BusinessMagazin

Tag: Germania

  • Tânăra care a ales să locuiască în tren decât să plătească chirie

    Leonie Muller a ales să părăsească apartamentul în care trăia, după o ceartă cu proprietarul, şi a decis să locuiască în tren, relatează The Washington Post.

    Tânăra studentă de 23 de ani din Germania a renunţat la apartament în primavara anului curent. “Totul a pornit de la o ceartă cu proprietarul apartamentului. Am decis că nu mai vreau să locuiesc acolo, de fapt mi-am dat seama că nu mai vreau să locuiesc într-un loc fix”, a declarat ea.

    În schimb, Muller a cumpărat un abonament care îi permite să se urce în orice tren din ţară. Un asemenea abonament o costă 380 de dolari, pe când chiria apartamentului o costa 450 de dolari. Călătoreşte peste tot în ţară cu o viteză de peste 190 de kilometri pe ora şi îşi face temele pentru facultate în tren. “Mă simt ca acasă pe tren, pot să vizitez un oraş nou în fiecare zi şi-mi văd prieteni din ţară. Mă simt ca într-o vacanţă tot timpul”, a spus Muller.

    Leonie Muller călătoreşte frecvent noaptea şi încearcă să doarmă în apartamentele rudelor, prietenilor. De multe ori, petrece nopţile în apartamentului prietenului ei, la mama sau la bunica ei.

    Această experienţă are şi un scop academic. Muller documentează experimentul neobişnuit pe blogul ei, iar lucrarea sa de licenţă va avea la bază stilul de viaţă nomad. 

  • Libera circulaţie în zona Schengen “poate fi în pericol”, avertizează ministrul german de Interne

    De Maizière a declarat vineri, pentru BBC, că el susţine Acordul Schengen, dar că acesta poate fi “în pericol”.

    De asemenea, el a îndemnat Marea Britanie să accepte mai mulţi imigranţi.

    Germania se aşteaptă să primească 800.000 de solicitanţi de azil numai anul acesta – cu mult mai mult decât alte state membre UE.

    “Desigur, Marea Britanie are un rol special – nu este parte la Schengen”, a spus el. “Însă toate statele UE este necesar să fie mai conştiente de responsabilităţile pe care le au”, a îndemnat ministrul.

    Din zona Schengen fac parte 26 de state europene, marea majoritate membre UE, care a abolit controalele la frontiere şi a introdus reguli comune cu privire la azil.

    Însă de Maizière afirmă că zona Schengen este ameninţată din cauza ţărilor care eşuează să adere la principiul potrivit căruia responsabilitatea în procesarea solicitărilor revine ţării care a jucat cel mai important rol în intrarea solicitantului pe teritoriul UE.

    Acest principiu este prevăzut de Regulamentul de la Dublin. Cei mai mulţi imigranţi ilegali care traversează Mediterana sosesc în Grecia şi Italia, ale căror autorităţi afirmă că nu pot face faţă acestui val. Mulţi imigranţi pornesc apoi către nord, prin zona Schengen, în speranţa să obţină azil altundeva în UE.

    “Dacă nu respectă nimeni legea, atunci (zona) Schengen este în pericol. De aceea avem nevoie urgent de soluţii europene”, a subliniat ministrul german de Interne.

    Thomas de Maizière a făcut aceste declaraţii în contextul a ceea ce un oficial UE a catalogat “cea mai dură criză a refugiaţilor de la al Doilea Rzboi Mondial” încoace.

    Aproximaiv 340.000 de imigranţi au sosit în UE numai anul acesta, dintre care mulţi în ambarcaţiuni improvizate, periculoase, în Italia şi Grecia, a anunţat Agenţia europeană FRONTEX.

    Poliţia macedoneană a utilizat vineri gaze lacrimogene împotriva unor imigranţi blocaţi la frontiera cu Grecia, care încercau să pătrundă în această ţară şi să-şi continue drumul către nord.

  • Doi tineri ingineri români de software au pornit un business care a atras mii de clienţi din toată lumea

    Doi tineri ingineri de software şi-au promis în timpul unui curs la Harvard că nu se vor lăsa până nu vor deveni antreprenori, iar businessul pe care l-au dezvoltat a atras deja mii de clienţi din toată lumea.

