BusinessMagazin

Tag: bnr

  • BNR vrea noi reguli pentru creditul de consum si imprumuturile imobiliare in euro

    BNR doreste sa delimiteze clar aria de definire a creditelor
    imobiliare, care va cuprinde finantarile pentru care se constituie
    garantie imobiliara si sunt destinate exclusiv cumpararii unui
    imobil (casa/teren), construirii unui imobil, sau
    amenajarii/extinderii unei locuinte.

    Creditele de consum cu ipoteca vor fi tratate la fel ca orice
    alt credit de consum.In cazul creditelor de consum pentru
    cumpararea de bunuri, clientul trebuie sa dispuna de un avans de
    20% din valoarea bunului achizitionat si o garqantie reala (in
    general ipotecara) sau personala (de exemplu polita de asigurare)
    de 133% din suma imprumutata.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raportul leu/franc a atins maximul istoric

    Raportul leu/franc este cu 6,86 bani peste referinta de
    miercuri, de 3,4364 unitati, şi a depasit recordul istoric
    inregistrat din 30 decembrie, de 3,4450 unitati. Euro s-a depreciat
    accentuat, joi, pe piete internationale in fata dolarului si a
    francului elvetian, iar dealerii spun ca jucatorii straini prefera
    francul atunci cand exista incertitudine pe piete. Cursul anuntat
    pentru euro este cu 3,32 bani mai mare fata de nivelul precedent,
    de 4,1756 lei/euro, si a atins maximul din 4 martie. La data
    mentionata, BNR a publicat o referinta de 4,2127 lei/euro. Leul a
    continuat sa se deprecieze si fata de moneda americana, iar
    paritatea se plaseaza cu 6,52 bani mai sus, la 2,9820 lei/dolar, de
    la 2,9168 lei/dolar miercuri. Referinta pentru dolar nu a mai fost
    atat de ridicata din 16 martie, cand BNR a anuntat un curs de
    3,0019 lei/dolar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR lanseaza in iulie primul sistem de plati din Romania in euro, cu 22 de banci participante

    “Intrucat platile in euro au devenit o realitate a economiei
    romanesti, prin implementarea sistemului TARGET2-Romania, BNR a
    raspuns nevoilor sistemului bancar si ale mediului de afaceri,
    asigurand un canal sigur, eficient, mai ieftin si mai rapid de
    efectuare a platilor in euro, atat la nivel national cat si
    transfrontalier”, a aratat oficialul BNR.
    Potrivit lui Sabin Carantina, sistemul aduce avantaje semnificative
    bancilor, printre care comisioane mai mici pentru tranzactiile de
    plata, decontare interbancara rapida a acestora (la nivel de
    secunde) si posibilitatea extinderii intervalului orar de procesare
    a platilor in euro pe parcursul zilei.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Popa, BNR: Retrogradarea ratingului Greciei nu va pune presiuni semnificative asupra leului

    Potrivit oficialului BNR, situatia din Grecia, precum si a altor
    economii de la periferia zonei euro care au probleme cu datoriile
    suverane, ar putea afecta Romania prin canalul increderii in
    economie, ceea ce ar putea determina o incetinire usoara a
    cresterii PIB. Popa a adaugat ca decizia privind datoria Greciei
    trebuie sa ia in considerare o participare voluntara a creditorilor
    privati, iar cea mai buna solutie este cea care reface increderea
    si continua reformele. “Nu vreau sa calific drept oportuna o
    solutie sau alta. Trebuie agreata o solutie in care creditorii
    privati participa voluntar”, a spus Popa, intrebat daca pentru
    Romania ar fi mai bine ca datoriile statului elen sa fie
    restructurate sau sa se continue actualul program.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deficitul de cont curent a scazut cu 46,4% in primele patru luni

    In primul trimestru, contul curent al balantei de plati a avut
    un deficit de 634 milioane euro, de aproape 2,5 ori mai mic fata de
    nivelul din aceeasi perioada din 2010. Deficitul balantei
    comerciale s-a situat la 1,473 miliarde euro, fiind de 1,5 ori mai
    mic fata de nivelul de 2,2 miliarde de euro inregistrat in
    ianuarie-aprilie anul trecut, se arata intr-un comunicat al BNR.
    Excedentul transferurilor curente a crescut de la 578 milioane de
    euro in primele patru luni ale anului trecut la 1,097 miliarde de
    euro in ianuarie-aprilie 2011. Serviciile au avut in perioada
    analizata o contributie negativa de 368 milioane euro, peste
    nivelul de 319 milioane euro inregistrat in perioada similara din
    2010, determinata in principal de sectorul transport (-183 milioane
    euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ING: Ideea de limitare a deficitului bugetar la 3% din PIB prin Constitutie nu prea are sens

    In acelasi timp insa, cealalta propunere de modificare a
    Constitutiei, prin limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB, “nu
    prea are sens”, crede Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economist-sef
    al ING Bank Romania. Tratatul de la Maastricht permite devieri
    temporare de la limita de 3% din PIB, “intrucat controlul strict al
    acestei limite este imposibil”.

    Actuala criza este cel mai bun exemplu in aceasta privinta, a
    cheltuielilor mentinute fixe in paralel cu o scadere a veniturilor.
    Intr-un astfel de scenariu, trecerea de limita de 3% din PIB pentru
    deficitul bugetar, constatata cu un inevitabil decalaj de timp de
    catre autoritati, ar necesita excedente in lunile urmatoare
    constatarii, iar excedentele respective ar insemna majorari de
    impozite si taxe si taieri de cheltuieli, “si toate aplicate
    rapid”, afirma Chidesciuc. “Aceasta ar afecta cresterea economiei
    inca si mai mult, fara a reusi sa fie insa de folos pentru
    incadrarea in limita de 3%.”

