Asteptarile privind mentinerea dobanzii de politica monetara si
rezervelor minime obligatorii apartin in premiera tuturor membrilor
Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR) care
au participat la un sondaj intern. Totodata, majoritatea
respondentilor la sondaj anticipeaza ca dobanda de politica
monetara va ramane nemodificata pana la finele acestui an, la
6,25%, dar estimarile variaza intre 5,5% si 6,75%. Si sondajul
aferent lunii martie anticipa mentinerea ratei de politica monetara
la 6,25%, insa sondajele anterioare prognozau scaderea acesteia la
5,75%.
Tag: bnr
-
BNR va mentine marti dobanda de politica monetara la 6,25% si nivelul actual al RMO
-
Finantele verifica rezultatele companiilor de stat, ajutate de INS si BNR, dupa sesizarea Eurostat
Potrivit comunicatului, la verificarea calitatii datelor urmeaza
sa participe si experti ai Bancii Nationale a Romaniei si INS.
Eurostat a anuntat marti ca are rezerve in privinta calitatii
datelor raportate de Romania referitoare la deficitul bugetar de
anul trecut, calculat dupa standardele ESA95, invocand printre
cauze incertitudinea legata de impactul unor companii publice
asupra deficitului. “Astfel de rezerve au fost exprimate de
Eurostat si in anii precedenti asupra datelor transmise de alte
state membre, cum ar fi Grecia, Danemarca si Marea Britanie
(inclusiv pentru ultima Notificare fiscala transmisa la 31 martie
2011)”, se arata intr-un comunicat al Statisticii. -
Cosul cu scumpiri. De ce avem cea mai mare inflatie din UE
Poate am iesit dintr-o criza, cea financiara si economica, dar
“avem de-a face acum cu riscuri noi si cu provocari teribile:
preturile mari si volatile ale alimentelor, preturile mari ale
combustibililor, cresterea inflatiei in pietele emergente, problema
datoriilor suverane in Europa”, declara saptamana trecuta
presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick. “Avem toate
ingredientele pentru un rezultat toxic, care alimenteaza
turbulentele sociale”, spunea Zoellick, dand ca exemplu faptul ca
in Egipt sau Siria, preturile alimentelor au avut cresteri de doua
cifre, ceea ce a contribuit la furia multimilor care au iesit sa-si
rastoarne guvernele.La un nivel mult mai tehnic, expertii FMI au atras atentia
recent ca inclusiv in pietele dezvoltate, dar mai ales in cele
emergente si in curs de dezvoltare, politicile monetare trebuie sa
tina cont de felul cum scumpirile produselor alimentare se transmit
in inflatia de baza (cea considerata relevanta pentru tendintele pe
termen mai lung, pentru ca nu ia in calcul preturile fluctuante ale
alimentelor). “Mare parte din scumpirile recente pot fi atribuite
conditiilor meteo, dar motivele principale ale cresterii cererii
pentru alimente reflecta schimbari structurale, ireversibile in
economia globala”, apreciaza Thomas Helbling si Shaun Roach,
economisti ai FMI, intr-un studiu publicat in martie.
