Tag: Grecia

  • Romania, intre tarile cu risc de contagiune cu criza greceasca

    Pentru Neil Shearing, analist la
    grupul de cercetare Capital Economics
    , cu sediul la Londra,
    aversiunea la risc a investitorilor ingrijorati de problemele
    Greciei a facut ca nici o tara sa nu mai fie imuna la turbulente,
    astfel incat “cel mai probabil pietele financiare din regiune vor
    suferi in continuare, pana ce situatia revine sub control”.
    Shearing indica Bulgaria, Romania si Ungaria drept tarile cu cel
    mai mare risc de contagiune.

    Pana la decizia din aceasta saptamana a Standard & Poor’s de
    a retrograda Grecia, Portugalia si apoi Spania (ratingul de credit
    suveran al Greciei este acum la acelasi nivel cu cel al Romaniei),
    pietele din Europa Centrala si de Est au fost un teritoriu sigur
    pentru investitori, care au apreciat eforturile Ungariei, ale
    Romaniei si ale Letoniei de a reduce cheltuielile in sectorul
    public, noteaza Bloomberg, insa situatia s-a schimbat in ultimele
    zile.

    Forintul a pierdut 3,6% fata de euro in ultimele doua zile,
    zlotul a pierdut 1,3%, diferenta de randament al obligatiunilor
    emise de Bulgaria, Rusia si Ucraina fata de bonurile de trezorerie
    americane a crescut cu peste 30 de puncte de baza, iar bursa din
    Bucuresti a incheiat ziua de miercuri cu o scadere de 1,4%.

    “Chiar daca situatia pe pietele din Europa Centrala si de Est nu
    s-a deteriorat in continuare Ieri (marti), totusi recomandam
    investitorilor sa evite pietele din Romania, Bulgaria si Ungaria in
    particular, intrucat riscul unor efecte negative ulterioare ramane
    semnificativ”, scrie Lars Christensen, analist al Danske Bank,
    intr-o nota publicata miercuri.

    Danske noteaza ca ministrul de finante polonez a declarat ca
    problemele Greciei nu vor afecta Polonia, dar “situatia este
    delicata”. Ministerul de Finante ceh a amanat si el o emisiune de
    euroobligatiuni din cauza situatiei de pe piete, insa Danske
    considera ca Republica Ceha va fi printre cele mai putin afectate,
    gratie fundamentelor economice “rezonabil de solide”.

    Capital Economics, dar mai ales Danske Bank s-au remarcat, in
    ultimii ani, prin estimarile sumbre despre economiile din Europa
    Centrala si de Est si tarile baltice. Inca de anul trecut, Capital
    Economics a prezis ca economia Romaniei va scadea si in 2010,
    contrar previziunilor FMI, ultima estimare fiind ca anul se va
    incheia cu o scadere a PIB de 0,5%. Danske Bank prognoza inca din
    2008 un curs de schimb de peste 5 lei/euro, iar pe parcursul anului
    trecut a continuat sa prezica o depreciere a leului la 4,6
    lei/euro, valori care nu s-au adeverit niciodata.

    Pe de alta parte, analistii
    UniCredit
    sustin ca principalul canal de contagiune pentru
    criza greceasca il constituie pietele financiare, unde fuga de risc
    a investitorilor afecteaza toate categoriile de active (actiuni,
    obligatiuni, marfuri), cu efect mai ales asupra unor piete ca
    Ungaria, Polonia si Turcia. Al doilea canal de contagiune (comert,
    expunere prin intermediul bancilor) expune la risc tari ca Romania,
    Bulgaria si Serbia.

    In fine, calculand expunerile indirecte ale diferitelor tari
    fata de activele grecesti, analistii UniCredit conchid ca din acest
    punct de vedere, cele mai expuse din Europa Centrala si de Est sunt
    Croatia, Ungaria si Cehia (e vorba de creantele fata de Grecia ale
    grupurilor bancare prezente in aceste tari, astfel incat daca
    bancile respective ar putea avea probleme cu datoria greceasca,
    aceasta ar afecta negativ expunerea lor fata de tarile central- si
    est-europene). Aceasta expunere indirecta ar reprezenta 1,2% din
    PIB pentru Croatia si peste 1% pentru Ungaria, fata de aproape 0,6%
    in Romania.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a facut ieri apel la calm in
    contextul crizei din Grecia, spunand ca in prezent nu au loc iesiri
    de capital din Romania, bancile grecesti locale sunt bine
    capitalizate, iar dobanzile de pe piata monetara sunt in continuare
    mai mici decat rata de politica monetara. “Noi nu avem inca iesiri
    de capital din Romania si speram sa nu avem. Speram ca nici
    dumneavoastra (presa – n.red.) sa nu ii speriati pe cei care au
    capitaluri aici, ca sa plece din Romania”, a comentat Isarescu,
    citat de
    Mediafax Business
    .

  • Grecia depinde acum de Angela Merkel

    “Este absolut clar ca negocierile guvernului grec cu Comisia
    Europeana si FMI trebuie grabite. E vorba de stabilitatea de
    ansamblu a zonei euro si nu vom evita sa ne asumam aceasta
    raspundere”, a declarat Angela Merkel,
    la conferinta de presa comuna cu seful FMI, Dominique Strauss-Kahn.
    “Grecia trebuie sa accepte insa un program ambitios de economii, de
    natura sa restabileasca increderea pietelor”, a adaugat ea.

    Merkel a
    pus la indoiala si justetea ideii de a accepta Grecia in zona euro,
    cu zece ani in urma. “Ne-am confruntat atunci cu problema daca
    Grecia ar trebui sa fie primita in zona euro. Decizia favorabila de
    atunci ar putea sa nu fi fost indeajuns de bine analizata.”

    Dominique Strauss-Kahn, directorul executiv al FMI, a declarat
    la randul lui ca e nevoie de o decizie rapida privind salvarea
    Greciei, dar n-a confirmat zvonurile ca pachetul de asistenta
    financiara FMI/UE s-ar putea ridica la 100-120 de miliarde de euro
    in urmatorii trei ani, asa cum dadusera de inteles unii
    parlamentari germani in cursul zilei de miercuri. Valoarea exacta a
    pachetului de sprijin nu va fi anuntata decat la incheierea
    discutiilor cu autoritatile de la Atena, adica in cursul
    urmatoarelor zile.

    Probabil cea mai realista evaluare a politicii Germaniei fata de
    Grecia a facut-o un analist de la
    Societe Generale
    , care noteaza ca insistenta Berlinului ca
    elenii sa primeasca ajutor numai dupa ce anunta un plan mai ferm de
    reducere a deficitului fiscal este “daunatoare pe termen lung, dar
    sanatoasa”. Cu alte cuvinte, “a imprumuta Grecia fara a-i convinge
    pe investitori ca tara este intr-adevar pe drumul redresarii
    fiscale ar fi o greseala grava, fiindca investitorii ar putea
    conchide ca restructurarea pur si simplu se amana”, scrie
    analistul.

    Problema e de la ce limita incolo rezistenta Germaniei se poate
    transforma intr-un indiciu ca zona euro este lipsita de
    solidaritate fata de Grecia si incapabila sau lipsita de vointa de
    a-si rezolva problemele.

    “Retrogradarea ratingului de credit al Greciei la statutul
    de ‘junk’ este un rezultat al politicii de tergiversare duse de
    Angela Merkel. Din ianuarie, acum cinci luni, eurozona cauta in van
    o linie conducatoare de la Germania. Dar in tot acest timp, Merkel
    a decis sa puna politica locala inainte de solidaritatea
    internationala”, a declarat
    Poul Nyrup Rasmussen
    , presedintele Partidului Socialistilor
    Europeni.

    Aluzia lui Rasmussen este clara la viitoarele alegeri din
    Germania: cancelarul Merkel este acum in campanie electorala pentru
    alegerile din 9 mai, unde crestin-democratii ei nu au nici un motiv
    sa vrea sa piarda, iar Angela Merkel este deja criticata de
    opozanti pentru ca ar fi de fapt dispusa sa cedeze cererilor de la
    Bruxelles si Atena si ca rezistenta ei ar fi doar de fatada. Daca
    ar fi sa contribuie la pachetul de asistenta de 45 de miliarde de
    euro pentru Grecia, Grecia ar trebui sa aloce in acest an 8,4
    miliarde de euro.

    Intre timp, euro a scazut din nou in primele tranzactii pe piata
    americana, ajungand la minimul ultimului an, 1,3114 dolari/euro,
    dupa ce Standard&Poor’s a retrogradat ratingul
    suveran al Spaniei
    . Este a treia tara in doua zile care sufera
    retrogradari de rating suveran, dupa Portugalia si Grecia, iar
    aceasta din urma a ajuns ca obligatiunile sale sa fie incadrate la
    categoria “junk”, ceea ce le exclude complet din calcul pentru o
    larga categorie de investitori.

    Intr-o analiza publicata miercuri, Danske Bank apreciaza ca si
    daca FMI si-ar creste participarea la un pachet de asistenta
    financiara pentru Grecia de la 15 la 25 de miliarde de euro (UE
    urmand sa contribuie cu 30 de miliarde), e posibil ca nici aceasta
    sa nu fie suficient pentru a stopa contagiunea crizei grecesti, din
    moment ce investitorii sunt “deja speriati de Portugalia si Spania;
    exista un risc ca si Italia sa fie afectata, ceea ce ar fi foarte
    grav”. Analistii Danske Bank considera ca pentru recastigarea
    increderii, a carei pierdere a facut in ultimele zile ca pietele de
    obligatiuni ale tarilor cu risc din zona euro (PIIGS – Portugalia,
    Irlanda, Italia, Grecia si Spania) sa devina nefunctionale, va fi
    nevoie de doua elemente – o decizie ferma din partea tripletei
    FMI-UE-Banca Centrala Europeana de a ajuta financiar Grecia si
    semne clare ca guvernele din tarile vulnerabile (PIIGS) inteleg
    gravitatea situatiei si iau masuri de austeritate fiscala.

    In privinta primei conditii, analistii Danske se arata sceptici,
    din cauza dificultatii de luare a deciziilor la varful UE, dar si a
    limitarilor din tratatele Uniunii privind sustinerea de la centru a
    tarilor zonei euro. Exista discutii ca Banca Centrala Europeana sa
    cumpere obligatiuni guvernamentale ale tarilor cu probleme; desi
    aceasta optiune este interzisa in conditii normale, in conditii de
    risc sistemic ar exista insa posibilitatea ca BCE sa cumpere o gama
    larga de active, in cadrul operatiunilor de piata libera la care
    are dreptul.

    In privinta celei de-a doua,
    Nouriel Roubini
    , economistul american devenit celebru ca unul
    care a prezis criza financiara din 2009, sustine ca nu exista nici
    o posibilitate ca Grecia sa aplice o reducere de 10% a
    cheltuielilor, de care ar avea nevoie ca sa opreasca escaladarea
    costurilor datoriei. “In cateva zile, ar putea ca nici macar sa nu
    mai fie o eurozona de care sa discutam”, sustine el. Daca Grecia ar
    aplica un asemenea program de taiere a cheltuielilor, efectul
    economic ar fi dezastruos, comparabil cu cel din Argentina anului
    2001, unde programul de reducere a cheltuielilor cu 20% negociat cu
    FMI n-a functionat, au urmat proteste sangeroase de strada, demisia
    presedintelui, renuntarea la regimul de curs de schimb fix
    peso-dolar si o devalorizare puternica a monedei. Dupa cum stim,
    desi toti oficialii europeni si greci au exclus posibilitatea, sunt
    inca voci care sustin ca probabil ar fi mai bine pentru Grecia sa
    iasa din zona euro si sa porneasca pe un drum separat, revenind la
    drahma ca moneda nationala.

    Ca fapt divers, sa amintim ca la cea mai mare casa de pariuri
    din Marea Britanie, Ladbrokes, pariorii credeau, miercuri, ca
    riscul ca Grecia sa fie exclusa din zona euro inainte de sfarsitul
    anului 2010 s-a redus la 13/8, de la 7/8 marti. Probabilitatea ca
    Portugalia sa paraseasca zona euro e apreciata insa la 3/1.

  • Masuri extreme pentru salvarea Greciei

    Juergen Trittin, liderul “verzilor” din parlamentul german, a
    declarat miercuri ca seful FMI le-a spus membrilor legislativului
    german ca Grecia ar trebui deconectata de pe pietele financiare
    timp de trei ani.

    “Pachetul se va extinde pe o perioada de trei ani, Grecia ar
    trebui sa fie scoasa de facto de pe pietele financiare in aceasta
    perioada”, a spus Trittin.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Grecia are nevoie de banii UE si FMI pana la 19 mai

    Termenul limita este 19 mai, data la care ajung la maturitate
    obligatiuni elene in valoare de noua miliarde de euro”, a spus
    ministrul.
    Papaconstantinou a explicat deputatilor socialisti eleni ca, avand
    in vedere incapacitatea Greciei de a apela la piete, acordul
    trebuie finalizat, aprobat, semnat si banii deblocati de FMI si
    partenerii europeni pana la acea data.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S&P reduce ratingul a patru banci elene cu filiale si in Romania

    Ratingul pentru datoriile pe termen scurt a fost revizuit de la
    nivelul “A-2” la “B” pentru toate cele patru banci, se arata
    intr-un comunicat al S&P.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • FMI ar putea suplimenta ajutorul propus Greciei cu zece miliarde euro, la 25 miliarde euro

    Prin aceasta supliementare, contributia Fondului se va ridica la
    25 miliarde de euro.

    Bursele la nivel international au inregistrat caderi, iar moneda
    europeana a coborat la sub 1,32 dolari – prag nedepasiat in mai
    mult de un an.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Randamentul obligatiunilor grecesti la doi ani urca la 21,4%

    De asemenea, costul contractelor de asigurare impotriva
    default-ului (CDS) emise de tari din Uniunea Europeana au avansat
    la niveluri record.

    Contractele ce tin de obligatiunile guvernului Greciei au urcat
    cu 111 puncte de baza la 821 iar cele ce tin de Portugalia au
    avansat cu 54 puncte de baza la 365.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ratingul Greciei impinge euro la minimul ultimului an fata de dolar

    Participantii la piata, tematori de o posibila raspandire a
    problemelor financiar-fiscale ale unor state din zona euro, au
    cautat refugiu in instrumente si active considerate mai putin
    riscante, precum dolarul american, aurul sau obligatiunile de stat
    ale Japoniei, potrivit Reuters.

    Petrolul a batut de asemenea in retragere, iar principalii
    indici ai bursei de la New York au inchis sedinta de marti in
    scadere cu peste 2% fiecare, piata americana inregistrand cel mai
    puternic declin procentual din ultimele trei luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine urmeaza dupa Grecia?

    Kenneth Rogoff, actualmente profesor la Harvard, nu e singurul
    care gandeste asa. Multi economisti si investitori, mai ales
    americani, vorbesc de multe luni de o criza a datoriei publice in
    alte tari ale zonei euro decat Grecia, iar discutia s-a deplasat
    treptat, de la studiul politicilor fiscale in aceste tari la
    studiul comportamentului fata de ele al investitorilor.

    Luni, randamentul la
    obligatiunile grecesti pe doi ani a crescut cu 3%
    , cea mai mare
    crestere intr-o singura zi de la intrarea Greciei in zona euro,
    acum noua ani, la 13,52%: este cel mai mare randament din lume la
    ora actuala pentru o datorie suverana pe termen scurt, mai mare
    decat al unor tari ca Argentina (8,8%) sau Venezuela (11%), evitate
    constant de investitori. In acelasi timp, randamentul
    obligatiunilor portugheze pe doi ani a crescut cu 0,75%, la 3,98%,
    al celor irlandeze tot cu atat, la 2,99%, iar al celor spaniole a
    urcat cu 0,25%, la 1,87%.

    Daca socotim in diferenta fata de costul obligatiunilor germane
    pe zece ani, situat in jur de 3%, randamentul obligatiunilor
    grecesti cu aceeasi scadenta este acum mai mare cu 6,5%, al celor
    irlandeze cu 1,8%, al celor portugheze cu 2,2%, al celor spaniole
    si italiene cu 1%. Toate sunt niveluri record pentru ultimele luni
    sau chiar mai mult. Aceleasi recorduri le-a marcat si costul
    contractelor CDS (credit default swap – asigurari contra
    incapacitatii de plata) pe cinci ani, care a sarit spectaculos de
    vineri pana luni in cazul tarilor respective: pentru Grecia, de la
    615 la 703 puncte de baza (ceea ce inseamna ca datoria greceasca
    este acum cea mai costisitoare de asigurat din Europa – 703.000 de
    dolari pe an pentru asigurarea a 10 milioane de dolari datorie),
    pentru Portugalia de la 279 la 305 puncte de baza, pentru Spania de
    la 174 la 186 puncte de baza,
    conform monitorizarii CMA DataVision
    .

    Judecate prin prisma eventualului sprijin la care ar putea apela
    celelalte tari, dupa Grecia, cifrele de mai sus par deocamdata
    chiar linistitoare, daca ne raportam nu la cat reprezinta in PIB
    ponderea deficitului bugetar sau a datoriei publice, ci la valorile
    lor absolute si la dimensiunea economiilor. Economia Spaniei este
    de patru ori mai mare decat cea a Greciei,
    iar datoria tarii a ajuns la 560 de miliarde de euro, fata de 273
    de miliarde in cazul Greciei
    . Si problema nu e atat datoria,
    sau ponderea ei in PIB, cat faptul ca nu se intrevede o crestere
    economica de natura sa sustina aceste state in reducerea ei. “O
    redresare a economiei ar atenua problema datoriei, dar e foarte
    greu pentru Europa sa ajunga la o redresare durabila”, afirma
    Kenneth Rogoff , justificand de ce crede ca indatorarea tarilor din
    eurozona va creste in continuare, iar situatia va sili una sau mai
    multe tari sa urmeze exemplul Greciei si sa apeleze la FMI. O
    solutie de avarie insa, nu de rezolvare a problemei pe termen lung,
    fiindca taierile de cheltuieli recomandate de FMI nici nu pot
    asigura resurse de crestere, nici nu e clar cat de suportabile vor
    fi socialmente.

    Din acest punct de vedere, ceea ce se va intampla in Grecia in
    lunile urmatoare va fi un test decisiv, urmarit de investitorii
    care pariaza pe (sau mai exact contra) Greciei si a euro. Cine sunt
    ei?
    La sfarsitul anului trecut, The Wall Street Journal
    mentiona
    nume ca North Asset Management, fond speculativ cu sediul la
    Londra, care paria pe deprecierea obligatiunilor Spaniei si ale
    Italiei, sau Pivot Capital Management, din Monaco, ce miza pe
    faptul ca vor aparea probleme in Spania, Portugalia, Italia si
    Grecia. In februarie, presa greaca il acuza deschis pe John
    Paulson, cel mai important manager de fonduri speculative cercetat
    in investigatia privind frauda Goldman Sachs cu obligatiuni
    ipotecare, ca are o echipa de 20-30 de oameni care se ocupa
    exclusiv de pariurile impotriva Greciei si a monedei euro, mizand
    pe degradarea situatiei din Grecia si pe extinderea crizei
    datoriilor in alte tari din zona euro.

  • Ce va negocia FMI cu Grecia

    Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice si
    monetare, a declarat ca in cazul creditului de 20 de miliarde de
    euro pentru Romania, UE si FMI au ajuns la un acord in privinta
    recomandarilor fiscale “dupa anumite dificultati initiale”. “Nu e o
    competitie pentru putere intre cele doua institutii. Este vorba de
    traditiile institutionale diferite si de reguli si practici
    intrucatva diferite”, a adaugat Olli Rehn.

    De data aceasta, in negocierile cu Grecia, atitudinea mai blanda
    a FMI ar urma sa prevaleze fata de cea a UE, judecand dupa

    declaratia lui Rehn
    ca va sugera un termen mai indepartat,
    undeva dupa 2013, pana la care Grecia ar trebui sa ajunga la un
    deficit bugetar sub 3% din PIB – limita impusa de reglementarile
    bugetare ale UE – in loc de 2012, cum ar dori ministrii de finante
    din zona euro.

    Seful Comitetului Financiar si Monetar al FMI, Youssef
    Boutros-Ghali, a insistat, sambata, ca FMI este acum o alta
    institutie, mai putin rigida in privinta politicilor bugetare,
    concentrata in schimb asupra cresterii economice si a efectelor pe
    care imprumuturile sale le au asupra saraciei, a distributiei
    veniturilor si a altor chestiuni sociale. Boutros-Ghali chiar a
    subliniat ca directorul executiv al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a
    fost in 2008 primul oficial care a pledat pentru cresterea
    cheltuielilor bugetare ca mijloc de a combate criza economica.

    Grecia este in plin proces de negociere cu FMI si UE, pe
    parcursul acestei saptamani, asupra pachetului de asistenta
    financiara estimat la 45 de miliarde de euro, din care 30 de
    miliarde ar urma sa vina de la statele membre ale zonei euro, iar
    circa 15 miliarde de la FMI, in transe conditionate de indeplinrea
    anumitor parametri de performanta fiscala.

    In esenta, principalele puncte de discutie
    sunt reforma sistemului de asistenta medicala si de pensii,
    respectiv eliminarea risipei de bani din sistem, si liberalizarea
    pietei muncii. Intr-un interviu recent pentru o revista austriaca
    si
    citat de
    publicatia elena Capital
    , Dominique
    Strauss-Kahn a apreciat ca “singura solutie eficienta pentru Grecia
    este deflatia. Exact acelasi lucru l-a recomandat si Comisia
    Europeana (…) Va fi dureros. Va insemna salarii mai mici si preturi
    mai scazute. Grecia trebuie sa se intoarca inapoi pe drumul pe care
    a inaintat in ultimii ani (…) Nu exista alta cale pentru greci
    decat sa-si majoreze competitivitatea”.

    Saptamana trecuta, Grecia a cerut oficial activarea mecanismului
    de sprijin financiar FMI-UE convenit la 24 martie, avand in vedere
    atat apropierea termenului de 19 mai, cand ajung la scadenta
    obligatiuni in valoare 8,5 miliarde de euro, cat si faptul ca pe
    parcursul ultimelor zile, costurile de finantare au crescut la
    niveluri record. Randamentul obligatiunilor grecesti la zece ani a
    depasit 8%, astfel incat, daca tara ar vrea sa se imprumute la
    costurile curente pentru a-si refinanta datoria de 39 de miliarde
    de euro care va ajunge la scadenta in urmatoarele 12 luni, aceasta
    ar adauga inca 1,4-2,5 miliarde de euro anual la costul datoriei.
    Conform
    Reuters
    , rezultatul ar fi ca deficitul bugetar ar creste cu 1%,
    ceea ce ar compromite efortul guvernului de a reduce anul acesta
    deficitul cu 4%, la 8,7% din PIB.


    The Wall Street Journal
    apreciaza ca negocierile vor fi insa
    dure, pentru ca niciodata pana acum FMI nu a cerut vreunei tari
    europene sa-si restructureze datoria drept conditie pentru
    acordarea de imprumuturi, ceea ce s-ar putea intampla insa in cazul
    Greciei, dat fiind ca FMI ar putea percepe ca insuficient pachetul
    de 45 de miliarde de euro in raport cu problemele Atenei. “FMI ar
    putea constata ca socotelile nu se potrivesc si ar putea conchide
    ca e nevoie fie de o restructurare a datoriei, fie de sume masive
    de bani in plus”, apreciaza Susan Schadler, fost oficial al FMI
    pentru Europa.