euro. În timp piaţa foto-video a fost în scădere anul trecut, conform datelor companiei de analiză GFK, piaţa de echipamente a scăzut cu 12,4%, F64 a reuşit şi reuşeşte să crească prin extinderea categoriile de produse, în 2013, către smartphone-uri şi tablete, iar în ultimii doi ani prin servicii cerute de clienţi, cum ar fi printing şi developare filme foto.

    F64 Studio a rămas printre puţinele magazine specializate care au rezistat atacului magazinelor generaliste şi hipermarketurilor cu o ofertă din ce în ce mai bogată inclusiv în zona produselor foto.

    Citiţi aici mai multe poveşti de succes ale celor 200 cele mai puternice femei din business

  • A transformat un hobby în cel mai mare magazin foto din sud-estul Europei şi un business de zeci de milioane de euro

    Daniela Becheru este cofondator şi unul dintre proprietarii retailerului F64, astăzi cel mai mare magazin foto din sud-estul Europei.

    Alături de Marian Alecsiu, a pornit ceea ce avea să devină ulterior F64 Studio la începutul anilor ‘90, pe vremea când piaţa foto din România era aproape inexistentă.

    Fiecare dintre cei doi asociaţi deţine jumătate din pachetul de acţiuni al firmei. Estimările pentru afacerile firmei pentru 2016 vizează o creştere de 10% a veniturilor faţă de 2015, când F64 a înregistrat o cifră de afaceri de 22,8 de milioane de euro. În timp piaţa foto-video a fost în scădere anul trecut, conform datelor companiei de analiză GFK, piaţa de echipamente a scăzut cu 12,4%, F64 a reuşit şi reuşeşte să crească prin extinderea categoriile de produse, în 2013, către smartphone-uri şi tablete, iar în ultimii doi ani prin servicii cerute de clienţi, cum ar fi printing şi developare filme foto.

    F64 Studio a rămas printre puţinele magazine specializate care au rezistat atacului magazinelor generaliste şi hipermarketurilor cu o ofertă din ce în ce mai bogată inclusiv în zona produselor foto.

    Citiţi aici mai multe poveşti de succes ale celor 200 cele mai puternice femei din business

    Fiecare dintre cei doi asociaţi deţine jumătate din pachetul de acţiuni al firmei. Estimările pentru afacerile firmei pentru 2016 vizează o creştere de 10% a veniturilor faţă de 2015, când F64 a înregistrat o cifră de afaceri de 22,8 de milioane de euro. În timp piaţa foto-video a fost în scădere anul trecut, conform datelor companiei de analiză GFK, piaţa de echipamente a scăzut cu 12,4%, F64 a reuşit şi reuşeşte să crească prin extinderea categoriile de produse, în 2013, către smartphone-uri şi tablete, iar în ultimii doi ani prin servicii cerute de clienţi, cum ar fi printing şi developare filme foto.
     

  • În luna mai 2016, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut faţă de luna mai 2015 cu 15,8%

    Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna mai 2016, comparativ cu luna mai 2015 a înregistrat o creştere cu 15,8% ca urmare a creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+20,0%), vânzările de produse nealimentare (+14,5%) şi la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+12,1%), arată datele Institutului Naţional de Statistică.

    Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna mai 2016, comparativ cu luna mai 2015 a înregistrat o creştere cu 15,2% ca urmare a creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+24,3%), vânzările de produse nealimentare (+12,4%) şi la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+8,9%).

  • Primul magazin din România în care banii nu mai au nicio valoare. Unde se află şi cine are acces

    În Bucureşti s-a deschis un magazin în care banii nu au nicio valoare; magazinul se află în cartierul Crângaşi şi toţi doritorii pot alege dintre produsele expuse, dar nu plătesc pentru ele, ci muncesc.

    Astfel, pentru călcat şi măturat timp de 4 ore poţi primi 2 litri de ulei, 3 conserve de carne, 2 kg de făină şi 10 napolitane. Toate produsele din magazin sunt obţinute prin donaţii. Pentru fiecare oră de muncă, se pot acumula puncte în schimbul cărora se pot primi cele necesare; preţul obiectelor este calculat în ore de muncă prestate.

