BusinessMagazin

Tag: financiar

  • Raport BCR: Un român are active financiare de 13 ori mai mici decât un german

     “Plasamentele ilichide de tipul acţiunilor necotate şi alte participaţii sunt predominante în structura activelor financiare ale românilor cu o pondere de 47% în total, faţă de un nivel de 16% în Polonia şi 5% în Germania”, se arată în raportul “Implicaţiile economice ale procesului de îmbătrânire a populaţiei României”, realizat de divizia BCR Cercetare.

    În 2011, aproape o treime din populaţia totală a României era afectată de sărăcie materială severă. Persoanele în vârstă sunt mai vulnerabile faţă de sărăcia severă în comparaţie cu cele cu vârstă sub 65 de ani.

    Totodată, potrivit raportului, numai 9% dintre pensionarii români îşi permit în prezent o vacanţă de o săptămână pe an departe de casă, faţă de 76% dintre pensionarii germani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Străinii au pompat 4 mld. euro în trei luni în investiţii financiare în România atraşi de randamentele mari

    Investiţiile de portofoliu ale străinilor au depăşit patru miliarde de euro euro în perioada noiembrie 2012 – ianuarie 2013, doar în prima lună a anului volumul plasamentelor atingând un maxim de două miliarde de euro. În aceeaşi perioadă şi băncile au câştigat suma de 350 mil. euro în depozite pe termen mediu şi lung constituite de nerezidenţi. Depozitele pe termen mediu şi lung ale nerezidenţilor au crescut în ianuarie pentru a treia lună consecutiv şi au ajuns la 7,94 mld.  euro. Maximul a fost atins în august 2011, când plasamentele străinilor ajungeau la 8,64 mld. euro. Acest tip de depozite devenise încă dinaintea crizei o modalitate prin care băncile străine îşi susţineau financiar filialele locale, depozitele cu scadenţa de peste doi ani fiind scutite de rezerva minimă obligatorie la care sunt supuse în general pasivele bancare. O parte din aceste depozite au avut clauze care împiedică solicitări de rambursare anticipată din partea băncilor-mamă.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Nomura: China prezintă simptomele unei crize financiare de proporţii, precum cea globală din 2008

     Acumularea rapidă a datoriilor, declinul creşterii economice potenţiale şi preţurile mari ale proprietăţilor imobiliare sunt trei semne de îngrijorare care nu trebuie minimalizate, au afirmat analiştii Zhiwei Zhang şi Wendy Chen, citaţi de CNBC.

    “China se confruntă cu riscuri în creştere de criză financiară sistemică, iar guvernul trebuie să ia măsuri rapid pentru a limita aceste riscuri. Considerăm că amploarea riscurilor financiare din China nu sunt evaluate corect de investitori”, au scris analiştii într-un raport.

    Potrivit celor doi, menţinerea unei politici monetare relaxate în China în acest an va creşte posibilitatea unei crize financiare în 2014, întrucât poate alimenta inflaţia şi îndatorarea la nivelul economiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oligarhii ruşi pierd miliarde de euro în programul financiar al zonei euro pentru Cipru

     “Încrederea în Cipru ca loc sigur în care să-ţi plasezi banii se va ajunge la zero”, a declarat, pentru agenţia rusă de presă Interfax, Anatoli Aksakov, reprezentant al asociaţiei regionale a băncilor ruseşti.

    Miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro au convenit, sâmbătă, taxarea depozitelor bancare din Cipru, parte a unui pachet de ajutor financiar de 10 miliarde de euro. Taxa se va situa la 6,75% pentru depozitele de până la 100.000 de euro şi la 9,9% pentru cele care depăşesc acest prag.

