BusinessMagazin

Tag: Germania

  • Germania nu are o limită maximă în privinţa numărului de refugiaţi pe care îi poate găzdui

    Comentariile lui Schmidt referitoare la “lipsa limitei superioare” a provocat reacţii controversate şi tensiuni în aria politică.

    El a declarat pentru publicaţia germană Der Spiegel că “este convins” că Germania şi cetăţenii ei au fost pregătiţi pentru responsabilitatea de a primi atât de mulţi oameni pe teritoriul german. “Există un angajament enorm din partea cetăţenii germani. Pe de o parte ai (situaţia din) Heidenau, dar, în schimb, ai 100-200 de voluntari”, a precizat el.

    În serile de 21 şi 22 august au avut loc proteste violente în oraşul Heidenau, din landul Saxonia, din cauza deschiderii recente a unui centru de refugiaţi, proteste în care 31 de poliţişti au fost răniţi.

    Schmidt a clarificat faptul că numărul refugiaţilor pe care Germanii îi poate găzdui va rămâne dependent de circumstanţe externe şi nu de ceea ce s-a stabilit în Berlin. “Nu poate exista o limită superioară aplicată numărului de persoane care emigrează din cauza că sunt persecutate şi au nevoie de protecţie”, a mai atras atenţia Schmidt.

    În Germania sunt aşteptate circa 800.000 de solicitări de acordare a azilului de refugiat pe parcursul anului 2015, în condiţiile în care mai există aproximativ 250.000 de solicitări suplimentare de anul trecut.

    “Vor exista noi centre de înregistare în câteva oraşe şi mii de noi oameni vor fi angajaţi în cursul acestui an – şi în 2016 vom avea nevoie de încă 1.000 de persoane pentru forţa noastră de muncă. Asta face deja o diferenţă. Până în luna iulie, am primit mai multe solicitări decât pe parcursul întregului an 2014”, a declarat Schmidt.

    El a precizat că cei mai mulţi dintre refugiaţi sunt cetăţeni sirieni, atrăgând atenţia asupra modurilor legale de imigrare.

    “Trebuie să le spunem acestor oameni că utilizarea sistemului de acordare a azilului nu este calea potrivită pentru a veni în Germania, şi noi ar trebui să lucrăm în ţările lor pentru a demonstra că există căi legale de a emigra aici pentru a munci”, a precizat şeful BAMF.

     

  • Ministru german: UE ar trebui să creeze o tabără de refugiaţi în Turcia, pentru procesarea cererilor

    Într-un interviu pentru Euronews care va fi difuzat vineri seară, Thomas de Maiziere a propus o abordare care să amelioreze situaţia refugiaţilor, dar în acelaşi timp să rezolve criza cu care se confruntă ţările din sudul Uniunii Europene.

    “Ar putea fi necesar să folosim fonduri europene pentru a construi o tabără mare de refugiaţi (în Turcia), unde să se decidă cine poate veni în Europa”, a declarat minstrul german de Interne.

    Potrivit datelor publicate vineri de UNHCR, peste 300.000 de refugiaţi au încercat să ajungă în Europa de la începutul anului 2015 şi până în prezent.

    Dintre aceştia, aproape 200.000 au ajuns în Grecia şi 110.000 în Italia. Prin comparaţie, pe tot parcursul anului 2014, 219.000 de persoane au traversat Marea Mediterană.

    În acelaşi timp, aproximativ 2.500 de imigranţi au murit sau au dispărut anul acesta în încercarea de a traversa Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa. Anul trecut, aproximativ 3.500 de persoane au murit sau au fost date dispărute în Mediterana.

     

  • Germania cere Facebook să cenzureze mesajele rasiste

    Grupurile rasiste şi de dreapta din Germania, care acuza frecvent mass-media de cenzură în ceea ce le priveşte, au dezvoltat reţele puternice pe Facebook, unde numeroşi “prieteni” îşi exprimă aprecierea, prin “like-uri”, faţă de comentarii jignitoare la adresa refugiaţilor care sosesc zilnic în această ţară.

