“România a ales o perioadă nefastă pentru a căpăta reputaţia de instabilitate politică. Premierul Victor Ponta a fost convocat la Bruxelles joi, după o serie de atacuri la adresa Constituţiei care au culminat cu iniţierea procedurii de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. Tensiunile deja s-au transmis investitorilor: leul a scăzut cu 2% în raport cu euro luna aceasta. Însă acesta s-ar putea dovedi doar vârful aisbergului dacă domnul Ponta va continua această strategie riscantă”, comentează Wall Street Journal.
Tag: politica
-
CCR a decis: Suspendarea lui Traian Băsescu – constituţională, Crin Antonescu – preşedinte interimar
CCR a respins, de asemenea, ca inadmisibilă cererea preşedintelui Traian Băsescu de a lua în discuţie un conflict constituţional între Preşedinţie şi Parlament. “Curtea Constituţională a constatat că cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, formulată de Preşedintele României, este inadmisibilă”, se arată în comunicatul instituţiei.
În acelaşi timp, CCR a declarat neconstituţională OUG ce limitează atribuţiile CCR de a se pronunţa asupra constituţionalităţii acelor decizii ale Parlamentului “care afectează valori şi principii constituţionale”.
De asemenea, CCR a respins ca inadmisibile contestaţiile înaintate de Vasile Blaga şi Roberta Anastase privind revocarea lor din funcţiile de preşedinte al Senatului, respectiv al Camerei Deputaţilor.
VEZI AICI TEXTUL DECIZIILOR CCR
Marţi, CCR va trebui să se pronunţe asupra celorlalte puncte în privinţa cărora a fost sesizată: legea de desfăşurare a referendumului (respectiv care este majoritatea necesară pentru ca un preşedinte să poată fi revocat) şi revocarea Avocatului Poporului, Gheorghe Iancu.
-
Cum a ajuns opoziţia din România un produs de export
Asemănarea cea mai frapantă o găsim, în schimb, cu epoca primelor mandate ale lui Ion Iliescu, când opoziţia practic nu exista în ţară, din lipsă de organizare şi de suport electoral, dar exista din plin în afară, prin plângerile şi acţiunile politicienilor de opoziţie şi ale societăţii civile pe lângă ambasadele, cancelariile şi presa din Occident. Acum, PDL şi-a înlocuit de tot în Parlament prezenţa fizică prin pancarte de genul “Salvaţi Monitorul Oficial” sau “Salvaţi ICR” şi cu mitinguri electorale unde promite victoria în scrutinul din toamnă şi încearcă să recâştige voturile alegătorilor de dreapta curtând mişcările lui M.R. Ungureanu şi Mihail Neamţu şi punând în difuzoare cântecele Pieţei Universităţii din 1990.
În aceste condiţii, rolul de a acţiona l-au preluat ONG-urile şi europarlamentarii PDL, care au reuşit să amorseze o largă reacţie internaţională faţă de acţiunile USL contra instituţiilor controlate de membrii şi simpatizanţii PDL, prin intermediul colegilor de la Partidul Popular European şi din partidele creştin-democrate europene membre ale acestuia (Herman van Rompuy, Jose Barroso, Viviane Reding, Günter Krichbaum, Markus Ferber, Joseph Daul, Wilfried Martens). Aceştia au fost primii care şi-au exprimat îngrijorarea şi au dat cele mai dure avertismente că dacă USL continuă să ocupe instituţiile statului, România va pierde dreptul de vot în Consiliul European şi finanţările UE, va rămâne sub incidenţa Mecanismului de Cooperare şi Verificare (supravegherea de către UE a justiţiei) şi nu va fi primită în Schengen, cu argumentul că democraţia e încălcată acum mai mult decât în cazul Ungariei lui Orban sau al Austriei lui Haider.
Acest fenomen de export al opoziţiei, identic cu primii ani ’90, şi nimic altceva va decide ce se va întâmpla în continuare pe scena politică până la alegerile parlamentare. Rezultatul electoral e incert, întrucât ofensive de genul celor ale Monicăi Macovei, care a declarat că va cere Parlamentului European şi Comisiei Europene să determine suspendarea dreptului de vot al României în Consiliul European, se pot întoarce împotriva iniţiatorilor, taxate fiind ca lipsă de patriotism. Pe termen scurt însă, ele au darul de a mai tăia din elanul USL de a cuceri rapid toate instituţiile statului şi mai ales de a intra pe terenul ICCJ, al ANI sau al DNA.
-
Ce-ar fi să demisionăm amândoi?