    Fondurile ruseşti care vor fi probabil afectate se situează la 15,4 miliarde de euro, a estimat Aksakov, în timp ce ediţia rusească a revistei Forbes a înaintat o estimare mult mai ridicată, de până la 35 miliarde de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful Boeing a primit un pachet financiar de peste 27 milioane de dolari, în ciuda problemelor modelului 787

     McNerney (63 de ani) a primit un bonus de 10,8 milioane de dolari şi acţiuni de 7,53 milioane de dolari, pe lângă un salariu de bază de 1,93 milioane de dolari şi compensaţii speciale de 840.000 de dolari. Compensaţia executivului include de asemenea un bonus de 4,44 milioane de dolari pentru performanţele din 2012 şi unul de 6,38 milioane de dolari pentru atingerea unor ţinte de profit pe 3 ani, transmite Bloomberg.

    Valoarea fondului său de pensie a urcat cu 6,37 milioane de dolari anul trecut.

    În anul anterior, şeful Boeing a fost remunerat de companie cu 23 milioane de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Olli Rehn, despre Cipru: Taxarea depozitelor bancare nu se va repeta în UE

     Oficialul a adăugat că nu se aşteaptă la o reacţie adversă a pieţei după anunţarea taxei fără precedent în UE asupra depozitelor bancare din Cipru, transmite Bloomberg.

    “Forţele din piaţă înţeleg că mărimea problemei sectorului bancar cipriot şi riscurile de acolo erau atât de mari încât am fost nevoiţi să luăm măsuri foarte substanţiale. O astfel de taxă de stabilitate este în mod clar o variantă mult mai bună din punctul de vedere al stabilităţii financiare şi al cetăţenilor ciprioţi decât un bail-in (sprijinirea unei bănci ajunsă în pragul falimentului prin impunerea de pierderi deţinătorilor de obligaţiuni – n.r.) la scară largă, care ar fi condus la consecinţe foarte haotice în economia cipriotă”, a explicat Rehn.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedinte Google primeşte un bonus consistent pentru anul trecut. Ce sumă va încasa Eric Schmidt

     Schmidt a primit 6 miloane de dolari, iar alţi trei directori ai Google primesc în jur de 3 milioane de dolari fiecare. Astfel, directorul departamentului juridic al grupului, David Drummond, va încasa 3,3 milioane de dolari, iar directorul financiar, Patrick Pichette, şi directorul diviziei de business, Nikesh Arora, câte 2,8 milioane de dolari, potrivit CNN.

    Board-ul Google a aprobat plăţile săptămâna trecută, iar sumele urmează să fie plătite vineri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ING Bank a avut cel mai bun an financiar de când a venit pe piaţă

    ING Bank a încheiat 2012 cu un profit brut record de 232 mil. lei (52 mil. euro), în creştere cu 44% faţă de rezultatul din 2011, şi a înregistrat o majorare a activelor de 15%, până la 16,35 mld. lei (3,7 mld. euro), avansând pe locul 7 în topul băncilor. „Este un rezultat excelent în raport cu pierderea din sistem şi totodată cel mai bun profit pe care l-a avut vreodată ING. O asemenea performanţă solidă dovedeşte că stra­tegia este corectă şi foarte bine executată, iar anul acesta putem livra şi mai multă creştere decât în 2012, având toate ingredientele pentru o creştere inteligentă“, comentează Michal Szczurek, CEO al ING Bank România. „Creştere inteligentă nu în­seam­nă creştere lentă“, a ţinut să precizeze bancherul polonez care a preluat în toamna trecută conducerea băncii olandeze. După ce în 2012 costul riscului a înregistrat un salt de 60%, până la 165 mil. lei, Szczurek estimează pentru 2013 un nivel mult mai scăzut.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Spectrul insolvenţei în trei noi sectoare

    Departamentul de Analiză Financiară al Casei de Insolvenţă Transilvania a analizat factorii micro şi macroeconomici ce caracterizează anul 2013, aspectele financiare ale fiecărui sector de activitate, modalitatea de finanţare, legislaţia specifică, aspecte legate de consum şi consumatori precum şi tendinţele în economie şi, pe baza lor, au identificat domeniile ce ar pute fi supuse riscului anul acesta.