    Ministrul german al Justiţiei, Heiko Maas, le-a scris şefilor din Germania şi Europa ai Facebook, pentru a le cere o întâlnire, pe 14 septembrie, pentru a discuta despre acest subiect.

    “Utilizatorii reţelei Facebook critică faptul că, în ciuda plângerilor făcute, compania nu previne în mod eficient mesajele şi comentariile rasiste şi xenofobe”, potrivit scrisorii obţinute de DPA.

    Maas a mai spus că utilizatorii au primit adesea mesaje potrivit cărora acele comentarii nu încălcau politicile comunităţii Facebook. De asemenea, acesta a spus că Facebook este obligat prin lege să şteargă comentarii care sunt considerate ilegale.

    Facebook a declarat pentru DPA că se va întâlni cu ministrul german şi că ia în serios aceste îngrijorări exprimate de Maas, dar nu a menţionat dacă a fost de acord cu data propusă de acesta.

    Un purtător de cuvânt al Facebook a declarat că mesajele rasiste nu sunt permise pe Facebook. “Facem apel la oameni să nu folosească platforma noastră pentru a răspândi ură”, a spus acesta.

    Având în vedere că autorităţile din Berlin se aşteaptă să primească până la 800.000 de cereri de azil politic, grupurile xenofobe s-au mobilizat, mai ales în estul Germaniei, în timp ce în restul ţării se arată a fi mai tolerantă.

    Germania a acţionat rapid în a primi populaţie din Siria şi alte zone afectate de războaie, însă le-a cerut refugiaţilor care sosesc din Balcani să se întoarcă în ţările lor.

    Anul trecut, grupul antiislamic Pegida a folosit Facebook ca principal canal pentru a organiza demonstraţii săptămânale la Dresda.

    Legislaţia germană nu cere comunităţilor online să filtreze mesajele de pe reţelele de socializare, dar le obligă să şteargă materialele considerate ilegale după ce companiile primesc plângeri în acest sens.

     

  • Centru pentru refugiaţi de lângă Hanovra, atacat cu un cocteil Molotov

    “Dispozitivul incendiar a fost aruncat printr-o fereastră, care era închisă, într-o cameră dintr-o fostă şcoală”, a declarat purtătorul de cuvânt Jens Petersen, adăugând că un covor şi nişte saltele au luat foc.

    O femeie şi cei trei copii ai ei, care dormeau într-o cameră alăturată, nu au fost răniţi, a precizat Petersen. Această familie a fost mutată în alt loc, unde femeia primea consiliere psihologică.

    În fosta şcoală din satul Salzhemmendorf, lângă Hanovra, sunt cazaţi peste 30 de refugiaţi, a anunţat poliţia.

    Incidentul a fosr semnalat forţelor de ordine la ora locală 2.00 (3.00, ora României). Pompierii, care au fost alertaţi de către alţi rezidenţi din clădire, au putut să stingă focul. Poliţia căuta vineri un vehicul, observat în timp ce “fugea” de la faţa locului, iar detectivi stăteau de vorbă cu martori.

    Între timp, poliţia a interzis mitinguri politice în faţa altui adăpost pentru refugiaţi, care a devenit un adevărat “paratrăsnet” în protestele faţă de valul – estimat de autorităţi la 800.000 de solicitanţi de azil – aşteptat în Germania până la sfârşitul anului.

    Forţele de ordine au anunţat joi seara că nu dispun de suficient personal pentru a ţine la distanţă extremiştii de dreapta, care se opun imigraţiei, şi extremiştii de stânga, după ce şi unii şi alţii au anunţat că plănuiesc să organizeze evenimente în faţa adăpostului din Heidenau, un oraş de periferie de lângă Dresda.

    Cancelarul Angela Merkel a vizitat acest magazin dezafectat de la Heidenau miercuri, când a lansat un apel la acceptarea refugiaţilor. Extremiştii care au protestat faţă de vizita cancelarului au anunţat că vor să revină la faţa locului vineri.

    Extremişti de stânga, susţinuţi de către Verzii germani, şi-au prezentat contra-evenimentul drept un festival de primire a refugiaţilor, cu grătare şi fotbal.