    Magazinul se adresează doar persoanelor cu o situaţie financiară dificilă din sectorul 6.

  • Ascendia se listează pe piaţa AeRo

    Compania românească specializată pe domeniuleLearning Ascendia (ASC)va intra la tranzacţionare în data de 7 iulie 2016, pe piaţa AeRO administrată de Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

    Ascendia creează produse educaţionale digitale şi dezvoltă software educaţional personalizat. Produsele Ascendia se adresează atât sistemului de învăţământ, cât şi angajaţilor din corporaţii, prin programe de pregătire digitală.

    Domeniul de aplicaţii educaţionale(eLearning) – reprezentat pe de o parte de conţinut educaţional în format digital pentru corporaţii şi mediul academic, iar pe de altă parte de platforme educaţionale – va atinge 150 miliarde de dolari la nivel global până în anul 2020. România se situează în top 4 la nivel global  în ceea ce priveşte creşterea frecvenţei utilizării cursurilor în format digital.

    Ascendia a înregistrat în anul 2015 o triplare a cifrei de afaceri, la 0,9 milioane euro şi o marjă a profitului net de 33%.

    Pentru copiii preşcolari şi şcolari, compania a creat produsele marca EduTeca, revista EduTeca, precum şi manualele şcolare tipărite şi digitale. Pentru segmentul de pregătire a specialiştilor din corporaţii, Ascendia produce platforme de management al învăţării şi oferă servicii de dezvoltare de module educaţionale personalizate, către un portofoliu de clienţi sau parteneri format din, precum ING Bank, Orange, Raiffeisen Bank, BricoDepot, Groupama, Samsung România, Microsoft România, Allianz, AdPharma etc.

    “Ascendia este o companie clădită pe baza pasiunii pentru educaţia de calitate şi a credinţei că putem contribui la schimbarea în bine a modului în care preşcolarii, şcolarii şi adulţii învaţă. Considerăm că ”listăm educaţia la bursă” pentru că dorim să ne concentrăm eforturile în direcţia reaşezării procesului de învăţare pe noi piloni, care să includă tehnologia şi produsele de eLearning şi în România, nu doar pe pieţele externe. Potenţialul industriei globale este enorm, cu creşteri anuale previzionate de două cifre. Am demonstrat prin proiectele pe care le-am dezvoltat că avem determinarea şi capacitatea de a contribui la ascensiunea acestui tip de educaţie, bazată pe instrumente moderne, în pas cu tehnologia. Suntem încrezători că viziunea noastră, confirmată de profesori, părinţi, specialişti în educaţie şi manageri, va fi împărtăşită şi de investitori”, a declarat Cosmin Mălureanu, Director General al Ascendia.

    Ca parte a procesului de listare pe piaţa de capital, Ascendia a adus în acţionariatul companiei fondul român de investiţii Certinvest Dinamic, care a preluat 10% din acţiunile acesteia, oferind premisele şi suportul pentru dezvoltarea viitoare a companiei.

    Consultantul Autorizat care a derulatprocedura de admitere la tranzacţionare a acţiunilor Ascendia este este SSIF Intercapital Invest. Acţiunie Ascendia vor avea simbolul de tranzacţionare „ASC”. Listarea Ascendia pe piaţa AeRO va fi marcată printr-o deschidere oficială a şedinţei de tranzacţionare, care va avea loc la Bursa de Valori Bucureşti, pe 7 iulie 2016, la ora 9.30.

    “Aş dori să felicit Ascendia pentru decizia de a deveni o companie listată, pe o piaţă ce pare a fi una dintre cele mai promiţătoare pieţe de capital din Sud-Estul Europei şi în unele aspecte una dintre cele mai atractive pentru investitori şi antreprenori din întrega Europă Centrală si de Est. Suntem mulţumiţi că putem merge mai departe spre modernizare împreună cu Ascendia şi restul partenerilor noştri ce ne împărtăşesc viziunea, având totodată determinare şi curaj – valori ce vor aduce companii noi pe piaţa de capital.” a declarat Ludwik Sobolewski, Directorul General al Bursei de Valori Bucureşti” aspusLudwik Sobolewski, Director General la Bursa de Valori Bucureşti.