    ”În mod evident, nu există o soluţie general valabilă pentru reechilibrarea acestor companii”, a declarat Rudolf Vizental, managing partner la Casa de Insolvenţă Transilvania. ”Analiza şi diagnosticul trebuie făcute de la caz la caz, însă, în mod cert, şansele de redresare sunt legate de momentul identificării problemei si al intervenţiei pentru remediere. Cu cât intervenţia este mai rapidă, cu atât şansele de redresare sunt mai mari. Dacă este idetificat în prima fază, dezechilibrul se poate remedia prin simple negocieri şi eşalonări, evitand insolvenţa. Într-o fază ulterioară, redresarea este posibilă printr-o reorganizare judiciară. Dar dacă problema este ignorată iar intervanţia este amânată, există riscul de a  compromite posibilităţile de redresare, iar falimentul devine un scenariu probabil”, a completat el.

    • Clinicile medicale private. Modul în care s-a finanţat investiţia precum şi motivele ce au dus la imposibilitatea de a respecta business planul iniţial au dus  la un grad de îndatorare acum neconfortabil pentru clinicile medicale private. Acestea s-au bucurat, într-o perioadă în care cele mai multe sectoare nu aveau acces la finanţare (2008-2010), de un interes crescut, atât din partea investitorilor cât şi din partea finanţatorilor. în doi ani s-au dezvoltat peste 100 de clinici private, cu o contribuţie proprie de 10-15%. în cele mai multe cazuri bugetele au fost depăşite, iar perioada de graţie a fost corelată cu finalizarea investiţiei, nu cu atingerea punctului de echilibru.

    Capacitatea celor mai multe clinici deschise a fost însă supradimensionată, tarifele pentru servicii medicale în 2013 se situează sub nivelul aşteptărilor din momentul în care s-a demarat investiţia, aşa că business planul iniţial a devenit nesustenabil. Colaborările cu medicii au fost încheiate în sistem part-time, mizându-se pe o migrare a pacienţilor dinspre spitalele de stat către clinicile privat. Tendinţa a fost însă inversă, iar asta s-a datorat capacităţii reduse de plată a pacienţilor, dar şi unor metehne tradiţionale ale medicilor. Românii, chiar şi în condiţiile în care acordă prioritate sectorului medical, nu au încă motivaţia, cultura, şi capacitatea de plată necesare pentru a apela la sectorul medical privat în schimbul celui bugetar. în plus, controversatul mod de decontare dintre CNAS şi spitale private este decalat în timp şi necolerat cu performanţele acestora şi nici cu costurile efective.

    • Morărit şi panificaţie. Dificulaţiile cele mai mari ale sectorului de morărit şi panificaţie par a-şi avea originea în evaziunea fiscală. Potrivit unor estimări din 2010 ale patronatelor din industria de morărit şi panificaţie, cantitatea de pâine neînregistrată anual în România se ridică la 1,56 milioane de tone, respectiv 72% din producţia totală de pâine, cifrată la 2,16 milioane de tone. Datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică (INS) arată un consum lunar de pâine de numai 45.000 – 50.000 tone faţă de 180.000 tone cât sunt estimările patronatelor din domeniu, conform producţiei. Practicarea evaziunii fiscale de către jucătorii mici elimină comercianţii mari, care sunt constrânşi să evidenţieze în mod corect toate operaţiunile. Companiile care au dezvoltat investiţii finanţate din fonduri europene, atrase pe de o parte de nevoia de dezvoltare şi pe de alta de mirajul fondurilor nerambursabile, au fost afectate de gradul de îndatorare creat, de costurile suplimentare generate de investiţia nouă ori de depăşirile de costuri ale proiectului sau ale cheltuielilor neeligibile. şi în cazul pâinii şi al produselor de panificaţie, populaţia se orientează spre preţ mic, în detrimentul calităţii, ceea ce este încă un motiv al dificultăţiilor curente ale jucătorilor din domeniu.