    Povestea de antreprenoriat a lui Daniel Pascariu şi a soţiei sale, Raluca Afloarei, a început de aproape cinci ani. Între timp, cei doi au renunţat la corporaţii şi dezvoltă exclusiv appdemostore.com, un site care permite dezvoltatorilor de aplicaţii să aibă în câteva minute un demo funcţional şi care a adunat până acum 15.000 de clienţi din toată lumea.

    Însă Daniel Pascariu şi Raluca Afloarei nu au devenit antreprenori nici peste noapte şi nici din întâmplare, ci toată povestea lor profesională se leagă de planul de a dezvolta, într-o zi, ceva pe cont propriu. Daniel Pascariu şi Raluca Afloarei au fost colegi la Facultatea de Informatică Economică din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza de la Iaşi, iar după absolvire, în 2003, au plecat în Germania cu internshipuri AIESEC: Daniel Pascariu la HP în Stuttgart şi Raluca Afloarei la SAP în Heidelberg.

    După cele şase luni de internship, li s-au oferit joburi de software developeri la HP, respectiv SAP, iar după ce s-au căsătorit, în 2005, Daniel Pascariu s-a mutat şi el la SAP, iniţial pe aceeaşi poziţie, fiind ulterior promovat ca team lead. Experienţa germană a celor doi a durat 10 ani, până în 2013, când s-au mutat înapoi în România, la Iaşi. „A fost o experienţă culturală deosebită, mai ales pentru că am întâlnit şi ne-am împrietenit cu oameni din foarte multe ţări. Pe de altă parte însă, e greu să te adaptezi unui mediu care e foarte diferit şi, după ce euforia primelor zile trece, urmează şocul cultural, când îţi vine să-ţi faci bagajele şi să te duci acasă“, povesteşte Daniel Pascariu despre adaptarea la viaţa şi la munca din Germania, la care mulţi tineri români din domeniu visează.

    Cei doi povestesc despre faptul că au avut noroc cu AIESEC, care poartă sistematic de grijă celor veniţi în Germania cu internshipuri – „au creat o comunitate cu toţi studenţii străini, care organiza tot felul de activităţi, de la petreceri şi până la excursii pe la obiective turistice“. Pe lângă comunitatea AIESEC, cei doi au avut ocazia să călătorească mult în toată lumea şi s-au integrat rapid şi în comunitatea de români de la SAP, care totaliza cam 80 de persoane – „ne întâlneam o dată pe săptămână la masă şi eram cea mai gălăgioasă gaşcă din cantină :)“.

    Daniel Pascariu şi Raluca Afloarei definesc experienţa la SAP ca fiind „extraordinară“ şi detaliază de ce nu se feresc de cuvinte mari când vine vorba de cei 10 ani germani din viaţa lor: „la SAP am lucrat la headquarters lângă Heidelberg, care este un oraş superb; campusul SAP e gigantic, un minioraş, unde lucrează cam 11.000 de softişti în câteva zeci de clădiri legate între ele cu un minibus (SAP shuttle); pentru petrecerile de Crăciun închiriau un stadion de hochei ca să încapă toată lumea; ne-am perfecţionat engleza şi germana, am interacţionat cu oameni din Asia (India, China, Japonia) şi din toată Europa şi America (SUA, Canada, Brazilia), am participat la conferinţe internaţionale – unul dintre cele mai inspiraţionale momente a fost să îl vedem pe Jimmy Wales în deschiderea celei mai mari conferinţe SAP din Las Vegas explicând cum a creat Wikipedia, iar profesional ne-am specializat din punct de vedere tehnic şi de business“.

    pecializarea despre care vorbesc cei doi nu a ţinut doar de partea efectivă de învăţare, ci şi de responsabilitatea businessului: „Am învăţat ce înseamnă să fii responsabil de un proiect, ce înseamnă să serveşti clienţii şi ce înseamnă să livrezi rezultate şi să aduci valoare firmei. De exemplu, când un software de 200 milioane de dolari nu face ce este programat să facă sau când un client nu poate să vândă sau să factureze din cauză că aplicaţia ta nu funcţionează sau când ai câteva milioane de clienţi care nu îşi pot face treaba chiar şi pentru câteva ore înţelegi câtă responsabilitate ai şi îţi dai seama că modalitatea prin care poţi să faci ca lucrurile să funcţioneze la scară mare este să faci fiecare lucru mic corect“.