    “Prin listarea Ascendia pe piaţa AeRO, dorim să consolidăm segmentul companiilor private care se listează la bursă şi utilizează piaţa de capital pentru finanţare. Prin acest proiect, prezentăm investitorilor o companie inovatoare, dintr-un domeniu foarte căutat pe pieţele bursiere şi care are un potenţial important de creştere. Această listare continuă strategia Intercapital Invest de diversificare continuă a instrumentelor financiare prezentate investitorilor. Dorim ca acest eveniment să reprezinte o referinţă importantă pentru listările viitoare ale unor companii IT româneşti inovatoare”, a declarat Răzvan Paşol, Director General al SSIF Intercapital Invest.

  • Intel lansează pe piaţa locală mini PC-ul dedicat segmentului de gaming

    Compania americană a prezentat astăzi în cadrul unui conferinţe de presă mini PC-ul dedicat segmentului de gaming şi peste 10 sisteme de gaming de la desktop PC-uri, la laptopuri şi mini PC-uri.

    Intel a prezentat pentru prima dată pe piaţa locală Intel NUC Kit NUC6i7KYK, mini PC-ul dedicat segmentului de consumatori entuziasmaţi. Potrivit reprezentanţilor Intel, mini PC-ul este capabil să ruleze cele mai noi jocuri, „indiferent de complexitatea jocului, utilizatorii pot beneficia de performanţa de care au nevoie”. Computerul suportă până la 32 GB memorie RAM şi are 4 porturi USB 3.0

    Un alt produs prezentt de Intel este un procesor cu 10 nuclee, Intel Core i7-6950X Extreme Edition, „dedicat gamingului de înaltă performanţă, dar şi realităţii virtuale”.

    Produsele expuse în cadrul conferinţei de presă apaţin unor companii locale şi internaţionale precum: Acer, ASUS, Dell Alienware, HP, Lenovo etc.

    „Zona de gaming este una dintre cele mai dinamice şi importante din industria IT, iar succesul îl poţi obţine doar prin crearea unor sisteme puternice care să fie dotate cu procesoare de ultimă generaţie”, a declarat Bogdan Georgescu, Channel Account Manager, la Intel pe Europa Centrală şi de Est.

    Bogdan Georgescu a mai declarat că Intel doreşte pe viitor să se extindă pe piaţă cu produse care să fie în totalitate create de compania americană.

  • IKEA recheamă produsele CHOKLAD MÖRK 60% şi CHOKLAD MÖRK 70% din cauza conţinutului de lapte şi alune nedeclarat

    Compania IKEA îi informează pe clienţii care au cumpărat ciocolată neagră CHOKLAD MÖRK 60% şi CHOKLAD MÖRK 70% că prezenţa laptelui şi a alunelor în compoziţie nu este declarată suficient pe ambalajele produselor.  Persoanele care nu sunt alergice la lapte sau alune pot consuma ambele tipuri de ciocolată fără probleme.

    Reţeta tabletelor de ciocolată neagră CHOKLAD MÖRK 60% şi CHOKLAD MÖRK 70% nu conţine lapte sau alune. În schimb, cele două tipuri de ciocolată sunt produse pe aceeaşi linie de producţie cu alte produse care conţin lapte şi alune, astfel încât există posibilitatea ca persoanele alergice la lapte sau alune să manifeste reacţii alergice în urma consumului celor două produse.

    Compania IKEA invită persoanele alergice la alune sau lapte, care au cumpărat produse CHOKLAD MÖRK 60% şi CHOKLAD MÖRK 70% aflate în termenul de valabilitate, să le aducă înapoi în magazinul IKEA din Bucureşti, unde vor primi înapoi suma integrală plătită pentru produs. Termenul de valabilitate se găseşte pe spatele ambalajului (YYYY/MM/DD).

