BusinessMagazin

Tag: uniunea europeana

  • Gazprom introduce un sistem de plată în avans a gazelor naturale pentru Ucraina. Posibile perturbări ale tranzitului de gaze către UE

     După ce ultimatumul impus Kievului în vederea plăţii unei datorii în valoare totală de 4,5 miliarde de dolari a expirat la ora 6.00 GMT (9.00, ora României), “Gazprom, în virtutea contractului în vigoare, a trecut Naftogaz la un sistem de preplată pentru livrări de gaze”, a anunţat grupul rus într-un comunicat.

    “Nicio plată aferentă lunii iunie nu a fost efectuată. Începând din această zi (luni), societatea ucraineană mai primeşte doar volumele pe care le va fi plătit”, a adăugat grupul, fără să precizeze care sunt consecinţele imediate.

    Decizia Gazprom riscă să conducă la perturbări ale livrărilor de gaze naturale ruseşti către Europa, dintre care aproape jumătate tranzitează teritoriul ucrainean, ca în precedentele conflicte gazifere, în 2006 şi 2009.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Diaconescu: Autorităţile trebuie să-şi reafirme oficial “consecvenţa” în parteneriatele cu SUA şi UE

     Întreruperea furnizării de gaze ruseşti către Ucraina este “profund îngrijorătoare” şi duce la un diferend economic care afectează şi Uniunea Europeană, a spus Diaconescu, amintind că în 2009 a participat ca şef al diplomaţiei la o serie de “reuniuni de urgenţă ale UE, în care s-a încercat contracararea unei situaţii similare”.

    “Absenţa unei strategii coerente şi asumate solidar la nivel european pentru asigurarea securităţii energetice a statelor UE” duce la repetarea crizelor de acest tip, a adăugat Diaconescu.

    În acest context geo-politic “extrem de agitat”, pentru evitarea unor situaţii-limită, “România trebuie să fie consecventă cu parteneriatele pe care le-a fixat atât în raport cu Uniunea Europeana, dar şi cu Statele Unite ale Americii”, ezitările în raport cu această atitudine provocând “grave deservicii atât în plan strategic, dar mai ales în plan social”, consideră fostul ministru de Externe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a înregistrat în aprilie cea mai puternică scădere a volumului vânzărilor de retail

     Scăderi semnificative, dar mai reduse decât România, au fost raportate de Malta, cu 2,6%, precum şi de Germania şi Portugalia, ambele cu 0,9%, se arată într-un comunicat al Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene.

    Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în această perioadă de Letonia, cu 2,5%, Marea Britanie, cu 2,1%, Estonia, Franţa şi Slovenia, toate trei cu 1,4%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nigel Farage: Am o problemă uriaşă cu România

     “Nu am probleme cu românii. Am o problemă uriaşă cu România”, a declarat pentru CNBC Farage, care militează ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană (UE).

    Partidul Independenţei Regatului Unit (UKIP) a obţinut victoria în urma alegerilor europene, cu scorul de 27.5%, învingând cele trei partide tradiţionale britanice – conservatorii, laburiştii şi liberal-democraţii. Formaţiunea şi-a centrat campania împotriva imigraţiei, subliniind asupra numărului mare de imigranţi din Europa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cotovelea: Mizăm pe cel puţin 500 de milioane de euro din partea UE pentru investiţii

     “Pentru investiţii ne trebuie şi buget. Evident că avem în vedere, în 2014 – 2020, Agenda Digitală pentru România, şi evident că acest sector important va fi finanţat din instrumentele structurale europene. Mizăm pe cel puţin o alocare de 500 de milioane de euro din partea Uniunii Europene la care va veni şi contribuţia noastră naţională şi vom lua în calcul foarte multe intervenţii care să stimuleze infrastructura”, a declarat, marţi, ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea, la conferinţa internaţională “Informaţia înseamnă putere: instrumente de informare pentru consumatorii de telecom”, organizată de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

    Demnitarul a afirmat că vor fi continuate mai multe proiecte, printre care l-a amintit pe cel privind introducerea internetului în bandă largă în “zonele albe” (zonele defavorizate, n.r.), proiectul Ro-Net, precizând că vor fi încurajate investiţiile întreprinzătorilor mici şi mijlocii prin acordarea de subvenţii şi finanţări europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu pleacă la Bruxelles pentru dineul şefilor de stat sau de guvern din ţările UE. Şeful statului susţine o declaraţie de presă la ora 13:00

     Potrivit sursei citate, la plecarea la Bruxelles, în jurul orei 13.00, preşedintele Traian Băsescu va susţine o declaraţie de presă la Aeroportul Internaţional “Henri Coandă”.

    La ora 17.00 (ora României), la Bruxelles, Traian Băsescu va participa la Summitul Partidului Popular European, iar de la ora 20.00, la sediul Consiliului European, şeful statului român va lua parte la Dineul de lucru separat al şefilor de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene.

    Sâmbătă seară, premierul Victor Ponta spunea, la Antena 3, că în această săptămână va fi organizată o reuniune a şefilor de guvern din UE privind desemnarea preşedintelui Comisiei Europene, la care însă România va participa fără drept de vot, deoarece reprezentarea va fi asigurată de către preşedintele Traian Băsescu, în baza deciziei Curţii Constituţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Constantin: România foloseşte de până la 5 ori mai puţine îngrăşăminte la hectar decât alte state UE

     El a arătat că în România există în continuare potenţial de creştere, dar, în egală măsură, există o grijă pentru mediul înconjurător.