    Toate lucrurile pe care le-au învăţat şi experienţa din cadrul SAP i-a făcut pe cei doi softişti să îşi dorească să înveţe businessul IT. Un moment important în tranziţia către mentalitatea de business a fost în 2007, când cei doi au făcut un curs de vară la Harvard University în domeniul Innovation Management în Multinational Companies. Şi-au luat două luni concediu de la SAP („din fericire în Germania e posibil“) şi s-au mutat în State. Experienţa de la Harvard i-a marcat însă pe cei doi: „Cursul de vară de la Harvard a fost momentul decisiv din carieră în care ne-am hotărât că vrem să avem afacerea noastră la un moment dat. Atunci am făcut o promisiune cu noi înşine (pe care am denumit-o «promisiunea Harvard») că nu o să renunţăm până nu o să avem şi noi afacerea noastră. Am lucrat la ea timp de 7 ani – perioadă în care am învăţat şi am încercat diverse proiecte antreprenoriale, unele în parteneriat şi cu alte persoane. Cred că noi am avut mereu antreprenoriatul în sânge“.

  • În Germania este ilegal să încarci pe reţelele sociale imagini cu mâncarea din restaurant

    În 2013 Curtea Federală de Justiţie din Germania a constatat că alimentele aranjate elaborat în farfurie reprezintă proprietatea artistică a bucătarului. Asta înseamnând că este nevoie de  permisiunea bucătarului pentru  a face fotografia si a o încărca imaginea pe Instagram sau Facebook, scrie Daily Mail.

    “Mâncarea din farfurie aranjată elaborat se poate încadra în protecţia drepturilor de autor. De aceea creatorul are dreptul de a decide modul în care lucrarea îi este reprodusă”, susţine Dr. Niklas Haberkamm, partener al firmei de avocatura Lampmann.

    Chiar dacă fotografia este destinată utilizării personale, pe blog sau pe contul propriu de Instagram, fară nicio intenţie de distribui imaginea în scop comercial, fotografierea unui meniu dintr-un restaurant este interzisă.

    În momentul de faţă nu există un precendent în care un bucătar să fii dat în judecată pe cineva pentru încălcarea drepturilor de autor.

  • Domeniul în care România a ajuns pe cele mai importante mese de discuţie. Nemţii, britanicii şi americanii se aliniază la coadă să investească

    „Interesul pentru România este în creştere, o serie de investitori se uită cu mai multă atenţie spre această piaţă şi nu vorbim doar de jucători din Germania sau Austria, ci şi britanici, fran­cezi sau chiar şi ame­ricani sau sud-africani“, spune Peirson.

  • Merkel afirmă că problema refugiaţilor ar putea fi o provocare mai mare pentru UE decât criza greacă

    “Nu este demn de ţara noastră”, a declarat Merkel, după ce a fost întrebată despre cele peste 200 de cazuri de incendiere a unor centre pentru solicitanţi de azil din Germania, înregistrate anuul acesta, în condiţiile în care ţara se confruntă cu un număr record de refugiaţi.

    Merkel a avertizat că valurile de refugiaţi vor “preocupa Europa mult mai mult decât problema Greciei şi a stabilităţii zonei euro”.

    “Problema azilului ar putea fi următorul proiect major european, în care să arătăm dacă suntem cu adevărat capabili să acţionăm în commun”, a declarat ea pentru postul public de televiziune ZDF.

    Merkel a mai spus că acest subiect reprezintă o provocare deosebită pentru Germania, unde unii oficiali au afirmat că numărul solicitanţilor de azil ar putea ajunge la 600.000 anul acesta.

    În condiţiile în care mii de refugiaţi dorm în corturi, iar autorităţile susţin că sunt copleşite de cereri, Merkel a precizat că situaţia curentă este “absolut nesatisfăcătoare”.

    Ea a cerut Uniunii Europene să întocmească o listă cu ţări de origine sigure, în care cetăţenii nu se confruntă cu riscul violenţelor sau persecuţiilor.

    Săptămâna trecută, ministrul german de Interne a afirmat că este inacceptabil că 40 la sută dintre solicitanţii de azil din ţara sa sunt din Balcani, acest lucru fiind “o ruşine pentru Europa”.

    Aproximativ o jumătate dintre cele 300.000 de cereri de azil înregistrate în Germania începând din ianuarie provin de la cetăţeni din ţări europene ca Albania, Bosnia, Bulgaria, Croaţia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia.

    Berlinul caută modalităţi de a evita cererile din aceste ţări, pentru a putea ajuta oamenii din zone de criză ca Siria, Irak şi Afganistan.

    Agenţia ONU pentru refugiaţi a afirmat că numărul oamenilor refugiaţi din calea conflictelor şi crizelor a depăşit 50 de milioane pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, sirienii fiind cel mai grav afectaţi.

     

  • Parlamentul german va vota miercuri noul plan de asistenţă financiară pentru Grecia

    Miniştrii Finanţelor ai statelor din zona euro au aprobat, vineri seară, cel de-al treilea program de asistenţă financiară pentru Grecia, care trebuie să adopte o serie de reforme macroeconomice, în sensul creşterii taxelor şi reducerii deficitului bugetar, pentru a obţine ajutorul de 86 de miliarde de euro.

    Unele dintre statele membre ale zonei euro, inclusiv Germania, trebuie să-şi consulte Parlamentele cu privire la noul plan de asistenţă financiară. Celelalte ţări care trebuie să organizeze voturi în Parlament sunt Austria, Estonia, Portugalia şi Spania, în timp ce Legislativul grec a aprobat acordul vineri.

    Grecia va primi o sumă iniţială de 13 miliarde de euro joi dimineaţă, a declarat Klaus Regling, şeful Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF). Grecia trebuie să achite în aceeaşi zi o rată de 3,2 miliarde de euro către Banca Centrală Europeană.

    Restul de până la 26 de miliarde de euro din prima tranşă va fi acordat lunile următoare, în schimbul unor progrese privind reformele convenite, au precizat miniştrii de Finanţe din zona euro, într-un comunicat.

    Liderii zonei euro au ajuns, pe 13 iulie, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.

  • Navigaţia pe Dunăre, BLOCATĂ în sudul Germaniei după ce o navă cargo românească a eşuat

    Un purtător de cuvânt al poliţiei bavareze a declarat că în prezent sunt depuse eforturi pentru descărcarea navei, care a eşuat în apropiere de Niederalteich, în landul Bavaria.

    Deocamdată nu se ştie când se va încheia operaţiunea de descărcare a navei, dar este posibil să dureze până joi, a adăugat el.

    Navigaţia pe Dunăre şi Rin în Germania a fost perturbată săptămâna aceasta din cauza nivelului scăzut al apei.

    Dunărea este o rută importantă de transport pentru produsele petroliere şi pentru exporturile de cereale din estul Europei spre vest.

    Aproximativ 30 de nave sunt imobilizate în prezent din cauza blocajului de pe Dunăre, a precizat purtătorul de cuvânt al poliţiei.

    Deocamdată nu se ştie dacă navigaţia pe Dunăre va fi reluată imediat, deoarece nivelul redus al apei râului Isar, un afluent al fluviului, a determinat formarea unor curenţi puternici care aduc pietriş spre Dunăre, a mai afirmat purtătorul de cuvânt, adăugând că în prezent are loc o operaţiune de dragare pentru a remedia această problemă.

  • Dezvăluire de ULTIMĂ ORĂ: Câţi bani a câştigat Germania de pe urma crizei Greciei

    “Germania a beneficiat în mod clar de pe urma crizei, în contextul în care profiturile vor depăşi oricum costurile, chiar şi dacă Grecia va fi în incapacitatea de a-şi achita datoriile”.

    Dezvăluire de ULTIMĂ ORĂ: Câţi bani a câştigat Germania de pe urma crizei Greciei

  • Germania a avut profituri de circa 100 miliarde de euro de pe urma crizei din Grecia

    Suma reprezintă bani pe care Germania i-a obţinut prin vânzarea de obligaţiuni guvernamentale, în contextul în care investitorii căutau active pe care să le achiziţioneze în zone sigure din punct de vedere financiar.

    “Germania a beneficiat în mod clar de pe urma crizei, în contextul în care profiturile vor depăşi oricum costurile, chiar şi dacă Grecia va fi în incapacitatea de a-şi achita datoriile”, explică Institutul pentru Studii Economice din Leibniz.

    “De fiecare dată când pieţele financiare se confruntau cu perspective sumbre privind situaţia Greciei, Germania reducea dobânzile la obligaţiunile guvernamentale; atunci când veştile erau mai bune, dobânzile obligaţiunilor creşteau”, explică analiştii Institutului pentru Studii Economice din Leibniz.

    Germania a cerut Greciei măsuri de disciplină fiscală şi alte reforme economice dure în schimbul unui nou plan de asistenţă financiară.

    Liderii zonei euro au ajuns, pe 13 iulie, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unei pachet în valoare de 86 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în zona euro. Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.