Cu câteva zile înainte de declanşarea suspendării preşedintelui, premierul i-a propus acestuia, prin intermediul televiziunii colegilor de alianţă, “să ne depunem demisiile şi să ne întoarcem amândoi la popor”, adică să se facă alegeri anticipate, care ar fi rezolvat dintr-un foc şi problema de plagiat a lui Victor Ponta, şi dificultatea USL de a derula corect din punct de vedere legal procedurile de suspendare a lui Traian Băsescu. Replica preşedintelui, împachetată glumeţ în mapa roşie prezentată la învestirea ministrei Andronescu din 2 iulie, a constat în reînnoirea ofertei lui, făcută la începutul lunii aprilie, cu ocazia congresului PSD, de a accepta să demisioneze de la Cotroceni şi să fie organizate simultan alegeri parlamentare şi prezidenţiale, cu condiţia ca USL să accepte modificarea Constituţiei, cu parlament unicameral redus şi mandat prezidenţial de 4 ani.
Propunerea lui Băsescu (enunţată pentru prima dată în martie anul trecut, când a fost salutată de Ion Iliescu, bucuros că Băsescu şi-ar putea scurta mandatul) era menită să evidenţieze simţul responsabilităţii prezidenţiale faţă de rezultatele referendumului din 2009 şi să stimuleze simpatia electoratului faţă de un PDL care îşi căuta relansarea în ochii electoratului. Aceeaşi ofertă a fost repetată în iunie, pe atunci în chip de soluţie pentru conflictul preşedinte-premier privind reprezentarea ţării la Consiliul European, cu propunerea ca alegerile prezidenţiale şi parlamentare să fie organizate împreună, fie în noiembrie, fie în decembrie, ianuarie 2013 sau februarie. Declaraţia era făcută în aceeaşi conferinţă de presă în care ironia “dottore” la adresa lui Victor Ponta ilustra că preşedintele e la curent cu iminentul scandal privind plagiatul şi/sau masteratul din Catania ale premierului, în urma căruia lideri ai PDL ca Vasile Blaga, Monica Macovei sau Cristian Preda aveau să capete un motiv să ceară demisia imediată a lui Victor Ponta, deşi ultimul lucru de care aveau nevoie România şi economia ei în această perioadă de mari riscuri externe era căderea unui al treilea guvern în mai puţin de jumătate de an.
Ambele tabere ilustrează, prin astfel de strategii construite în jurul ideilor de demisie şi demitere, lipsa preocupării faţă de respectarea propriului mandat şi faţă de stabilitatea guvernării. Mandatul preşedintelui se încheie la sfârşitul lui 2014, iar electoratul nu i-a dat votul în 2009 lui Traian Băsescu ca să demisioneze cu aproape doi ani înainte de termen şi nici ca să-şi pună demisia pe masă ca monedă de schimb, indiferent cât de nobil ar părea scopul, ori ca armă în lupta de imagine dintre partide. De cealaltă parte, oferta lui Victor Ponta de a demisiona dacă demisionează şi Traian Băsescu dovedeşte ce valoare reală au pentru copreşedintele USL funcţiile de prim-ministru şi de preşedinte, coborâte la rolul de glumiţă cu potenţial de rating într-o emisiune TV.
-
Elena Udrea: Băsescu va furniza o mare surpriză la 29 iulie
29 iulie este data referendumului prin care electoratul este chemat să se pronunţe dacă este sau nu de acord cu demiterea preşedintelui Traian Băsescu.
“Din acel moment, atât Crin Antonescu, cât şi Victor Ponta vor fi istorie. În acea seară, aşteptăm demisiile celor doi. Pentru că nu poţi să calci statul de drept în picioare şi să crezi că vei scăpa basma curată”, susţine Udrea, într-o postare pe Facebook.
Ea arată că “stânga nereformată” a reuşit “în planul ei antidemocratic şi neconstituţional” de a-l suspenda pe preşedintele Traian Băsescu, “în ciuda semnalelor serioase transmise de cancelariile occidentale, dar mai ales a avizului Curţii Constituţionale”. Pe de altă parte însă, “într-un fel, cred că este bine”, conchide Udrea: “Traian Băsescu este acum liber să spună adevărul despre ceea ce doreşte USL să obţină prin suspendarea şi eventuala demitere a Preşedintelui”.
-
Mineriada copiilor şi mama Curţii Constituţionale. Perlele politice ale săptămânii
“Pot să sesizeze şi pe mama Curţii Constituţionale. Anastase şi Blaga trebuie să respecte regulamentul şi legea, iar ei au fugit în birou” – Valeriu Zgonea, liderul deputaţilor PSD
“Ponta şi Antonescu au declanşat Jihadul împotriva României democratice şi a românilor” – Cristian Preda, vicepreşedinte PDL
“El mereu contesta ceea ce făceam noi, dar nu contesta şi ceea ce făcea preşedintele Băsescu” – Ilie Sârbu (PSD) justificând schimbarea de către USL a Avocatului Poporului
“Politicienii din majoritatea parlamentară (…) au pus statul român şi pe cei 22 de milioane de români într-o situaţie extrem de dificilă, pe analiza mea, similară cu cea generată de mineriada din 1990” – preşedintele Traian Băsescu
“Dacă vă uitaţi puţin la părul meu care se albeşte în ultimele 50 de zile, aş vrea… dar nu mai sunt copil nici măcar în politică” – premierul Victor Ponta, despre Vasile Blaga, care spusese despre el “Aşa este când laşi copiii să conducă ţara”
“Toţi paşii pe care i-au făcut sunt identici cu cei de la puciul împotriva lui Gorbaciov şi Elţîn” – Cezar Preda, prim-vicepreşedinte PDL, despre acţiunile USL contra lui Traian Băsescu
-
SUSPENDAREA PREŞEDINTELUI: Parlamentul a aprobat suspendarea lui Traian Băsescu
Pentru suspendarea preşedintelui erau necesare 217 voturi, din care USL avea deja 212.
Bilanţul şedinţei:
Totalul parlamentarilor din Senat şi Camera Deputaţilor: 432
Parlamentari prezenţi la şedinţa de vineri a plenului: 374
Total voturi exprimate: 372
Voturi anulate: 2
Voturi valabil exprimate 370
Voturi pentru suspendare: 256
Voturi contra suspendării: 114Primul articol al hotărârii adoptate de senatori şi deputaţi prevede că “Preşedintele Traian Băsescu se suspendă din funcţia de preşedinte al României”. Articolul al doilea prevede că “Hotărârea se comunică Curţii Constituţionale pentru a constata existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiilor de către preşedintele României”.
În consecinţă, preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a anunţat în plen că referendumul pentru demiterea preşedintelui României va avea loc la data de 29 iulie.
Înainte de şedinţa Parlamentului, care a început la ora 17, Curtea Constituţională a României, întrunită pentru a da un aviz consultativ pentru procedura de suspendare iniţiată de USL, a constatat că Traian Băsescu “nu şi-a exercitat cu maximă eficienţă şi exigenţă funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”. CCR apreciază, de asemenea, că faptul că preşedintele, prin comportamentul său politic, şi-a asumat public iniţiativa luării unor măsuri economico-sociale, înainte să fie adoptate de Guvern, poate fi reţinut ca o încercare de a diminua rolul premierului.
CCR a evitat să dea însă un răspuns clar în privinţa suspendării preşedintelui Traian Băsescu, preferând să-şi exprime separat punctul de vedere pentru fiecare dintre cele şapte motivaţii invocate de USL pentru suspendare. Cinci dintre cele şapte motivaţii au fost respinse şi doar două reţinute ca valide.
Preşedintele Traian Băsescu a comentat, în plenul Parlamentului, că a luat notă de avizul CCR şi că s-a bucurat constatând că în motivarea acestuia, Curtea “nu constată nicio abatere a preşedintelui care să justifice suspendarea, aşa cum ea este prezentată în articolul 95 din Constituţia României”.
VEZI AICI AVIZUL CONSULTATIV AL CCR
Preşedintele Băsescu s-a adresat, în discursul său, reprezentanţilor USL, întrebând: “Aţi mai văzut un dictator care să dea opoziţiei funcţia de premier? Aţi mai văzut un dictator care să numească la SIE un reprezentant al opoziţiei?”, pentru a adăuga apoi: “Ei, dacă nu aţi văzut, mai căutaţi dictatori!”. Băsescu a precizat că are un regret – faptul că a numit doi prim-miniştri, Călin Popescu-Tăriceanu şi Victor Ponta, iar “după ce au ajuns la Palatul Victoria, amândoi şi-au propus suspendarea preşedintelui”.
“Am conştiinţa împăcată că mi-am făcut datoria faţă de ţara mea, faţă de poporul meu”, a mai spus preşedintele. În încheiere, le-a cerut celor prezenţi să aibă grijă de ţară şi de oamenii ei şi i-a lăsat în mod simbolic lui Crin Antonescu, noul preşedinte al Senatului, o foaie de hârtie “pe care să scrieţi ce aţi promis: demisia, dacă eu voi câştiga referendumul de suspendare”.
În cursul serii, în Bucureşti au ieşit din nou în stradă grupuri de susţinători şi de opozanţi ai preşedintelui Traian Băsescu. Primii s-au adunat în Piaţa Victoriei, ceilalţi s-au adunat în Piaţa Universităţii.
-
MITING PDL: Aproximativ 2.000 de oameni s-au adunat în Piaţa Revoluţiei
Printre participanţi sunt Vasile Blaga, preşedintele PDL, Gheorghe Flutur, Mihai Răzvan Ungureanu, Elena Băsescu, Cristian Preda, alţi lideri PDL, Mihail Neamţiu de la Noua Republică, dar şi simpli cetăţeni. Mitingul este autorizat pentru joi, începând cu ora 18.00, până la ora 21.30, pentru 5.000 de persoane, din care 2.000 din Bucureşti şi 3.000 din provincie, potrivit cererii PDL adresate Primăriei Capitalei.
Mai mult pe www.mediafax.ro.