    “Ne preocupăm şi de mediul înconjurător, dar avem nevoie de investiţii foarte mari în agricultură pentru a ajunge la o medie de productivitate aşa cum întâlnim în alte state europene”, a afirmat Constantin.

    Ministrul a explicat că nivelul subvenţiilor dn România este mai mic decât în alte state membre pentru că în momentul în care s-au făcut negocierile pentru subvenţii, în anii 2002-2003, producţia medie la hectar în România era la 2,6 tone la hectar, în timp ce în alte state din Europa era de 4-5 tone la hectar, la anumite culturi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE propune o foaie de parcurs pentru soluţionarea conflictului gazelor dintre Moscova şi Kiev

     “Am făcut progrese, avem o şansă bună de a ajunge la un acord până la 1 iunie”, a spus Oettinger, într-o conferinţă de presă, după negocierile avute la Berlin cu miniştrii rus al Energiei, Aleksandr Novak, şi cel ucrainean, Iuri Prodan.

    Moscova ameninţă cu întreruperea livrărilor de gaze către Ucraina de la începutul lui iunie dacă Kievul nu îşi va achita datoriile, în valoare de peste trei miliarde de dolari (2,2 miliarde de euro), şi nu va plăti în avans livrările din iunie (1,66 miliarde de dolari, adică 1,2 miliarde de euro).

    Cele două capitale au timp până miercuri seara să decidă dacă acceptă termenii unui compromis potrivit căruia Ucraina să plătească într-o primă fază două miliarde de dolari companiei ruse Gazprom, a precizat Oettinger. Această plată ar include şi o parte din arieratele acumulate de Ucraina faţă de Gazprom pentru livrări efectuate din noiembrie 2013.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • François Hollande: Uniunea Europeană a devenit de neînţeles. Aşa ceva nu mai poate continua

     “Europa a devenit (…), sincer să fiu, de neînţeles, chiar şi pentru state”, a spus François Hollande.

    “Aşa ceva nu mai poate dura. Europa trebuie să fie simplă, clară, pentru a fi eficientă acolo unde trebuie, şi să se retragă de acolo unde nu este nevoie de ea”, a adăugat el.

    Uniunea Europeană “a reuşit de doi ani să treacă peste criza din zona euro (…), dar cu un preţ: cel al unei austerităţi care a sfârşit prin a descuraja popoarele”, a declarat preşedintele francez.

    “Mâine, la Consiliul European, voi reafirma că prioritare sunt creşterea, crearea locurilor de muncă, investiţiile”, a continuat el.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 28 de state, 4 zile şi o concluzie periculoasă

    Voi începe acest scurt material cu concluziile. În primul rând, românii nu văd Uniunea Europeană ca pe un inamic. Structurile europene nu sunt privite de-ai noştri ca fiind răspunzătoare, în oricare măsură, de starea în care ne aflăm. Suntem una dintre ţările, dacă exista vreun dubiu, care se simt bine în Uniunea Europeană. Sau, ca o altă variantă, poate românii au identificat destule probleme la noi încât să nu-i mai intereseze ambiţiile unor partide mai mult sau mai puţin extremiste.

    În al doilea rând, se dovedeşte încă o dată că democraţia e un joc periculos. Faptul că o formaţiune precum cea condusă de Marine LePen a reuşit să câştige de patru ori mai multe voturi decât acum patru ani arată fie o radicalizare a electoratului francez, fie o mobilizare absolut exemplară a elecotratului radical. În Marea Britanie, UKIP-ul condus de Nigel Farage, omul care vrea să îi scoată pe englezi din Uniunea Europeană, i-a depăşit atât pe conservatori cât şi pe laburişti.

    În Grecia, partidul extremist Syriza a câştigat detaşat alegerile europene; singura veste bună este că va trimite doar trei reprezentanţi în Parlamentul European. Rezultate ce par surprinzătoare s-au mai înregistrat în Italia, unde partidul lui Beppe Grillo a obţinut 22%, terminând însă pe locul secund, precum şi în Danemarca, unde Partidul Popular Danez, formaţiune de extremă dreapta, a câştigat alegerile cu 27% din voturi. Singurul semnal pozitiv a venit din Olanda, acolo unde controversatul personaj Wilders a terminat pe locul patru, deşi era cotat ca favorit înainte de alegeri.

    Chiar şi cu această serie de rezultate ce ridică multe semne de întrebare, principalele forţe în legislativul european rămân cele de centru-dreapta. Pentru moment, Europa răsuflă uşurată.

    Parlamentul European intră însă într-o zonă cenuşie, în care principalele două grupuri, popularii europeni şi social-democraţii de-abia reuşesc să adune 52% din totalul membrilor. Euroscepticii şi-au dublat prezenţa şi ameninţă cu blocarea unor iniţiative legislative, iar aici voi face trimitere la un material publicat nu cu mult timp în urmă de Business Magazin, numit “Sentimente antieuropene în noul Parlament European“.

    Alegerile europarlamentare de anul acesta ne-au arătat o realitate periculoasă: statele în care principalele teme de campanie au fost cele europene şi-au desemnat reprezentanţi ce vin de la periferia spectrului politic.

    Asistăm, prin urmare, la o situaţie de care mulţi se temeau: europenii încep să nu mai fie atât de europeni.