    Henning Obens, un purtător de cuvânt al “Alianţei pentru o Dresdă fără nazişti” şi mişcării “Stânga pentru Intervenţie”, a declarat vineri că aceste grupări se gândesc la o acţiune în instanţă prin care să obţină permisiunea să organizeze evenimentul pe o proprietate privată.

    Însă evenimente au fost interzise până luni, iar poliţia a anunţat că pregăteşte o consolidare a forţelor de ordine cu scopul de a menţine liniştea la Heidenau.

    Peste 30 de ofiţeri de poliţie au fost răniţi, săptămâna aceasta, în timpul unor confruntări violente între extremişti de dreapta şi poliţişti, la fostul magazin transformat în centru de primire pentru refugiaţi de la Heidenau, declanşând un val de condamnare din în întreaga ţară. Regiunea Dresda este un fief al neonaziştilor, o mişcare care are mult mai puţină susţinere în vestul ţării.

     

  • Miele înregistrează cea mai mare creştere a afacerilor din ultimii 10 ani şi ajunge la vânzări de 3,49 mld. euro

    Miele, compania numărul unu în producţia de echipamente electrocasnice premium la nivel mondial, a înregistrat cea mai mare creştere a vânzărilor din ultimii 10 ani, precum şi cel mai mare număr de angajaţi, în anul fiscal 2014/2015, încheiat la 30 iunie 2015. Astfel, Miele a înregistrat o cifră de afaceri de 3,49 de miliarde de euro, în creştere cu 8,3% de la an la an, şi avea 17.741 de angajaţi. În acelaşi interval, investiţiile totale ale companiei au fost de 150 de milioane de euro.

    În plus, economia mondială se află pe un trend pozitiv şi nu a fost afectată de seria de incidente politice şi probleme economice punctuale din Rusia, Ucraina, Orientul Mijlociu şi Grecia. Cu toate acestea, comerţul pe pieţele cheie a fost mai dificil, pe fondul concurenţei acerbe.

    În Germania, Miele a înregistrat vânzări de 1,03 miliarde de euro, în creştere cu 5,4% de la an la an. În afara Germaniei, vânzările au crescut cu 10,1%, iar SUA, Australia, UK, Elveţia şi Hong Kong au fost ţările cu performanţe notabile.

    Pentru anul fiscal 2015/2016, Miele anticipează menţinerea trendului pozitiv de creştere atât pentru cifra de afaceri, cât şi la nivelul unităţilor vândute.

    Divizia de profesionale a contribuit la cifra de afaceri Miele cu încasări de 449 de milioane de euro, în creştere cu 6,4% comparativ cu anul anterior. Printre cele mai bine vândute produse: noua generaţie de calandre, noua serie de maşini de spălat vase pentru uz comercial, maşinile de spălat rufe, pentru care Miele a oferit o serie de promoţii atractive pentru a celebra 90 de ani de la înfiinţarea diviziei. Serviciile after-sales au fost de asemenea accesate de clienţii produselor profesionale.

    La 30 iunie 2015, numărul total al angajaţilor Miele era de 17.741, în creştere cu 81 de persoane, comparativ cu anul financiar anterior. Din totalul angajaţilor, 10.346 lucrează în Germania.

    În acelaşi an, investiţiile Miele au totalizat 150 de milioane de euro, fondurile fiind alocate pentru reamenajarea mai multor unităţi de producţie, extinderea forţei de vânzări, logistică şi infrastructură în cadrul principalului centru Miele, din Gütersloh, precum şi în showroomuri noi din zone metropolitane din întreaga lume, precum Brisbane, Chicago, Beijing şi Turin.

  • Obama şi Merkel au discutat despre intensificarea violenţelor în Ucraina şi criza imigranţilor

    Obama şi Merkel au discutat după ce militari ucrainei şi separatişti proruşi s-au întâlnit la Minsk şi au căzut de acord să încerce din nou să pună capăt confruntărilor armate, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa (OSCE).

    Şeful statului american a felicitat-o de asemenea pe Merkel pentru leadershipul în criza din Europa, în special pentru decizia recentă de a uşura povara în state de la frontiera UE prin primirea de refugiaţi sirieni.

    Europa se confruntă cea mai gravă a imigranţilor – în urma unui aflux de refugiaţi şi imigranţi din faţa unor conflicte şi sărăciei din Orientul Mijlociu, Africa şi Asia – de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial încoace.

    De asemenea, Obama a anunţat că Ucraina a înregistrat progrese în implementarea obligaţiilor pe care şi le-a asumat prin înţelegerile de la Minsk şi a reiterat faptul că este necesar ca şi Rusia să facă acelaşi lucru, a anunţat Casa Albă miercuri seara târziu într-un comunicat.

    Violenţele recente au avut loc în urma intensificării atacurilor forţelor ruse şi separatiste proruse dincolo de linia de contact instituită prin înţelegerile de la Minsk, subliniază Casa Albă în comunicat.

    Un reprezentant al OSCE în “Grupul de contact”, Martin Sajdik, a anunţat anterior, miercuri, că părţile implicate în conflict au convenit să implementeze un armistiţiu începând de marţi – prima zi de şcoală în Ucraina. Acordul a fost obţinut într-o reuniune a Grupului – din care fac parte reprezentanţi ai Moscovei, separatiştilor proruşi din Donbas (est) şi Kievului – la Minsk, capitala Belarusului.

    OSCE şi-a exprimat îngrijorarea faţă de o intensificare recentă a violenţelor în regiunea Donbas, unde confruntările armate au continuat şi s-au soldat cu victime aproape zilnic, după intrarea în vigoare a unui armistiţiu, în februarie.

    Armistiţiul este un element-cheie în cadrul planului de pace de la Minsk, negociat în urmă cu peste şase luni, a declarat Sajdik, subliniind că acesta prevede, între altele, retragerea armamentului greu şi denunţând o nerespectare a angajamentelor în acest sens.

    Denis Puşilin, un lider rebel prorus, a declarat, după negocieri, că a observat progrese în redactarea unui document care să reglementeze retragerea armamentului greu de calibru sub 100 de milimetri.

  • Guvernul Germaniei suplimentează fondurile destinate găzduirii extracomunitarilor

    În contextul amplificării xenofobiei, Guvernul cancelarului Angela Merkel a decis alocarea a 500 de milioane de euro suplimentare, care erau iniţial pentru anul 2016.

    Germania şi restul statelor Uniunii Europene caută soluţii pentru a face faţă celei mai mari crize a refugiaţilor cu care se confruntă Europa după al II-lea Război Mondial.

    Potrivit estimărilor, în Germania ar urma să ajungă anul acesta aproximativ 800.000 de refugiaţi, de patru ori mai mulţi decât în 2014.

    Angela Merkel a vizitat miercuri un centru pentru refugiaţi din oraşul Heidenau, unde zilele trecute au avut loc proteste violente faţă de prezenţa imigranţilor.

  • Germania a renunţat să-i trimită pe imigranţii din Siria în ţările prin care au intrat în UE

    Decizia germană – anunţată marţi, dar pusă în aplicare în mod discret de mult timp – “este singurul caz pe care-l cunoaştem în rândul statelor membre” ale Uninii, a comentat la Bruxelles Natasha Bertaud, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene (CE).

    Gestul Berlinului “constituie o recunoaştere a faptului că nu putem lăsa statele membre situate la frontierele externe să gestioneze singure” afluxul excepţional de imigranţi, ca în cazul Greciei sau Italiei, a continuat Bertaud.

    “Europa se află într-o situaţie care nu este demnă de Europa, trebuie s-o spunem pur şi simplu”, a declarat la rândul său cancelarul german Angela Merkel, îndemnând într-un “dialog cu cetăţenii” la o mai repartizare mai dreaptă a primirii refugiaţilor în cadrul Uniunii Europene.

    Aceşti imigranţi, care apucă “ruta Balcanilor de Vest”, traversează frontiera în apropiere de satul unguresc Roszke, una dintre singurele părţi ale frontierei cu Serbia care nu este blocată de gard.

    Călătoria le-a fost blocată săptămâna trecută, când Macedonia, depăşită de situaţie, şi-a închis frontiera timp de trei zile, împingându-i pe imigranţi înapoi în Grecia cu lovituri de baston.