Citarea celor de mai sus n-are ca scop sa induca ideea ca ne-ar
paste si pe noi rascoale din cauza scumpirii cartofilor sau a
fainii ori sa dezbata daca e adevarata imaginea populara a
chinezului care s-a emancipat si nu mai poate trai doar cu un bol
de orez pe zi. Efectul vizibil al propagarii inflatiei in Europa
este insa cresterea dobanzilor in zona euro, iar aceasta afecteaza
tari ca Romania, prin scumpirea creditelor in valuta si ingreuneaza
drumul spre convergenta economica in interiorul zonei euro si al
UE, in special pentru tarile care se lupta inca sa iasa din
recesiune, ca si pentru cele care strang cureaua acum pentru anii
de larghete bugetara, ca Grecia, Portugalia si din nou Romania.La noi, inflatia anuala a ajuns la 8,1% in martie, de la 7,6% in
februarie, cel mai mare nivel din UE, desi tarifele pentru servicii
chiar au scazut fata de luna precedenta, iar multe marfuri nu s-au
scumpit. Exemple – carnea, care are o pondere in cosul de consum de
9,3%, comparativ cu celebrii cartofi care au dominat toate
relatarile despre scumpiri (pondere in cosul de consum – 0,72%),
sau energia electrica si gazele, cu o pondere de 5%, respectiv 3,2%
(inferioara totusi combustibililor, care au o pondere in cos de
7,5% si al caror pret a urcat cu 2,25%, facand Guvernul sa se
gandeasca sa le inghete). Consilierul guvernatorului BNR, Adrian
Vasilescu, are deci dreptate teoretic atunci cand, dand chiar
aceste exemple, spune ca in Romania n-avem de-a face cu o inflatie
generalizata, pentru ca sunt marfuri care nu s-au scumpit
deloc.
O alta consolare ar fi ca nu suntem singurii care sufera.
Analistii Citibank remarca scumpirea substantiala a alimentelor in
Polonia, de pilda, unde pretul zaharului a crescut din februarie
pana in martie cu aproape 40%, “reflectand o panica a
consumatorilor, care au cumparat cantitati substantiale de zahar ca
sa-si faca provizii”, ceea ce a adaugat 0,16% la cresterea
preturilor de consum, estimata sa fluctueze in jur de 4% in
urmatoarele luni. In Ungaria, unde inflatia anuala a urcat la 4,5%
in martie, zaharul s-a scumpit fata de februarie cu 75%, iar faina
cu aproape 60%.La noi, zaharul, produs cu o pondere de 0,61% in cosul de
consum, s-a scumpit cu aproape 12%, iar faina cu 2,29%. Ceea ce
diferentiaza insa Romania nu numai fata de zona euro, ci si fata de
tarile vecine cu inflatie la jumatate fata de noi este ponderea
mare a alimentelor in cosul de consum (vezi grafic), care reflecta
decalajul de dezvoltare si de nivel de trai. Economistii BM si ai
FMI nu obosesc sa atraga atentia ca tarile unde mancarea consuma o
parte mare din bugetul familiilor sunt cele mai vulnerabile la
inflatie. -
Scumpirile la cartofi, zahar, fructe si combustibili duc inflatia anuala peste pragul de 8%
Conform INS, cel mai mult au crescut fata de luna februarie
preturile la marfurile alimentare (1,17%). Preturile marfurilor
nealimentare s-au marit doar cu 0,51%, iar tarifele la servicii
chiar au scazut cu 0,34%.Cartofii (6,59%), zaharul (6,05%) si fructele proaspete (5,26%)
s-au scumpit cel mai mult. Cresteri notabile de preturi au mai avut
legumele si conservele (4,29%), faina (2,2%), painea (1,13%) si
uleiul (1,04%).