    • Sectorul de bricolaj a supravieţuit crizei mult mai bine decât sectoarele conexe: constucţiile şi imobiliarele. în speranţa revenirii pieţei, depozitele de bricolaj (segmentul ”Do it yoursedf” DYI) au continuat extinderea teritorială chiar şi în ultimii ani, într-o piaţă ce s-a comprimat continuu. Dificultăţile financiare au fost generate pe de o parte de pierderile din activitatea curentă (cele mai multe fiind rezultatul promoţiilor pentru extinderea cotei de piaţă), pe de alta ca urmare a investiţiilor pentru deschiderea unor noi depozite. Principalii jucători de pe piaţă au avut în 2011 cifre de afaceri cumulate de 6,8 miliarde de lei, peste 12.000 de angajaţi şi un total de 125 de magazine la nivel naţional (potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor şi informaţiilor de pe site-urile companiilor). în acest segment extrem de competitiv, creat de jucători naţionali şi multinaţionali, nu s-a creat nicio segmentare a clientelei. Astfel, pentru cumpărători, principalul criteriu de selecţie între un magazin şi altul a devenit doar preţul.

    Toate aceste motive fac din 2013 cel mai dificil an din ultima perioadă pentru segmentul magazinelor de bricolaj.Luând în considerare tendinţele preconizate, specialiştii Casei de Insolvenţă Transilvania au dezvoltat pentru anul 2013 o serie de mecanisme eficiente pentru asanarea problemelor companiilor aflate în insolvenţă şi pregătesc o serie de produse bazate pe îmbinarea de mecanisme juridice şi economice pentru tratarea dificultăţilor companiei în afara insolvenţei. Aceste noi produse ce vor putea fi accestate se încadreaza într-o tendinţă normală a CITR de a evolua de la un specialist în insolvenţă la o poziţie de specialist în tratarea impasului în business prin sau în afara insolvenţei.Despre Casa de Insolvenţă Transilvania

    CASA DE INSOLVENţă TRANSILVANIA, liderul pieţei de insolvenţă din  România, acţionează ca liant între debitoare şi ceilalţi participanţi în procedură. Cu o echipă de peste 100 de specialişti, 35 practicieni în insolvenţă şi 12 echipe de lucru, Casa de Insolvenţă Transilvania a gestionat procedura insolvenţei a peste 650 de societăţi comerciale şi este reprezentă la nivel naţional. Expertiza acoperă arii de activitate ca: imobiliare, construcţii, agricultură, transport, industria farmaceutică, alimentară, a lemnului, a încălţămintei, producţii ceramice, panificaţie, activităţi comerciale, extracţia şi prelucrarea produselor petroliere, prelucrarea minereurilor neferoase, real estate.
    Casa de Insolvenţă Transilvania este societatea corespondentă a societăţii civile de avocaţi Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen.

  • ANALIZĂ: Clinicile private, firmele din morărit şi retailerii de bricolaj sunt expuşi la insolvenţă în 2013

     Concluzia a venit în urma analizei factorilor micro şi macroeconomici care caracterizează anul în curs, aspectele financiare ale fiecărui sector de activitate, modalitatea de finanţare, legislaţia specifică, aspecte legate de consum şi consumatori precum şi tendinţele în economie şi, pe baza lor, au identificat domeniile care ar putea fi supuse riscului anul acesta, se arată într-un comunicat al Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR).

    “În mod evident, nu există o soluţie general valabilă pentru reechilibrarea acestor companii. Analiza şi diagnosticul trebuie făcute de la caz la caz, însă, în mod cert, şansele de redresare sunt legate de momentul identificării problemei şi al intervenţiei pentru remediere. Cu cât intervenţia este mai rapidă, cu atât şansele de redresare sunt mai mari. Dacă este idetificat în prima fază, dezechilibrul se poate remedia prin simple negocieri şi eşalonări, evitand insolvenţa. Într-o fază ulterioară, redresarea este posibilă printr-o reorganizare judiciară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro