BusinessMagazin

Tag: CEO

  • Câţi bani iţi trebuie dacă vrei să iţi petreci vacanţa în Dubai

    Pachetele turistice pentru Dubai au un preţ care porneşte de la 495 de euro, iar cheltuiala medie pentru o vacanţă în acest oraş al luxului este de 700 de euro de persoană pentru un sejur de o săptămână, potrivit Christian Tour. Cererea pentru vacanţe în Dubai a explodat în ultimii doi ani, în 2014 înregistrându-se creşteri de 200% faţă de anul anterior, transmit reprezentanţii aceleiaşi surse.  

    „În ultimii ani, Dubai şi Emiratele Arabe Unite au devenit o destinaţie tot mai interesantă şi pentru turiştii români. Cererea pentru această zonă a început să crească începând din 2013 şi a fost în continuă creştere până în prezent, în anul 2014 înregistrându-se un boom de pasageri. Numărul celor care au plecat prin Christian Tour a crescut în 2014 cu circa 200% faţă de anul anterior. Pentru prima parte a anului 2015, trendul a rămas ascendent”, declară Marius Pandel, CEO Christian Tour.

    Pachetele turistice pentru Dubai pornesc de la 495 de euro şi  cheltuiala medie de 700 de euro de persoană pentru un sejur de o săptămână, Dubaiul devine un lux accesibil pentru turiştii români, prin programele Pegas Holidays, brandul specializat în vacanţe de lux al Christian Tour.

    Prin Pegas Holidays, Christian Tour lansează în acest sezon şase pachete turistice pentru toate categoriile de turişti: Luxul Accesibil, Standard, Senior Voyage, Luxury, Winter Sun şi Revelion 2015-2016. Cei care vor să se bucure de luxul Dubaiului şi al Emiratelor la preţuri mai mici decât media au la dispoziţie programul Luxul Accesibil, care porneşte de la 495 euro de persoană şi include cazare la hoteluri de 3 stele aflate în oraş, pentru 7 nopţi, cu mic dejun inclus. Pachetele Standard încep de la 599 euro şi includ cazare la hoteluri de 4 stele situate în oraş sau pe plajă, cu mic dejun sau demi-pensiune.

    „Hotelurile din Dubai sunt foarte noi, pentru că infrastructura turistică s-a dezvoltat în ultimii 10 ani. De asemenea, multe dintre ele fac parte din lanţuri de hoteluri renumite (Hilton, Sheraton, Marriott, Golden Tulip etc.) şi respectă standardele impuse la nivel mondial. Hotelurile de 3 şi 4 stele sunt cele mai căutate de turiştii din Europa şi America, pentru că sunt echivalente unei categorii superioare din ţările lor de origine. Au servicii foarte bune, camere foarte mari, iar majoritatea au piscină pe acoperiş şi spa în interior”, precizează CEO-ul Christian Tour.

    Din datele celui mai mare tour operator de chartere din România, reiese că turiştii români care călătoresc în Dubai preferă hotelurile aflate în oraş, în apropiere de mall-uri şi de staţiile de metrou. Majoritatea cheltuiesc în jur de 700-750 de euro per sejur şi aleg minim 1-2 excursii opţionale. Printre cele mai căutate sunt turul oraşului Dubai, vizita la Burj Khalifa – cea mai înaltă clădire din lume, un safari în deşert, cu cină şi spectacol tradiţional într-o oază, un prânz sau o cină la Burj al Arab, singurul hotel de 7 stele din lume, o plimbare cu bărcuţele tradiţionale „dhow”. Tarifele pentru excursii variază între 65 şi 175 euro de persoană.

    Perioada preferată a turiştilor români este şi cea ideală de călătorie: decembrie – februarie, când temperaturile sunt foarte plăcute, de circa 24°C. O „Antalya de iarnă”, Dubaiul oferă servicii similare pe nişa resorturilor all inclusive ca staţiunea turcească, din ce în ce mai mulţi români rezervându-şi sejururi şi în mai – iunie la plajă, în Abu Dhabi sau Ras al-Khaimah. Mai mult, proprietarii lanţurilor din Antalya încep să-şi construiască hoteluri pe plajele fine de pe coastele Emiratelor.

    Christian Tour, una din cele mai mari agenţii de turism din România, împreună cu toate companiile din grupul său, a înregistrat în anul 2014 o cifră de afaceri de 62 de milioane de euro, cifră care o clasează în topul agenţiilor de turism din România. Cu o istorie de 18 ani în piaţa de turism autohton, Christian Tour deţine în acest moment 30 de agenţii proprii în toată România, plus o filială la Chişinău şi cca. 168 de angajaţi, rămânând în continuare cel mai mare touroperator pe vacanţe de tip charter din România şi  lider de piaţă pentru numărul de turişti care au ales să călătorească cu acesta.

  • Domo a numit o nouă echipă de management

    Anca David este noul chief financial officer al Domo, având o experienţă de 19 ani în finanţe, management şi servicii de consultanţă financiară şi de afaceri. A ocupat de-a lungul carierei sale funcţii care i-au permis o dezvoltare complexă în retail, acumulând experienţă în managementul financiar în retail în cadrul unor companii private din domenii precum comerţ farmaceutic, imobiliare industriale, dar şi în instituţii publice educaţionale. Ea este managing director în cadrul unui start-up, oferind de asemenea consultanţă financiară la nivel european.

    Adelina Fronea a fost numită HR director, având experienţă în HR şi business development. Ea gestionat de-a lungul carierei proiecte de HR de evaluare, traininguri, coaching, performance assessment sau evaluare pentru clienţi precum: Italsofa Romania, Libra Bank, Heineken Romania, UPC, Alro Slatina, Raiffeisen Bank etc. Timp de patru ani a coordonat businessul unei companii de management şi consultanţă strategică de business. A fost project manager pentru trei proiecte europene POSDRU de HR şi cercetare. Anterior, a ocupat poziţii de sales manager şi senior key account manager în cadrul unor companii de software sau telecom.

    Elena Cristina Costăchescu este noul chief marketing officer al Domo, având o experienţă de peste 16 ani în marketing şi vânzări, cu accent pe poziţionarea strategică de brand, programe de comunicare integrată, management de produs, trade marketing, programe de loializare şi de customer experience.  Anterior, a ocupat funcţia de marketing director în cadrul Altex, unde a dezvoltat platforme noi de comunicare şi a desfăşurat campanii integrate de marketing şi vânzări. Şi-a început cariera în telecom, unde timp de 14 ani a acumulat experienţă în companii precum Romtelecom, Telemobil, Cosmote sau UPC. A absolvit un program de EMBA – Executive Master of Business Administration în cadrul Open University Business School.

    Luminiţa Cristina Moise (în poza de mai sus) a fost numită director economic, fiind anterior audit manager din cadrul PriceWaterHouseCoopers, compania unde a activat timp de şapte ani, ocupând diferite funcţii care includ audit financiar, tax management sau consultanţă. Anterior, s-a ocupat de audit financiar în cadrul Deloitte, dezvoltând până în prezent o carieră în domeniu de peste 10 ani. Este trainer certificat, deţine un MBA în finanţe, contabilitate, controlling şi audit în cadrul Universităţii din Orléans, Franţa. Membră în CAFR, CECCAR, CCF România şi în cadrul Associations of Chartered Certified Accountants, Glasgow, Marea Britanie (timp de 6 ani).

    Irinel Popescu ocupă poziţia de international sales director România & Moldova în cadrul Domo din iulie 2015. Are o experienţă de peste 14 ani în retail, în cadrul unor companii ca Metro şi Tesco. Este de profesie economist, absolvent al FEAA, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din Craiova.

    Noua echipă de management va fi coordonată de Kim Koellner, CEO al Domo din 2013. Koellner are peste 10 ani de experienţă în domeniul retail pe pieţele din Franţa, Germania şi România. Este de origine sud-coreeană şi a urmat studiile în Germania şi Statele Unite.

    Schimbarea de management este o nouă încercare de a resuscita retailerul care se confruntă cu dificultăţi de câţiva ani. Recent, Samsung Electronics România, reprezentanţa locală a gigantului sud-coreean, a cerut insolvenţa companiei Family Home Concept (fosta Domo Retail SRL), potrivit site-ului Tribunalului Bucureşti.

     

  • CEO-ul companiei care deţine site-ul Ashley Madison a demisionat – VIDEO

    “Această schimbare este în interesul companiei şi ne permite să continuăm să asigurăm tot suportul de care au nevoie membrii site-ului nostru şi angajaţii noştri. Suntem hotărâţi să ne păstrăm angajamentul faţă de clienţii noştri”, se afirmă în comunicatul oficial dat publicităţii de compania Avid Life Media. “Ne adaptăm într-o manieră activă în urma atacului cibernetic comis de acei infractori asupra afacerii noastre şi a intimităţii membrilor site-ului nostru. Vom continua să asigurăm accesul la platformele noastre unice pentru toţi clienţii noştri din lumea întreagă”, se afirmă în acelaşi comunicat de presă, informează people.com.

    Mai multe personalităţi din America de Nord au fost vizate în ultimele zile de dezvăluirile publicate pe internet despre activităţile lor pe site-ul Ashley Madison, care se adresează persoanelor căsătorite aflate în căutarea unei aventuri, cu ajutorul acestei platforme online.

     

    După ce un grup de piraţi cibernetici au accesat ilegal conturile internauţilor de pe site-ul Ashley Madison, publicând săptămâna trecută informaţii personale ale acestora – iar unele dintre ele au inclus adresele de e-mail ale unor oficiali guvernamentali americani -, atacul cibernetic a generat mai multe tentative de şantaj şi cel puţin două sinucideri, potrivit Poliţiei din Toronto.

    Josh Duggar, un star de reality show şi susţinător al campaniilor ce promovează valorile familiale, participant la emisiunea “19 Kids and Counting”, produsă de TLC, s-a văzut nevoit să îi ceară scuze în mod public soţiei sale, după ce mai multe detalii despre contul pe care şi-l crease pe site-ul Ashley Madison au fost dezvăluite în urma acelui atac cibernetic. Apoi, în această săptămână, Josh Duggar a recunoscut în mod public că şi-a înşelat soţia şi s-a internat într-o clinică de dezintoxicare.

    De asemenea, Sam Rader, un star al platformei YouTube, a recunoscut că şi-a creat şi el un cont pe site-ul Ashley Madison. În schimb, Hunter Biden, fiul vicepreşedintelui american Joe Biden, a negat faptul că ar fi fost membru activ al site-ului, deşi adresa lui de e-mail a fost identificată în datele informatice publicate online în urma acelui atac cibernetic.

    Nicole “Snooki” Polizzi, o vedetă de reality show din Statele Unite, a făcut la rândul ei mai multe declaraţii publice, în care şi-a apărat familia, după apariţia în presa americană a unor zvonuri despre infidelitatea soţului ei, Jionni LaValle, care ar fi deţinut şi el un cont pe site-ul Ashley Madison.

    Site-ul Ashley Madison şi compania care îl deţine, Avid Life Media, au fost date în judecată, recent, atât în Canada, cât şi în Statele Unite, de utilizatori care le acuză de neglijenţă, violarea intimităţii şi inducere de stres emoţional.

    Până la numirea unui nou CEO, compania Avid Life Media va fi condusă de actualul consiliu de administraţie.

    Ashley Madison este un serviciu online canadian destinat întâlnirilor între adulţi, ce funcţionează ca o platformă de socializare care se adresează utilizatorilor căsătoriţi sau care sunt deja angajaţi într-o relaţie stabilă dar care îşi doresc o aventură. Site-ul a fost lansat în anul 2001, iar numele său a fost creat prin alăturarea a două dintre cele mai populare prenume feminine din America de Nord (“Ashley” şi “Madison”).

    Potrivit specialiştilor, site-ul Ashley Madison are în 2015 o medie de peste 124 de milioane de accesări în fiecare lună şi ocupă locul al 18-lea în topul celor mai populare site-uri pentru adulţi din lume.

     

  • Alfabetizarea internetului. Google se transformă şi îşi extinde ambiţiile în mai multe domenii

    Google a devenit, de când a fost lansat, în 1998, mai mult decât un motor de căutare, compania extinzându‑şi ambiţiile în mai multe domenii. Astfel am ajuns să vorbim de maşini fără şofer realizate de Google, despre programul de prelungire a vieţii omeneşti sau despre casele pline cu gadgeturi inteligente, conectate la internet, realizate de Nest.

    Afacerile gigantului au devenit atât de diversificate, încât această restructurare a venit într-un mod firesc.
    Google nu este o companie convenţională. Larry Page a spus asta în 2004 când compania s-a listat la bursă şi a repetat aceeaşi propoziţie pe 10 august 2015, când a anunţat restructurarea sub umbrela unei companii-mamă, Alphabet. „Ce este Alphabet? Este în principal o colecţie de companii, dintre care cea mai mare este, evident, Google. Acest nou Google este un pic mai mic, pentru că nu va mai include companiile al căror business se îndepărtează de principalele noastre produse online şi care se vor regăsi în schimb în Alphabet“, a spus Page. El va fi CEO-ul companiei, Sergey Brin preşedinte şi Eric Schimdt preşedinte executiv.

    De ce Alphabet? „Ne-a plăcut numele de Alfabet pentru companie deoarece înseamnă o colecţie de litere care formează limbajul, una dintre cele mai importante descoperiri ale omenirii. De asemenea, ne-a plăcut şi pentru că reprezintă Alpha-bet (Alpha este o investiţie care returnează mai mulţi bani decât a fost prevăzut), lucru la care ţintim“, a spus Page.

    Produsele cu care majoritatea dintre noi interacţionăm vor rămâne tot sub marca Google (indiferent că vorbim de căutare, reclame, YouTube, Gmail sau Android), companie ce va fi condusă de Sundar Pinchai. Indianul în vârstă de 43 de ani, care în urmă cu 22 de ani sosea în Statele Unite pentru a-şi începe studiile la Stanford, a devenit, după o carieră de 11 ani în cadrul Google, cel mai puternic om din companie, sub supervizarea Alphabet, condus de trioul Page, Brin şi Schimdt.

    Celălalte componente ale vechiului Google vor deveni companii de sine stătătoare, sub umbrela Alphabet, desigur. Google X, Fiber, Calico, Nest, Sidewalk, Google Capital şi Google Ventures vor exista separat de Google, fiecare având la conducere propriul CEO. Acest tip de conducere este, de cele mai multe ori, asemănat cu conglomeratul de firme al lui Warren Buffett, Berkshire Hathaway.

    Întrebarea este cât de separate vor fi aceste companii. Cât de mult vor colabora? O echipă de la Google X a inventat un sistem numit Google Brain, iar acesta a fost folosit de Android pentru recunoaşterea vorbirii, pentru căutarea de fotografii pe GoogleĂ şi pentru recomandările de clipuri de pe YouTube. Acelaşi process se va repeat şi pe viitor sau CEO-ul Google X va avea putere de decizie mai mare? Probabil că Page şi Brin or să stea cu ochii pe toate diviziile Alphabet sau poate cei doi or să aibă o abordare mai relaxată, astfel încât cei doi să se concentreze pe „the big picture“, cum zic americanii. Rămâne de văzut.

    Odată cu această mişcare o să dispară şi întrebările legate de activitatea companiei. „Dar Google de ce face maşini fără şofer, ce treabă are biochimia cu motorul de căutare?“ Alphabet poate să se extindă în ce domenii doreşte, fără a oferi o explicaţie în plus. De asemenea, Alphabet va informa investitorii asupra modului cum se cheltuiesc banii. „Oamenii vor putea vedea mai clar cum arată diferitele ramuri ale businessului Google“, a spus Colin Gillis, analist la BGC Partners, pentru publicaţia The Guardian. Astfel publicul va putea vedea mai uşor câti bani face motorul de căutare şi ce pierderi are un produs experimental, de exemplu. „Ne vom asigura că vom avea un CEO extraordinar pentru fiecare business, căruia îi vom stabili pachetul de compensaţii. În plus, odată cu această nouă structură, avem în plan să implementăm o nouă raportare segmentată începând cu al patrulea trimestru: rezultatele Google vor fi publicate separat de cele ale altor businessuri din cadrul Alphabet“, a declarat Larry Page.

    În viitor, Alphabet Inc. va înlocui la tranzacţionare Google inc şi toate acţiunile Google se vor converti automat (unu la unu) în acţiuni Alphabet. Analiştii susţin că această restructurare ar ajuta compania şi pe bursă deoarece acele proiecte îndrăzneţe (moonshots – ţintă spre Lună) care fac deliciul dependenţilor de tehnologie, dar care adeseori i-au frustrat pe investitori, precum ochelarii Google Glass sau maşina fără şofer, nu vor mai avea un impact direct asupra preţului acţiunilor deoarece Google X, compania care se va ocupa de asemenea proiecte, este diferită de motorul de căutare, motorul de făcut bani.

    Poate sunteţi curioşi să vedeţi noua pagină Alphabet sau noul logo (care a fost lansat la o săptămână după ce a fost anunţată înfiinţarea companiei). Ei bine, nu o să daţi de site la adresa alphabet.com sau abc.com, ci pe abc.xyz. Da, acela este un domeniu, unul pe care Google l-a făcut faimos peste noapte. Şi faptul că Google nu a cumpărat încă site-ul televiziunii americane (ABC) sau site-ul alphabet.com, o subsidiară a BMW, care vinde şi închiriează maşini, arată că gigantul internetului intenţionează să rămână unde este. Cum Google este un trendsetter (în mod normal cam 3.000 de domenii sunt înregistrate pe xyz în fiecare zi, după anunţ 10.000 de domenii au fost înregistrate, a spus Daniel Negari, CEO-ul xyz, pentru Wired), s-ar putea ca în anii următori să scriem, tot mai des, xyz în loc de com.

    „Acestă schimbare le permite altor branduri Google să crească. Într-o lume în care totul devine mai mic, Google devine mai mare şi mai complicat“, a spus Josh Feldmeth, şeful Interbrand în America de Nord, companie de managment de brand, pentru Financial Times.

    Cu Alphabet la conducere, Google va funcţiona ca şi până acum, cu Sundar Pinchai la cârmă, iar Page şi Brin se vor concentra mai mult pe acele „moonshots“, proiectele inovatoare. Vorbind de această restructurare, Larry Page a spus: „În tehnologie, unde ideile revoluţionare sunt cele care determină noile mari arii de creştere, trebuie să fii un pic mai puţin confortabil pentru a rămâne relevant“. Să fie acest rebranding o mişcare revoluţionare, o schimbare majoră? Până acum a funcţionat, rămâne de văzut pe mai departe.

  • A trăit într-o mahala din India, iar acum este CEO-ul unei companii evaluate la 1,5 miliarde de dolari

    Ambarish Mitra trăia în Munirka, o malaha din sud-vestul oraşului Delhi, când a văzut un anunţ care i-a schimbat viaţa, scrie Business Insider.

    Anunţul din ziar era pentru o competiţie de “e-business”, cum erau denumite afacerile pe internet 1997 în India.
    Adolescentul de 17 ani a aplicat cu un plan de business cu ideea de a oferii acces la internet femeilor cu venituri mici. Mitra nu avea nici cea mai mică idee că asta avea să fie începutul unei cariere de succes.

    În prezent, Ambarish Mitra este CEO-ul Blippar, companie de publicitate (realitate augumentată), a fost fotografiat cu familia regală britanică, iar vicepreşedintele al Xiaomi, Hugo Barra, i-a livrat personal ultimul telefon Xiaomi.

    Deşi trăia în sărăcie Mitra nu s-a născut sărac. A crescut într-o familie cu venituri medii, care prioritiza educaţia în dauna banilor. Mama lui a fost cântăreaţă şi pictoriţă, iar tatăl lui inginer.

    El a fost captivat de internet încă de mic, dar tatăl lui voia să devină inginer ca şi el. De asemenea, Mitra il idolatriza pe Bill Gates. A citit “Business the Bill Gates Way” şi cartea lui Bill Gates “The Road Ahead”, iar lângă computer avea o poză dintr-o revistă Forbes, în care era întruchipat Bill Gates alături de Warren Buffet. ” În timp ce oamenii din generaţie cu mine aveau poze cu Madonna sau Samantha Fox, eu aveam o poză cu Bill Gates”.

    Pasiunea lui pentru internet a intervenit între el şi tatăl său, care nu era de acord cu drumul în viaţă al copilului lui.
    “Parinţii mei voiau să ma fac inginer, dar eu nu eram interesat. Totul era atât de haotic, încât am decis să fug de acasă şi am început să trăiesc pe mahala”, a spus Mitra.

    Pentru a supravieţuii, Mitra vindea reviste din uşă în uşă şi noaptea vindea ceai la un stand.
    “A trebuit să mă maturizez rapid. Iar un lucru pe care l-am dobândit în urma acestei experienţe este faptul că nu-mi este frică de nimic, lucru care s-a transmis şi în modul cum conduc compania”, a spus el.

    Trăia de şapte luni în Munirka când a dat peste anunţ. Trei luni mai târziu a aflat că a câştigat. “A fost un moment care mi-a schimbat viaţa”, a mărturisit Mitra.

    În urma propunerii, s-a lansat portalul online: Women Infoline. Compania oferea acces gratuit la internet femeilor cu salarii mici, iar profitul firmei venea din vânzarea de reclame.

    În 2000 compania s-a listat la bursă, iar Ambarish Mitra  s-a mutat în Londra cu banii obţinuţi.  Acolo el a lucrat într-un magazin de haine în timp ce a încercat să lanseze mai multe start-up-uri. În 2008 criza a lovit întreaga lume şi Ambarish Mitra a fost nevoit să se angajeze la Axa, compania de asigurări, unde a fost promovat până la poziţia de director al departamentului de inovaţie.

    Mitra impreună cu prietenul său, Omar Tayeb, se aflau într-un bar când le-a venit ideea pentru Blippar. Cei doi au creat o apliacţie de smartphone, cu ajutorul căruia utilizatorul transforma o bancnotă de 20 de lire într-o imagine animată. Cei doi s-au gândit să transforme acest truc într-un business veritabil, în prezent, Blippar animând orice imagine, obiect.

    Mitra şi Tayeb au investit 200.000 de dolari pentru lansarea afaceri. Ideea a prins, iar în martie 2015 compania a mai strâns 45 de milioane de dolari într-o rundă de finanţare, propulsând compania la o evaluare de 1,5 miliarde de dolari.

    Nu crede faptul că a fugit de acasă l-a ajutat în afaceri, ci spune că a avut noroc să găsească mediul şi timpul potrivit pentru a lansa un asemenea business.

  • Povestea celei mai tinere miliardare din lume. A renunţat la studii şi a fondat o companie care acum este evaluată la 9 miliarde de dolari

    Elizabeth Holmes, fondator şi CEO al Theranos, este cea mai tânără femeie din lume a cărei avere să depăşească 1 miliard de dolari.

    Când era în anul doi de studenţie la Stanford, în 2003, Holmes a fondat compania de asistenţă medicală Theranos. Câteva luni mai târziu, ea a renuntat la facultate pentru a se concentra asupra companiei; astăzi, Holmes are o valoare netă de 4,6 miliarde de dolari.

    Theranos este o companie de biotehnologie ce valorează 9 miliarde de dolari, datorită succesului înregistrat prin dezvoltarea unei noi metode de testare a sângelui. Scopul său este de a face teste clinice mai ieftin şi mai rapid.

    Theranos vrea să efectueze teste de sânge pentru problemele de sănătate dintr-o singură mostră obţinută din degetul pacientului, aceasta fiind o alternativă bună la modelul tradiţional, care presupune preluare de flacoane de sânge în biroul unui medic.

    Compania a atras scepticism de partea comunităţii ştiinţifice, în parte pentru că Holmes nu a dezvăluit în amănunt cum funcţionează aparatura utilizată.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries:Guvernul Ponta copie reţeta dezastrului grecesc: pensiile speciale deschid Cutia Pandorei

    Se vede că mulţi politicienii români au vorbit plini de înţelepciune despre situaţia din Grecia, dar n-au înţeles nimic. Ba nu, au înţeles ceva: că, pentru a câştiga alegerile, pot să copieze reţeta risipei din Grecia, pentru că de plătit va plăti, mai târziu, electoratul păcălit. Din ploaia de pomeni care s-au dat în acest an (şi este abia începutul) aş vrea să mă opresc asupra celei mai nocive pe termen lung: pensiile.

    Nu mai vorbesc despre pensiile speciale, aş vrea să ne uităm la situaţia întregului buget de pensii. Este o bombă cu ceas, ticăie. De când guvernul Boc şi-a rupt aripile în tentativa de a diminua pensiile, iar măsura luată ulterior, de a le impozita, a făcut praf electoratul PDL, politicienii români pur şi simplu nu mai au curaj să recunoască faptul că este nevoie de o reformă rapidă. Nu vreau să vin acum şi să susţin că am o soluţie miraculoasă, doresc să prezint nişte date şi să arăt că nu ne putem preface că această problemă nu există.

    În primele două luni ale acestui an, deficitul bugetului de pensii publice s-a ridicat la  3,56 miliarde de lei, fiind cu peste un miliard de lei mai mare decât în primele două luni ale anului trecut, când acesta se situa la doar 2,3 miliarde de lei. Dacă extrapolăm aceste date, o să ajungem la un deficit de peste 21 de miliarde de lei în 2015. Acest calcul nu ia în considerare impactul pensiilor pentru militari şi pentru alte categorii, pentru că guvernul Ponta ţine în secret aceste informaţii.

    De luni întregi, buletinele INS arată că sporul populaţiei României este negativ: numărul deceselor îl depăşeşte pe cel al naşterilor. Raportul dintre numărul de contributori şi nu­mărul de pensionari este subunitar în România, fiind al doilea cel mai nefavorabil din Uniunea Europeană, după Danemarca (în ţara noastră sunt circa 5,4 milioane de pensionari la 4,4 milioane de angajaţi).

    Migraţia spre statele europene care şi-au deschis piaţa muncii şi pentru români continuă. Un articol dintr-o publicaţie economică arăta că, în 2060, România ar putea ajunge la o populaţie de numai 16 milioane, în care ponderea celor cu vârsta de peste 60 de ani să fie “copleşitoare”. Contribuţiile nu ar mai acoperi nici jumătate din cheltuielile cu pensiile, iar statul român ar trebui să se împrumute masiv. Veniturile persoanelor de vârsta  treia vor scade: am citit un scenariu care prevede că pensia medie va ajunge la numai 24% din salariul mediu, la orizontul anului 2040.

    Repet, nu am soluţii miraculoase, dar probabil că politicienii vor trebui să le spună alegătorilor o serie de lucruri neplăcute. În prezent, vârsta de pensionare la bărbaţi este de 65 de ani, iar la femei, 60 de ani. Vârstele de pensionare se vor egala abia în 2030. Teamă îmi este că, pe termen lung, România va trebui să se pregătească de creşterea vârstei de pensionare. Polonia, de exemplu, a ridicat vârsta de pensionare la 67 de ani, din 2020 pentru bărbaţi şi din 2040 pentru femei.

    În plus, Guvernul ar trebui să fie mult mai preocupat să crească rata de angajare. România este pe unul din ultimele locuri din UE (65,7% rata de angajare în România a persoanelor cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani, faţă de 69,2%, media europeană), probabil datorită fenomenului muncii la negru.

    Dar, cel mai important lucru, cred că societetea ar trebui să se adapteze fenomenului îmbătrânirii şi să caute oportunităţi, prin „stimularea prelungirii vieţii active”, adică încurajarea oamenilor în vârstă să lucreze. Un studiu din 2015 al Băncii Mondiale susţinea inclusiv posibilitatea introducerii unor stimuli fiscali pentru companiile care angajează persoane peste 50-55 de ani.

    România are deja o populaţie îmbătrânită, sărăcită şi controlată politic de PSD. Trebuie, putem, să-i scoatem din această capcană politică, căutând activ soluţii şi oportunităţi pentru cei de vârsta a treia. Cel mai mare risc nu este fenomenul îmbătrânirii, ci inexistenţa unei voinţe politice de a ne adapta situaţiei.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Au strâns 5 milioane de dolari şi apoi au închis compania în mijlocul nopţii. 400 de angajaţi au fost concediaţi prin e-mail

    Start-up-ul Zirtual, care a obţinut în ultimii ani finanţări de peste 5,5 milioane de dolari, şi-a suspendat brusc activitatea  în mijlocul nopţii, trimiţând un e-mail celor 400 de angajaţi prin care îi anunţa că şi-au pierdut slujbele. Zirtual este o companie de IT care oferea servicii de asistenţă personală online.

    Odată cu e-mail-ul trimis la 1:34 dimineaţa, compania a şters pagina de Facebook, profilul de Twitter şi cel de Google+; pe site-ul Zirtual apare mesajul “operaţiuni în aşteptare.” A urmat un mesaj către clienţi, anunţându-i că start-up-ul suspendă operaţiunile pentru a reorganiza structura existentă, scrie Business Insider.

    Vestea a venit ca un şoc pentru angajaţi, care nu aveau nici cea mai vagă idee despre situaţia în care se află compania.  CEO-ul companiei, Maren Kate Donovan, nu a răspuns solicitărilor de a comenta situaţia.

    Cu 13 ore înainte de concedierea angajaţilor, site-ul Zirtual accepta încă noi clienţi şi plăţile făcute de aceştia, după cum arată mai multe postări de pe Twitter. Donovan, CEO-ul companiei, declarase recent pentru revista Fortune că transparenţa în relaţia cu angajaţii este extrem de importantă.

    Compania se afla într-un proces de creştere, mărindu-şi în ultimele 18 luni numărul angajaţilor de la 150 la 400. Cu toate acestea, se pare că cei peste 5,5 milioane de dolari strânşi în ultimele runde de finanţare erau destinaţi achitării unor datorii.

    Zirtual a început ca o companie oferind servicii de asistenţă online pentru persoane fizice contra unui abonament lunar de 99 de dolari.

  • Ce a declarat CEO-ul Turkish Airlines despre o posibilă achiziţie a companiei Tarom

    ”Nu pot să spun în mod oficial că suntem interesaţi de Tarom”, a răspuns CEO-ul Turkish Airlines, Temel Kotil, la întrebarea legată de concretizarea zvonurilor despre o posibilă achiziţie a companiei româneşti de către Turkish Airlines, în cadrul evenimentului Chief Executive Board Star Alliance organizat recent în Varşovia, Polonia şi găzduit de compania poloneză LOT Polish Airlines.  Kotil a accentuat cuvântul oficial şi a explicat că  discreţia sa în ce priveşte declaraţiile se datorează faptului că Turkish Airlines este listată la Bursa de Valori din Istanbul.

    Întrebarea i-a fost adresată în contextul în care în iunie, premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul a început negocierile cu mai multe companii, printre acestea aflându-se companii precum Turkish Airlines, Emirates şi Etihad, pentru vânzarea unui pachet de acţiuni la Tarom, iar statul va păstra 51% din titluri dacă investitorul va fi din afara UE sau va ceda majoritatea dacă proprietarul va fi o companie europeană.

    În primele trei luni din 2015, încasarile Turkish Airlines au totalizat 2,2 miliarde de dolari, iar profitul net înregistrat de companie a fost de 153 de milioane de dolari. În 2014, Turkish Airlines a transportat 54,7 milioane de pasageri, în creştere cu 13,3% faţă de anul anterior şi a înregistrat încasări de 11 miliarde de dolari şi un profit operaţional de 638 de milioane de dolari.

    Tarom a acumulat pierderi de peste 1 miliard de lei de la începutul crizei şi a bugetat un nou minus pentru 2015, de opt milioane de lei, fiind singura companie de stat din portofoliul Ministerului Transporturilor ce nu a revenit pe profit.

    ”Ştiu că Tarom are probleme în prezent, am avut şi noi astfel de probleme. Dacă se va munci din greu la Tarom, se va ieşi din această situaţie; economia României va creşte, voi sunteţi mici, şi noi eram mici, ori lucrurile mici, cresc, să fii mic este frumos pentru că există potential de creştere, iar odată cu economia României, Tarom va beneficia de un boom. După cum spuneam, oficial, nu avem niciun interes de a cumpăra Tarom”, a mai declarat CEO-ul.  

    ”Strategia noastră pentru anul acesta şi anul viitor este clasică: lansăm noi rute, creştem frecvenţele de zbor, scădem costurile, îmbunătăţim produsul”, descrie CEO-ul turc strategia companiei. El spune că printre principalele ţinte vizate se află Africa, unde traficul dinspre Turcia creşte vertiginos, pe seama creşterii segmentului clasei mijlocii pe continent, ce începe să călătorească din ce în ce mai mult. Prezintă interes şi Arabia Saudită, Asia, Atlanticul, potrivit lui  Kotil. Rusia se află de asemenea în atenţia Turkish Airlines. Tensiunile nu afectază zborurile de aici, oamenii călătoresc, orice s-ar întâmpla” explică el, menţionând totuşi că Libia şi Siria nu se află printre destinaţiile Turkish Airlines. 

    ”Turkish are succes pentru că folosim aeronavele foarte inteligent. Fiecare dintre aeronavele construite de Boeing sau Airbus sunt perfecte, cu condiţia să fie folosite pe rutele potrivite”, explică CEO-ul succesul companiei care spune că în prezent nu iau în calcul o nouă comandă de avioane.”

    Turkish Airlines a primit titlul de cea mai buna companie aeriană din Europa (Best Airline in Europe) în ultimii cinci ani, potrivit companiei de consultanţă în domeniul aerian Skytrax. Turkish Airlines deserveşte 276 de destinaţii din 110 ţări, iar flota companiei, formată din 274 de aeronave, este una dintre cele mai tinere flote aeriene. Compania are peste 40.000 de angajaţi.

    Cine este Temel Kotil

    Temel Kotil s-a născut în 1959 în Rize, Turcia. De profesie inginer aeronautic,  este directorul general al  Turkish Airlines din aprilie 2005. Kotil a absovit Ingineria Aeronautică în cadrul Universităţii Tehnice din Istanbul şi a primit o bursă de la Ministerul de Industrie al Turciei în 1984, ce i-a permis să studieze în cadrul Universităţii Michigan-Ann Arbor din Statele Unite ale Americii, unde a absolvit un masterat în Inginerie Aerospaţială (1986) şi un altul în Inginerie Mecanică (1987). Kotil şi-a continuat ulterior studiile şi a obţinut şi un doctorat în Inginerie Mecanică (1991). La întoarcerea în Turcia, a primit funcţia de preşedinte şi decan asociat al departamentului de Inginerie Aeronautică din cadrul Universităţii Tehnice din Istanbul.

    În intervalul 1994-1997, a ocupat funcţia de manager al departamentului tehnic al Municipalităţii Metropolitane din Istanbul. Între 2002 şi 2003, a fost şef al departamentului de cercetare, planificare şi coordonare al Advance Innovatice Technologies Inc. în New York. S-a întors în Istanbul în 2003 şi a fost angajat în cadrul Turkish Airlines în funcţia de vicepreşedinte executiv responsabil pe departamentul tehnic. În aprilie 2005, a fost numit în funcţia de director general şi CEO al Turkish Airlines.  Kotil este membru al Turkish Mechanical Engineering Society din 1991 şi membru al consiliului director al International Air Transport Association, iar de la 1 ianuarie 2014, Kotil a devenit preşedinte al Asociaţiei Companiilor Aeriene Europene.   

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries:Rectificarea aduce la suprafaţă un mare adevăr: 20% din birocraţi pot fi concediaţi

    Explicaţia pe care ministrul Eugen Teodorovici a oferit-o pentru masacrarea unui miliard de lei din bugetul destintat cofinanţării proiectelor europene de infrastructură este demnă de o piesă de teatru absurd. Spune domnul ministrul de Finanţe: tăiem aceşti bani pentru că s-a făcut o planificare greşită şi s-a absorbit mai puţin decât era planificat în decembrie 2014.

    Dar ultimul responsabil de absorbţia dezastruoasă era chiar fostul ministru al Fondurilor Europene, însuşi Eugen Teodorovici, cel care, în 2015, coordona autoritatea de management a programului operaţional pentru transporturi (AMPOST).

    În schimb, guvernul condus de premierul Ponta majorează bugetul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, cu circa 120 de milioane de lei, cel al SIE cu aproape 25 milioane lei, al SRI cu peste 20 milioane, iar al SPP cu circa 15 milioane lei. Expunerea de motive la ordonanţa de urgenţă privind rectificarea bugetară nu oferă aproape nici un fel de explicaţii pentru aceste cheltuieli, în consecinţă nu pot să nu întreb: majorarea bugetului SIE are vreo legătură cu suspiciunea, neelucidată nici până acum, că domnul Ponta a fost ofiţer acoperit al acestui serviciu?

    Internele, conduse de generalul Gabriel Oprea, obţin 565 de milioane de lei, din care 303 milioane sunt destinate unor creşteri salariale. Acesta este ministerul unde se înregistrează cele mai mari creşteri de cheltuieli salariale. Nu pot decât să admir, cu ghilimelele de rigoare, modul în care Gabriel Oprea şi-a asigurat loialitatea subordonaţilor: salarii mărite şi pensii speciale.

    În schimb, ministerul Apărării pierde bani, circa 96.000 de lei. Pare puţin, dar dacă ne gândim la conflictul din Ucraina şi la angajamentul luat de toate partidele ca, din 2017, să se aloce Apărării 2% din PIB, această tăiere relativ minoră arată seriozitatea promisiunilor guvernului Ponta. Ministerul are dreptul la „credite de angajament” în valoare de câteva sute de milioane de lei, dar până când vor fi contractate, dacă se va întâmpla acest lucru, mai este mult…
    Trăgând linia, putem spune că rectificarea arată şi cum se pregătesc partidele din jurul lui Victor Ponta de alegerile din 2016.

    În primul rând, îşi asigură fidelitatea prea-puternicelor servicii secrete şi a ministerului de Interne, dar abandonează efortul de absorbţie a fondurilor europene, precum şi investiţiile în infrastuctură. În al doilea rând, se reia fără ezitare greşeala din 2008 a guvernării Tăriceanu şi se pompează fonduri masive în salariile bugetarilor.

    Cheltuielile cu salariile au crescut deja cu 5,2%, arată nota de fundamentare la rectificarea bugetară, iar după planificata lege a salarizării, vor exploda. Culmea este că însuşi ministrul de Finanţe ne-a explicat de ce este nevoie de atât de mulţi angajaţi în ministere: „Sunt foarte mulţi din sistemul de stat care la ora – nu la 4.00, poate chiar mai devreme – au spart uşa. Iar dacă stau la serviciu, poate o oră doar alocă pentru ceea ce fac ei la serviciu”. Circa 20% din actuala administraţie este ineficientă în funcţiile pe care le ocupă, iar unele structuri din ministere sunt inutile, putând fi concentrate într-o singură unitate la nivelul ministerului de Finanţe, a mai spus Teodorovici. Dacă vom face un calcul simplist, înseamnă că, din 1,2 milioane de bugetari, circa 240.000 ar trebui concediaţi, cu toate economiile care ar rezulta de aici.

    Dacă guvernul Ponta ar fi fost serios în dorinţa sa de a reduce taxele şi impozitele prin noul Cod Fiscal, ar fi dat un semnal politic prin ordonanţa de urgenţă privind rectificarea bugetară. Ar fi putut începe să reducă cheltuielile salariale sau risipa din zona de „asistenţă socială”, adesea o formă prin care primarii controlează alegătorii săraci. Ar fi putut opri sponsorizarea unor servicii secrete scăpate de sub controlul civil şi care se extind, politic şi economic, de la o zi la alta. Dar domnul Ponta nu a făcut nimic pentru ca viitorul Cod Fiscal să fie viabil, ceea ce îmi arată că nu doreşte decât să intre într-o bătălie politică împotriva adversarilor din PNL. Rectificarea bugetară nu este decât o înşiruire de pomeni către alegătorii pe care PSD vrea să îi cumpere, primii pe listă fiind agenţii secreţi şi poliţiştii.
     

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.