    Magazinul IKEA din Bucureşti a vândut aproximativ 69.000 de bucăţi din cele două produse şi nu a înregistrat sesizări din parteaconsumatorilor.

    Codurile şi preţurile produselor afectate sunt: 
    CHOKLAD MÖRK 60%, Ciocolată neagră 60%, 100g – 3,50 lei;
    CHOKLAD MÖRK 70%, Ciocolată neagră 70%, 100g – 4,50 lei.

    În prezent, niciunul dintre aceste produse nu se mai găseşte la vânzare în magazinul IKEA din Bucureşti.

  • Cum şi de ce să investeşti într-un start-up inovator

    Multe dintre companiile antreprenoriale care au ales să mizeze pe idei sau produse inovatoare, oferind pieţei servicii sau produse în premieră pentru România, constată că au ajuns într-o „zonă albă a finanţării“, aflată între cei 50.000 – 500.000 de euro pe care îi poate oferi un business angel şi cele 20 de milioane de euro care stârnesc interesul fondurilor de investiţii. Cum apetenţa băncilor pare şi ea destul de redusă pentru astfel de finanţări, care sunt opţiunile tinerilor antreprenori aflaţi în această situaţie?

    Intr-o dimineaţă de vineri caniculară, 100 de invitaţi şi şapte speakeri în panelul de discuţii au dezbătut, cu patos sau potolit, pe marginea subiectului propus la cea mai recentă ediţie a Business Club. Care sunt alternativele de finanţare? Care sunt interesele şi limitele pe care le descoperă antreprenorii care caută să se finanţeze şi caută capital bătând la uşa bancherilor, a fondurilor de investiţii, a platformelor de crowdfunding, a investitorilor de tip business angel? Dar dacă niciuna dintre aceste soluţii nu se potriveşte mănuşă pe nevoile unei firme, ce alternativă are antreprenorul?

    Piaţa de finanţări este captivă în sistemul bancar, în proporţie de 95%. Pe piaţă există acum, concret, prea puţin alte forme de finanţare. O caracteristică a pieţei locale este faptul că investitorii preferă să se îndatoreze mai mult, în loc să cedeze o parte din afacere; spre deosebire, în economia americană, cei care dezvoltă un proiect sunt dispuşi să cedeze o parte din acţiuni sub formă de equity.

    „De multe ori în România se discută despre finanţare, dar acest concept este unul foarte general. Include, de pildă, concepte ca equity sau debt“, spune Daniel Vişoiu, de la fondul de investiţii BAC România. Şi precizează că un start-up are nevoie de bani pentru finalizarea proiectului şi apoi pentru extindere, iar „banca n-o să vrea niciodată equity, pentru că vrea garanţii că va primi banii înapoi, nu-şi asumă niciodată riscul. Banii care reprezintă debt nu ajută un antreprenor la început de drum pentru că în schimbul lor trebuie să ofere garanţii, ceea ce înseamnă că resursele financiare vor fi blocate, nu vor putea fi folosite pentru finalizarea afacerii“, adaugă Vişoiu. În opinia lui, soluţia este ca antreprenorii să abordeze fonduri de investiţii, să folosească piaţa de capital, să se focuseze pe AeRO, o piaţă alternativă care face parte din BVB. Bani care ar fi atraşi şi ar însemna un risc asumat de investitorii interesaţi de astfel de oportunităţi.

    UN STUDIU DE CAZ CONCRET

    Un exemplu cumva atipic este proiectul Freelo, afacere dezvoltat de KEI Development, care a plecat la drum cu patru fondatori, iar acum numărul investitorilor a ajuns la 12. Freelo va fi primul centru de agrement din această regiune a Europei care va găzdui un tunel de vânt vertical, o piscină cu valuri pentru surf, o zonă de relaxare cu piscină semiolimpică, spa, restaurant gourmet, dar şi o zonă de videoproiecţie în aer liber. Investitorii şi-au făcut calculele şi din start au constatat că vor avea nevoie să atragă capital suplimentar fondurilor cu care au demarat proiectul. Construit pe o suprafaţă de 12.500 metri pătraţi, lângă Bucureşti, centrul de agrement are nevoie de o investiţie totală de 9 milioane de euro; cei 12 investitori au adus circa jumătate din această sumă – echivalentul a 12 milioane de lei.