Din categoria marfurilor nealimentare, cel mai mult s-au scumpit
combustibilii, cu 2,25%. Toate aceste evolutii sunt similare cu
cele din ultimele luni, cand aceleasi marfuri erau in topul
scumpirilor.Inflatia depaseste estimarile Asociaţiei Analiştilor
Financiar-Bancari din România, care apreciau ca in martie inflatia
s-a situat probabil la 0,5% (estimările variau între 0,3% şi 0,6%),
în timp ce rata anuală probabil a fost de 7,8% (estimările variau
între 7,7% şi 8,0%). Asociatia reuneşte circa 70 de analişti din
sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a
investiţiilor, societăţi de asigurări şi din piaţa de capital.Conform datelor INS, creşterea medie a preţurilor pe total în
ultimele 12 luni (aprilie 2010 – martie 2011) faţă de precedentele
12 luni (aprilie 2009 – martie 2010) este de 6,8%.BNR a anuntat ca intentioneaza sa revizuiasca in crestere
prognoza de inflatie pentru finele anului, din cauza scumpirii pe
plan international a energiei si a produselor alimentare. BNR si o
parte a analistilor estimeaza ca inflatia va incepe sa coboare insa
din a doua jumatate a anului, din luna iulie, odata ce efectul
majorarii TVA din iulie 2011 se va fi consumat.“Decalajul de crestere economica fata de PIB potential va limita
presiunile inflationiste, insa factorii de risc legati de scumpirea
materiilor prime si a alimentelor pe plan global au devenit mai
importanti. Ca atare, vedem inflatia la sfarsitul anului in jur de
4,5%, dupa o coborare drastica la circa 5% in iulie, dupa epuizarea
efectului majorarii de TVA”, apreciaza analistii de la Citi.Pentru finele anului 2011, estimarea AAFBR plasează rata anuală
a inflaţiei la 4,8% (estimările variază între 4,4% şi 5,7%).
Aşteptările privind rata anuală a inflatiei de la finalul anului
2011 sunt în creştere faţă de estimările de acum o lună (4,5%),
precum şi faţă de cele de acum două luni (4,3%). -
La cate miliarde de euro a evaluat Romania tezaurul de la rusi
El a anuntat ca marti, 12 aprilie, va lansa o noua editie a
volumului sau, “Tezaurul Bancii Nationale a Romaniei de la
Moscova”, imbogatita cu noi documente. La acelasi post tv, Mugur
Isarescu a declarat ca fiecare guvernator al BNR face, la
instalarea in functie, un “legamant”: ca va depune toate eforturile
pentru a incerca sa repatrieze Tezaurul trimis la Moscova.ml a
prezentat, in premiera, dosarul Tezaurului, in care sunt incluse
toate actele prin care 93,4 tone de aur fin, dar si alte valori
materiale si culturale, au fost preluate de catre autoritatile
Rusiei, de la mai multe institutii romanesti. Printre acestea, se
numara Banca Centrala, Academia Romana, CEC-ul si Casa Regala. -
Banca Nationala este de acord cu reducerea contributiilor sociale cu 3%
“Imediat ce sunt indeplinite conditiile pentru reducerea CAS,
trebuie aplicata aceasta masura. Se pare ca im¬po¬zitarea la
nivelul firmelor este excesiva in Romania si toata lumea stie ce
costuri au angajatorii cu ocuparea. Cred ca reducerea CAS este
sustenabila din punctul de vedere al bugetului de stat, dar
calculele exacte sunt realizate de Mi¬nisterul Finantelor”, a spus
Croitoru. Specialistii spun ca reducerea cu 3% a contributiilor
sociale platite de angajator si de angajat (de la un procent total
de 44% la 41% din contributiile aferente fiecarui salariu brut) ar
putea conduce la crearea a 100.000 de noi locuri de munca si la
economii de aproximativ 380 de milioane de euro pentru
companii. -
Pariul de un miliard facut de BNR: unde vor merge banii eliberati din rezervele bancilor?
La o dezbatere din februarie despre IMM, guvernatorul BNR
spunea, cu o virulenta neasteptata (si neremarcata in presa), ca ar
fi “foarte bucuros” sa nu ajunga in situatia guvernatorului Bancii
Angliei, Mervyn King, “care, intr-un discurs in fata membrilor
Parlamentului in iulie 2010, a catalogat atitudinea bancilor fata
de companiile mici si mijlocii ca fiind <sfasietoare>,
precizand, in acelasi timp, ca este mai greu sa cladesti o afacere
adevarata decat sa faci tranzactii dintr-un birou din Londra”.
Contextul afirmatiei lui Mugur Isarescu era un indemn adresat
bancilor de a lucra cu IMM-urile, pornind de la constatarea ca spre
deosebire de creditarea populatiei, care nu mai poate avansa in
ritmuri foarte rapide, finantarea IMM este un domeniu care are
potential mare de crestere, iar “bancile trebuie sa constientizeze
acest potential de crestere si sa inteleaga ca, sustinând sectorul
IMM, asigura tocmai dezvoltarea viitoare a propriilor afaceri”.|n toate buletinele de conjunctura si sondajele in randul
bancilor si al companiilor, publicate de BNR in ultimele luni,
intr-o forma sau alta reiese acelasi lucru – cererea solvabila de
credit si increderea bancilor de a acorda finantari a crescut
aproape exclusiv in randul companiilor mari si mai mult pe termen
scurt, in timp ce riscul asociat IMM a crescut, iar de incredere se
bucura doar companiile din energie si industrie, la polul opus
fiind constructiile. Multiple voci din mediul de afaceri au
reclamat din iunie incoace (adica de cand BNR a oprit sirul
scaderilor de dobanda, odata cu inasprirea politicii fiscale si
cresterea TVA) ca banca centrala refuza sa ajute economia, stand cu
dobanda la 6,25%, in loc s-o scada spre a stimula bancile sa dea
credite.
La momentul actual, toti analistii sunt de acord ca o noua
reducere a dobanzii de politica monetara ar fi fost imposibila,
dupa ce inflatia a urcat in februarie peste asteptari, la 7,6%, iar
unele banci (Raiffeisen) ii prevad o crestere in continuare pana la
8,5%, in conditiile in care materiile prime se scumpesc pe plan
extern, iar in aprilie intra in vigoare noi scumpiri la energia
electrica si gaze. Acesta e contextul in care BNR a decis sa scada
rata rezervelor minime obligatorii (RMO) ale bancilor pentru
pasivele in valuta de la 25% la 20%, ceea ce inseamna ca dupa 24
aprilie se vor pune la dispozitia sistemului bancar circa 1,3 mld.
euro, conform Raiffeisen Bank.Ce se va intampla cu acesti bani? BCR, in general cea mai
optimista banca, interpreteaza masura direct drept “o incercare de
sprijinire a cresterii economice”. Eugen Sinca, analist al BCR,
considera ca “sectorul bancar ar putea folosi lichiditatea
suplimentara in valuta pentru cofinantarea unor proiecte publice de
infrastructura pe termen lung sau pentru achizitionarea de titluri
de stat in valuta emise pe piata locala”. Un alt efect benefic ar
fi reducerea datoriei externe private, dupa {inca, avand in vedere
ca astfel bancile pot rambursa credite luate in anii anteriori,
ceea ce este tot o premisa pentru reluarea creditarii. Nicolae
Covrig, analist al Raiffeisen Bank, adauga pe lista efectelor si
faptul ca majorarea lichiditatii in valuta din sistem ar putea
ajuta leul sa-si consolideze castigurile din cursul ultimei luni
(iar daca ne uitam la evolutia de saptamana trecuta, acest efect se
vede mai curand ca o stabilizare, nu ca o apreciere in continuare a
leului).Nicolae Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank
Romania, pune in schimb accent pe partea goala a paharului: nevoia
de finantare a bugetului, tinand cont ca Ministerul Finantelor se
confrunta in iulie cu scadenta unor titluri de 2,5 miliarde de
euro. Daca la aceasta se adauga alti doi factori – lansarea noului
program Prima Casa (unde reducerea RMO ar putea atrage pur si
simplu o noua crestere a creditelor in valuta pentru populatie) si
relaxarea termenilor acordului de la Viena din 2009 care cerea
bancilor un anumit plafon de expunere pe Romania – Chidesciuc
considera ca reducerea RMO ar fi de fapt doar o ilustrare la nivel
monetar a unor dezechilibre din economie. Evident, fiecare analist
are partea lui de indreptatire; BNR a facut insa ce putea si ce
trebuia sa faca, iar mingea e de-acum doar in curtea bancilor. -
Rezervele valutare de la BNR au ajuns la 32,7 mld. euro. Rezerva de aur: 103,7 tone
Conform BNR, in cursul lunii martie au avut loc intrari de 1,72
miliarde de euro, reprezentand alimentarea conturilor Ministerului
Finantelor Publice (inclusiv transa imprumutului de la Comisia
Europeana), modificarea rezervelor minime in valuta constituite de
institutiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene,
venituri din administrarea rezervelor internationale si altele.Tot in martie au avut loc iesiri de 1,021 miliarde de euro,
reprezentand modificarea rezervelor minime in valuta constituite de
institutiile de credit, plati de rate si dobanzi aferente datoriei
publice externe directe si garantate de stat precum si deprecierea
dolarului american si lirei sterline fata de euro cu impact asupra
diminuarii valorice a partii din rezerva internationala denominata
in aceste doua valute.Rezerva de aur s-a mentinut la 103,7 tone. In conditiile
evolutiilor preturilor internationale, valoarea acesteia s-a situat
la 3 356 milioane euro.Rezervele internationale ale Romaniei (valute plus aur) la 31
martie 2011 au fost de 36,123 mld. euro, fata de 35,467 mld. euro
la 28 februarie 2011.Platile scadente in luna aprilie 2011 in contul datoriei publice
externe, directe sau garantate de Ministerul Finantelor Publice,
insumeaza 128,12 milioane euro. -
BNR: Shoppingul excesiv nu imbunatateste nivelul de trai in mod durabil
“Bunastarea nu se creeaza prin indatorare excesiva. Un
comportament mai economic si prevazator face mai selectiv consumul.
(…) Shoppingul patimas nu imbunatateste nivelul de trai in mod
durabil”, a spus Georgescu, facand referire la tarile din Europa
Centrala si de Est, printre care si Romania. El a aratat ca
asteptarile “exuberante” pentru cresterea veniturilor disponibile
intr-un ritm mult superior cresterii productivitatii muncii reduce
competitivitatea economica si sansele de recuperare a decalajelor.
“Trebuie sa ne grabim incet si sa crestem durabil din punct de
vedere economic”, a mentionat oficialul BNR. -
Ajunge euro la 4 lei?
In realitate, bancii centrale, martora la vanzarile de lei ale
investitorilor de pe piata, nu-i convine catusi de putin o
apreciere brusca si brutala, nu numai fiindca aceasta loveste
exporturile, dar si fiindca BNR n-a incurajat niciodata
volatilitatea, periculoasa pentru economie si cand leul creste, si
cand scade. Faptul a fost subliniat si de Cristian Popa,
viceguvernatorul BNR, care a declarat intr-un interviu pentru
Reuters ca BNR “ramane preocupata” de posibilitatea unei
volatilitati excesive a cursului, “daca aceasta ar avea loc”.
Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economist-sef al ING, considera
ca o interventie a BNR prin cumpararea de euro, pentru a limita
aprecierea, ar fi probabila la un nivel de 4,05-4,10 lei/euro si
“foarte probabila” daca s-ar ajunge la 4 lei/euro. “Este greu de
crezut ca se va ajunge la 4 lei/euro, dar nu exclus. Un leu prea
puternic ar sfarsi prin a afecta exporturile, dar aceasta s-ar
intampla oricum doar in a doua jumatate a anului”, considera
Chidesciuc.Analistul ING estimeaza ca o depreciere treptata a leului fata
de euro va avea loc doar incepand cu luna iulie sau ulterior, cand
inflatia este asteptata sa scada gratie efectului de baza legat de
faptul ca anul trecut TVA a fost majorata in iulie. Totusi,
Chidesciuc nu crede ca BNR va fi dispusa sa permita deprecieri
ample ale leului, avand in vedere ca acestea ar stimula inflatia si
ar creste totodata si asteptarile privind inflatia.