    “Am fost opriţi în Macedonia timp de două zile. Forţele antirevoltă erau teribile. Poliţia a recurs la arme şi la gaze lacrimogene”, a declarat un inginer IT irakian, în vârstă de 29 de ani, care a fugit de la Mosul, din calea jihadiştilor din cadrul grupării Statul Islamic (SI).

    “Epuizaţi şi traumatizaţi”

    În sudul ţării, centrul de primire Presevo înregistrează sosirea a aproximativ o mie de persoane pe zi, potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), care înregistrase peste 700 numai marţi dimineaţa.

    Iar 600-700 de imigranţi aşteptau să poată trece din Macedonia în Grecia.

    Deşi ocolită de valul de imigranţi, Bulgaria a anunţat că a trimis militari să consolideze cele patru posturi de frontieră cu Macedonia.

    Iar Austria a decis să mobilizeze aproximativ 500 de militari, pentru a instala adăposturi şi a distribui ajutoare alimentare.

    La Geneva, o purtătoare de cuvânt a UNHCR, Melissa Fleming, a anunţat că “situaţia s-a calmat după scenele de haos de săptămâna trecută” la frontiera greco-macedoneană, dar a anunţat că ONU se aşteaptă ca numărul imigranţilor să ajungă la 1.500-3.000 pe zi în acest sector.

    Potrivit lui Fleming, “mulţi vin din ţări afectate de violenţe şi conflicte, ca Siria şi Afganistan” şi sosesc “epuizaţi şi traumatizaţi”.

    Din ianuarie şi până în iunie, 102.000 imigranţi au pătruns în UE prin Macedonia, Serbia, Bosnia-Herţegovina, Albania, Muntenegru şi Kosovo, faţă de 8.000 în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Agenţiei FRONTEX însărcinate cu frontierele externe ale spaţiului Schengen.

    Plan de acţiune

    În total, potrivit Frontex, în primele şapte luni ale anului numărul de imigranţi de la frontierele UE a atins 340.000, faţă de 123.000 în aceeaşi perioadă a lui 2014.

    Numai săptămâna trecută, aproximativ 5.300 de persoane, provenind în principal din Africa subsahariană, au fost salvate pe Mediterana, în cadrul mai multor zeci de operaţiuni de salvare efectuate de către Marina italiană sau Misiunea europeană Triton.

    La Summitul Balcanilor de Vest, prevăzut joi la Viena, Austria urmează să propună un plan de acţiune în cinci puncte, care prevede: intensificarea luptei împotriva reţelelor de călăuze, o repartizare “mai echitabilă” a refugiaţilor între statele UE, o cooperare consolidată în domeniul securităţii, un ajutor către ţările de origine ale imigranţilor şi o “strategie de azil la scară europeană”.

    Însă Raportorul Special ONU pentru Drepturile Migranţilor François Crépeau a apreciat că este necesar ca UE să elaboreze o politică de primire a imigranţilor “coerentă, globală” şi care să respecte drepturile omului.

  • Salarii care încep de la 1.500 de euro. Cum poţi să te angajezi pe unul din zecile de posturi

    Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti oferă, prin intermediul reţelei EURES, 50 de posturi pentru lucrătorii calificaţi în domeniul hotelier – gastronomic, care doresc să desfăşoare o activitate sezonieră în Germania, pentru ocuparea cărora se va organiza selecţie la Bucureşti în luna octombrie 2015. Angajatori germani reprezentaţi de Serviciile de Plasare Internaţionala din cadrul Centralei de Mediere a Străinilor şi Specialiştilor ZAV Bonn oferă locuri de muncă pentru următoarele ocupaţii: bucătar/bucătar şef şi bucătar specialist (15 posturi), ospătar (15 posturi), barman (5 posturi) şi personal în industria gastronomiei de sistem (15 posturi).

    Pentru ocuparea posturilor de ospătar, barman şi personal în industria gastronomiei de sistem, sunt solicitate persoane care au calificare profesională încheiată, experienţă în domeniu şi cunoştinţe bune de limba germană (nivel B1/B2). Pentru posturile de bucătar/bucătar şef/bucătar specialist, angajatorii germani solicită persoane care au calificare profesională încheiată şi experienţă în domeniu, precum şi cunoştinţe de limba germană, cel puţin nivel A2.

    Angajarea se face pe o perioadă de cel puţin 6 luni, începând cu luna octombrie 2015, cu posibilitate de prelungire a contractului de muncă pe durată nedeterminată. Salariul oferit este de 1500 – 2200 euro brut/lună, pentru posturile de ospătar şi barman, 1700 – 2400 euro brut/lună, pentru posturile de bucătar/bucătar şef/bucătar specialist şi de 1450 euro brut/lună pentru personalul în industria gastronomiei de sistem.

    Cazarea poate fi asigurată de către angajator sau acesta poate oferi sprijin în vederea găsirii unei locuinţe.
    Persoanele cu domiciliul în Bucureşti, care corespund cerinţelor posturilor oferite, trebuie să se adreseze Consilierului EURES din cadrul Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti, strada Spătarul Preda nr. 12, sector 5, telefon 021/316.55.08, interior 233, pentru a fi înregistrate în baza de date pentru munca în străinătate şi pentru a primi invitaţie de participare la selecţie. Înregistrarea în baza de date se realizează pe baza următoarelor documente:

    – cerere tip (se completează la sediul Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă);
    – copie act de identitate sau paşaport (valabilitate minim 6 luni);
    – C.V model  Europass (cu fotografie)  în  limba germană (Lebenslauf);
    – cazier judiciar în original din care să reiasa că persoanele nu au antecedente penale (termen de valabilitate 6 luni);
    – adeverinţă de la medicul de familie, cu menţiunea „Clinic sănătos/Apt pentru muncă”.

  • Criza imigranţilor va dura, avertizează Hollande şi Merkel

    Într-o declaraţie comună, la Berlin, cancelarul german a cerut deschiderea “până la sfârşitul anului” a unor centre de primire în Italia şi în Grecia, menite să primească imigranţii cu scopul de a-i tria pe cei eligibili pentru azil.

    Gestionarea acestui aflux de sute de mii de persoane către coastele Mediteranei “este o responsabilitate care nu poate fi lăsată unei singure ţări, ci care priveşte întreaga Europă”, a subliniat François Hollande.

    “Astăzi ne confruntăm cu o situaţie excepţională”, a declarat preşedintele francez, alături de Angela Merkel. “Dar cu o situaţie excepţională care va dura, atât timp cât crizele pe care le cunoaştem nu vor fi rezolvate”, a adăugat el.

    “Atunci, în loc să aşteptăm, în loc să gestionăm de pe o zi pe alta aceste situaţii, este necesar să ne organizăm şi să ne consolidăm politicile. Este ceea ce Franţa şi Germania propun”, a continuat şeful statului francez.

    În Europa, “povara este necesar să fie repartizată în mod echitabil, ceea ce nu este cazul la ora actuală”, a remarcat, la rândul ei, Angela Merkel, a cărei ţară se aşteaptă să primească anul acesta aproximativ 800.000 de solicitanţi de azil.

    Guvernele ţărilor Uniunii Europene (UE) au respins în iunie o propunere a preşedintelui Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker care stabilea cote obligatorii pentru primirea a zeci de mii de imigranţi care s-au refugiat în Grecia şi Italia.

    În schimb, ele s-au pus de acord asupra unui sistem de repartizare voluntară, limitându-se la un total de 60.000 de oameni.

    Subiectul s-a înrăutăţit vara aceasta, odată cu sosirea unui număr-record de 50.000 de imigranţi în Grecia, pe mare, numai în iulie, venind dinspre Turcia.

    Peste 5.000 de imigranţi au intrat în Serbia, urmându-şi drumul către Europa de Vest, după încercări fără rezultat ale forţelor de ordine macedonene de a-i împiedica să intre în Macedonia.

    Cu două luni şi jumătate înainte de summitul UE-Africa, care urmează să aibă loc la Valletta pe 11 noiembrie, François Hollande şi Angela Merkel au cerut consolidarea cooperării cu ţările africane în vederea favorizării expatrierii imigranţilor iegali.