    Atragerea capitalului necesar pentru finalizarea Feeelo, realizat acum în proporţie de 65%, se dovedeşte a fi însă destul de dificilă. Investitorii au abordat mai multe variante în care ar putea să atragă bani, abordând bancheri, fonduri de investiţii, business angels; nici atragerea de capital prin platforme de crowdfunding sau prin listarea la AeRO, piaţa alternativă a Bursei de Valori Bucureşti, nu s-a dovedit a fi o soluţie pentru Freelo. „Dificultatea finanţării este din punctul meu de vedere dată de un complex de împrejurări. Băncile preferă să finanţeze proiecte cunoscute, iar al nostru este nou şi nu este în domeniul imobiliar. Băncile vor să ştie foarte clar care este randamentul, aceasta a fost una dintre primele dificultăţi. Un alt lucru care nu ne-a ajutat deloc este contracţia momentană de pe piaţa finanţărilor din România.

    Băncile trec printr-o prioadă dificilă în acest moment, este un paradox – au bani, vor să finanţeze, însă refuză să bage bani în proiecte pe care nu le cunosc foarte bine şi de care nu sunt 100% siguri. Am avut şi o cerere cel puţin hilară din partea lor: ne-au cerut garanţii mai mari decât finanţarea cerută“, spune Andrei Ion, managing director al KEI Development. El adaugă că Freelo a fost gândit din start ca un brand pe care investitorii doresc să-l dezvolte la nivel internaţional. Ideea le-a venit pentru că au identificat o oportunitate de business, anume că piaţa de entertainment la nivel naţional şi internaţional este în continuă creştere, mai ales în ce priveşte practicarea sporturilor; tot mai multă lume alocă timp şi bani pentru practicarea sporturilor, făcând din aceasta un mod de viaţă. Experienţa din tunelul de vânt este asociată unui zbor cu paraşuta, unei căderi libere, în spaţiu controlat, un sport nou, dar practicat de tot mai mulţi oameni.

    Primul tunel de vânt, povesteşte Andrei Ion, a fost construit în anii ‘70 în America, fiind destinat antrenamentului paraşutiştilor militari; în urmă cu patru ani la nivel internaţional erau 60 de astfel de tuneluri de vânt, la sfârşitul lui 2015 erau în construcţie încă 69, acum se află în construcţie la nivel internaţional 120 de astfel de tuneluri. „Am studiat posibilitatea implementării lui în România, am constatat că românii au un apetit deosebit pentru sporturile noi şi am decis să dezvoltăm acest proiect“, explică antreprenorul succesiunea paşilor. Aveau să identifice la nivel internaţional producătorii de tehnologie şi să constate că tehnologia existentă reprezintă de fapt adaptări din domeniul aeronautic, din domeniul cercetării sau al tunelurilor de vânt orizontale. „Adaptări ce veneau automat cu anumite minusuri, atât în ce priveşte deţinătorul tunelurilor, şi mă refer la costul de mentenanţă, costuri destul de mari cu consumul de energie, cât şi din punctul de vedere al experienţei utilizatorului, care nu beneficia de toate condiţiile mai ales din punct de vedere al calităţii aerului, al temperaturii interioare“, afirmă reprezentantul KEI Development.

     

  • Ce jocuri video ne vor goli buzunarele anul acesta – FOTO, VIDEO

    Anul acesta pare a fi anul în care realitatea virtuală devine realitate, dacă-mi permiteţi această expresie. În 2016 sunt programate să fie lansate o serie de dispozitive destinate realităţii virtuale (VR), precum Oculus Rift, HTC Vive sau PlayStation VR (13 octombrie la preţul de 399 de dolari), în plus faţă de sistemele lansate deja. Cu toate acestea, încă nu există prea multe jocuri video care să fi intrat în această zonă. La E3 2016 producătorul de jocuri video Bethesda a anunţat că Fallout 4 va primi o versiune VR pentru HTC Vive, în 2017, iar norocoşii prezenţi acolo au putut testa o versiune aflată încă în dezvoltare. De asemenea, o versiune VR a fost anunţată şi pentru proaspătul lansat Doom (exact, jocul acela din anii ’90 care a fost adus la standardele actuale), dar aici nu va fi vorba chiar de o versiune jucabilă, ci mai degrabă de un filmuleţ, o dovadă a muşchiului tehnic al producătorilor.

     

    Sony aduce pentry PlayStaion VR Farpoint, un shooter a cărei acţiune are loc pe o planetă extraterestră hostilă. În plus, şi Batman trece în realitatea virtuală prin intermediul titlului Batman Arkham VR unde jucătorii vor putea „purta“ mantia liliacului.

    „Realitatea virtuală promite să ne ofere o experienţă de joc cu totul inedită şi noi credem că un joc first-person RPG este perfect pentru ca jucătorii să se scufunde în lumea virtuală. Vă spun, cu Pip-Boy-ul pe mână, cu o puşcă în mână şi să te plimbi prin lume este o experienţă de neuitat“, a declarat Pete Hines, vicepreşedinte al Bethesda.

    Dezvăluirile nu s-au oprit în ograda Bethesda; iD Software au anunţat un nou joc din seria Quake, numit Quake Champions. Tim Willits, directorul iD Software, a descris Quake Champions ca fiind „un first-person shooter pentru PC, creat pentru toate tipurile de jucători, fie că eşti nou-venit în lumea Quake sau îl joci de 20 de ani încoace. Jocul este creat pentru a fi jucat ca eSport la orice nivel“. Vom afla mai multe despre Quake Champions în cadrul QuakeCon din august.

    Dishonored 2 a fost anunţat pentru prima dată la E3 2015, dar de data aceasta cei de la Bethesda au venit cu secvenţe din joc şi cu o dată de lansare, 11 noiembrie. În Dishonored 2 vei putea să alegi să continui povestea protagonistului din prima parte, Corvo Attano, sau poţi alege un alt personaj, Emily Kaldwin, moştenitoarea tronului din Dunwall, pe care Corvo a salvat-o în jocul precedent.

    Electronic Arts şi-a prezentat jocurile video pentru platformele clasice (PC, Xbox sau PS4), precum Mass Effect, Battlefield sau Titanfall. Compania a fost zgârcită la vorbe în prezentarea Mass Effect Andromeda, dar a promis că vor fi oferite mai multe detalii la toamnă. În clipul prezentat putem întrezări, pe lângă câteva elemente de gameplay, o varietate de rase extraterestre noi şi o posibilă versiune a eroinei din joc, mai mult munca oamenilor din spatele jocului. Mass Effect a fost o serie de succes a celor de la Bioware/EA atât ca încasări, cât şi ca mod în care a fost receptat de critici. Andromeda ar fi un pas important, ce nu trebuie ratat, pentru relansarea jocului.

     

  • Studiu de caz: Schimbăm piatra pe metal

    CONTEXTUL

    La finalul anului trecut, Symmetrica a înregistrat o cifră de afaceri de 19,5 milioane de euro şi deţine cinci fabrici pentru producţia de pavele, borduri sau rigole la Vereşti (Suceava), iar în perioada 2010-2012 a inaugurat alte patru fabrici, la Podu Iloaiei (Iaşi), Bolintin Vale (Ilfov), Prejmer (Braşov) şi Sinterag (Bistriţa).

    DECIZIA

    S-a decis intrarea companiei pe o nouă linie de business şi pentru anul în curs se pregăteşte inaugurarea unei unităţi de producţie pentru prelucrarea metalelor. „Noua noastra unitate de producţie se adresează clienţilor din domenii precum industria constructoare de maşini, aeronautică, navală  şi credem că este un segment cu un potenţial de creştere foarte mare“, spune Sebastian Bobu, director executive Symmetrica.

    EFECTELE

    Intrarea companiei pe o nouă piaţă ce va duce la o diversificare a businessului şi va avea un impact pozitiv asupra afacerii. „În mod cert, odată cu inagurarea acestei noi fabrici de prelucrare a metalelor, vom observa un impact pozitiv în cifra de afaceri însă este foarte greu să estimăm în acest moment care va fi acesta.“

    „Avem o investiţie majoră, aproape de finalizare, într-o unitate de producţie modernă pentru prelucrarea metalelor“, spune Sebastian Bobu, director executiv al Symmetrica, fără a preciza mărimea investiţiei sau locaţia fabricii. Bobu se află la conducerea companiei din 2004 şi a ajutat symetrica să crească constant. „I-am cunoscut pe proprietarii firmei în 2002 pentru că am lucrat la un proiect comun. După doi ani am fost solicitat să vin în firmă, într-un moment în care societatea era în ascensiune, exista o piaţă în creştere dar nu avea personal tehnic calificat. părea un proiect interesant, aşa că am decis să vin, şi să ajut la dezvoltarea firmei.“

    Compania a fost înfiinţată în 1994 de doi antreprenori români, Florentina-Mihaela Stanciu şi Florin-Cristinel Stanciu. Compania şi-a început activitatea prin producţia pavelelor vibropresate, apoi, de-a lungul anilor, portofoliul companiei s-a diversificat, iar în acest moment produce prefabricate mici precum pavele, borduri, rigole sau capace de rigole.

    În ultimii ani cifra de afaceri a companiei a ajuns de la 3 milioane de euro în 2007 la 19,5 milioane de euro în 2015. „Creşterile constante, de la an la an, au fost susţinute de investiţiile pe care le-am făcut, de faptul că ne-am extins echipa (mai ales pe segmentul de montaj şi vânzări), dar şi de lansarea de noi produse. În plus am îmbunătăţit procesele şi am crescut randamentele tuturor liniilor de fabricaţie“, explică directorul executiv al Symmetrica. Iar pentru anul în curs Bobu se aşteaptă să menţină „cel puţin businessul din 2015“.

    Symmetrica a deschis prima unitate de producţie în 1999, la Vereşti (Suceava), iar în perioada 2010-2012 a inaugurat alte patru fabrici, la Podu Iloaiei (Iaşi), Bolintin Vale (Ilfov), Prejmer (Braşov) şi Sinterag (Bistriţa), ceea înseamnă o investiţie de 20 milioane de euro. Pentru punerea în aplicare a investiţiilor în fabricile inaugurate începând cu 2010 a cântărit greu faptul că Symmetrica îşi construieşte propriile linii de producţie, ceea ce se traduce într-o economie de 30% faţă de bugetele care includ utilaje aduse din import, scria Business Magazin în 2014. „Creşterile businessului companiei în ciuda climatului dificil de pe piaţa de profil au fost susţinute şi de acoperirea geografică mare de care dispunem. Aceasta ne-a oferit posibilitatea livrării rapide, la preţuri competitive, atât în Moldova, Muntenia, Dobrogea, cât şi în Transilvania, Symmetrica acoperind astfel peste 80% din teritoriul ţării“, spune Sebastian Bobu.

    Conform lui Bobu, 60% din businessul din 2015 a fost generat de livrările către proiectele publice, în timp ce restul au provenit din proiecte private, fie acestea comerciale, ori industriale, de proiecte rezidenţiale, dar şi de vânzările în reţelele de bricolaj. „Furnizăm autorităţilor bugetare cele mai mari cantităţi de produse prefabricate, în mod direct, prin execuţia de lucrări sau doar achiziţii de produse, sau indirect prin intermediul altor firme de construcţii. În ambele cazuri avantajul îl reprezintă volumele mari de produse, dar dezavantajul constă în termenele de plată pe termen mai lung. În schimb, în mediul privat plata se face de obicei la termen mai scurt, dar deocamdată volumele nu sunt suficiente să susţină întreaga noastră capacitate de producţie“, spune Bobu. O altă diferenţă în modul de a face afaceri cu autorităţile şi cu mediul privat este faptul că „statul cumpară produse ieftine, clasice, fără pretenţii estetice pe când cei din sectorul privat aleg produse mai ridicate calitativ şi superioare estetic“. Aşadar majoritatea business-ului companiei este generat de livrările către proiecte publice de infrastructură, dar lipsa investiţiilor în această zonă se vede şi în activitatea companiei. „Din păcate lipsa proiectelor cu finanţări europene se face resimţită şi acest lucru este uşor de observat prin numărul scăzut de lucrări noi scoase la licitaţie de la începutul acestui an“, spune Bobu.

    Sebastian Bobu este optimist în ceea ce priveşte piaţa pe care activează Symmetrica şi spune că anul trecut piaţa locală de materiale de construcţii a avut o evoluţie pozitivă, iar această primă parte a anului 2016 continuă tendinţa. Astfel piaţa de pavele şi borduri, în 2015, a atins valoarea de aproximativ 85 de milioane de euro, iar volumul a crescut la cca 16 milioane de metri de produse, în opinia lui Bobu, comparativ cu 2014, când aceasta avea o valoare de cca 69 de milioane de euro şi un volum de cca 13 milioane de metri de produse livrate.

    „Am observat, pe segmentul rezidenţial, o efervescenţă aparte şi o înclinaţie a clienţilor (indiferent că vorbim de dezvoltatori, sau de persoane fizice) către produse cu o calitate ridicată, însă cu un preţ corect“. În acest sens, românii au lansat două game noi anul trecut, Symmetrica Select şi Symmetrica Pentru Grădină, pentru segmentul rezidenţial, despre care directorul executiv spune că sunt produse premium. Totuşi, ascensiunea afacerii româneşti nu a fost fără dificultăţi şi au întâmpinat probleme în obţinerea autorizaţiilor, dar şi la nivel de resurse umane. „În ultimii şase ani am construit patru fabrici şi întotdeauna ne-am întâlnit cu aceleaşi tipuri de probleme. De fiecare dată au fost mai dificil de obţinut autorizaţiile decât construirea şi dotarea cu echipamente a unei fabrici. Obţinerea de documente este extrem de dificilă şi este unul dintre motivele principale pentru care evoluţia noastră nu este una mai rapidă. Am avea posibilitatea să finanţăm şi să construim o fabrică în fiecare an dacă autorizaţiile s-ar obţine mai facil, iar piaţa ar cere acest lucru“, spune Bobu. „O altă problemă este cea a lipsei de forţă de muncă calificată, fapt pe care începem să-l resimţim în acest an. Cu greu se pot găsi lucrători calificaţi ca mecanici de utilaje, şoferi, pavatori. Chiar şi personal cu studii superioare, economişti sau ingineri, sunt astăzi mai dificil de recrutat faţă de anii trecuţi“, continuă el.

    Printre proiectele unde au fost folosite produsele companiei se numără Arena Naţională, parcul balnear din staţiunea Vatra Dornei, dar şi supermarketuri de la Carrefour sau Lidl. Iar despre acest început de an Bobu spune că a fost unul foarte bun, „fiind ajutaţi de vremea prielnică ce a dat startul lucrărilor mai devreme ca în ceilalţi ani“, şi punctează faptul că deşi 2016 este un an electoral, nu se mai observă efervescenţa caracteristică, „investiţiile urmând un curs normal fără presiune majoră“.

    60% DINTRE ÎNCASĂRI vin din proiecte publice
    30%PROIECTE PRIVATE
    10%LIVRARE către reţelele de bricolaj

    85 MILIOANE DE EURO, reprezintă piaţa de pavele şi borduri din România în 2015

    13.500 DE METRI de produse pe zi, capacitatea de producţie în cele cinci fabrici

    20% COTA DE PIAŢĂ a Symmetrica

    400 NUMĂRUL DE ANGAJAŢI

    24,5 MILIOANE DE EURO, reprezintă investiţiile totale ale companiei în 21 de ani de activitate