    In realitate, pentru a combate o criza, ar fi necesare masuri
    anticiclice, cum e majorarea cheltuielilor, iar aceasta va antrena
    o crestere temporara a deficitului, imposibila daca exista o limita
    in Constitutie.

    Analistul ING da exemplul statului Chile, care a introdus o
    reglementare fiscala, dar ea privea deficitul fiscal structural, nu
    cel al bugetului consolidat in sine. O astfel de limita ar fluidiza
    cheltuielile publice si sociale pe parcursul unui ciclu economic,
    lucru imposibil de realizat prin limitarea deficitului nominal al
    bugetului consolidat. Dar pana si fixarea limitei in functie de
    deficitul structural are multe probleme, in primul rand cum anume
    se poate estima exact deficitul structural.

    Sursa: FMI

    Deficitul structural este deficitul bugetar consolidat din care se
    elimina componentele ce depind de influenta ciclurilor economice si
    care fac ca pe termen mediu sa apara fie supraincalzire economica
    urmata de criza, daca economia este pe crestere, fie ca economia sa
    se gatuie si sa apara pericolul unei indatorari externe excesive,
    in perioade de recesiune. Capacitatea de reducere a deficitului
    structural a fost calificata in repetate randuri de FMI si BNR
    drept adevarata masura a sanatatii unei economii.

    In 2000, cand premier era Mugur Isarescu, deficitul bugetar nominal
    era de 4,7% din PIB, iar cel structural era de 2,1%; ulterior, cea
    mai mare apropiere intre cei doi indicatori a fost in 2003, iar din
    2006 incoace, echilibrul s-a deteriorat, iar deficitul structural
    s-a marit accelerat, pana la maximul din 2008 – aproape 9% din
    PIB.

    Chidesciuc apreciaza drept binevenite restul modificarilor propuse
    pentru Constitutie – scoaterea chestiunilor fiscale, a taierilor de
    salarii si de pensii de sub controlul Curtii Constitutionale,
    precum si trimiterea proiectului legii bugetului spre examinare la
    Bruxelles inainte de aprobarea lui in Parlament.

  • Leul a trecut pe depreciere usoara

    Banca centrala a publicat vineri o paritate de 4,1298 lei/euro.
    Leul a continuat sa se aprecieze in raport cu dolarul, iar
    referinta publicata de BNR a scazut cu 2,23 bani, de la 2,8509
    lei/dolar la 2,8286 lei/dolar.

    Primele operatiuni au fost efectuate la 4,1250 – 4,1270
    lei/euro, cu putin sub ultimele cotatii de vineri, de 4,1310 –
    4,1340 lei/euro. In prima ora, bancile au tranzactionat volume
    reduse de euro, la cotatii care au variat intre 4,1250 lei/euro si
    4,1280 lei/euro, aprecierea leului si a monedelor statelor din
    regiune fiind determinata de un usor optimism al jucatorilor, insa
    volumele de tranzactionare au fost reduse. Potrivit dealerilor,
    usorul optimism a fost indus de stirile din Portugalia, cu privire
    la constituirea unui guvern de centru-dreapta, iar jucatorii se
    asteapta ca noua conducere sa rezolve problema datoriilor de
    stat.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vasilescu: Analistii nu pot evalua interventiile BNR, acestia au gresit si in mai

    “Unii analisti continua seria de calcule fanteziste. Ei vin acum
    si ne vand pe piata ideea ca BNR ar fi pus in joc, in luna mai,
    intre 700 de milioane si un miliard de euro pentru a impiedica
    deprecierea monedei nationale. Mai mult, chiar pentru a fixa cursul
    la 4,13 lei/euro”, a comentat Vasilescu. Analistii ING Bank au dat
    publicitatii o estimare potrivit careia Banca Nationala a Romaniei
    (BNR) a vandut, in a doua parte a lunii mai, intre 700 milioane
    euro si un miliard de euro pentru a impiedica deprecierea monedei
    nationale dincolo de nivelul de 4,14 lei/euro. Ministerul
    Finantelor s-a imprumutat in luna mai cu 939,2 milioane de euro
    prin emiterea de titluri de stat in valuta cu scadenta la trei ani
    pe piata interna. Operatiunea a contribuit semnificativ la
    cresterea rezervelor valutare, iar aprecierea dolarului american si
    lirei sterline fata de moneda europeana a adus alte 400 milioane
    euro, potrivit calculelor ING.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR: Nicio banca nu pleaca. Pot fi doar schimbari de actionari

    “Vestile aparute in presa ca unele banci straine vor sa plece
    din tara noastra sunt inexacte. Sunt intr-adevar banci unde ar
    putea sa existe schimb de actionari. Dar asa ceva se intampla in
    toata lumea. Inca dinainte de criza s-au vandut si s-au cumparat
    banci, fie au fuzionat”, mentioneaza Adrian Vasilescu, consilier al
    guvernatorului BNR, scrie Ziarul Financiar. Pe piata romaneasca
    exista mai multe banci care sunt de vanzare de mai mult timp.
    Actionarii existenti cauta cumpa ratori intrucat au alte prioritati
    sau si-au schimbat strategiile. “Banca nu este un automobil pe care
    sa-l vinzi in Romania, iar cumparatorul sa plece cu el in Germania,
    Austria sau oriunde. Banca este o institutie financiara romaneasca,
    ea ramane in Romania cu toate activele ei si cu raspunderea de a
    administra in continuare fiecare leu, euro sau dolar din conturile
    clientilor. Depozitele de aici raman in siguranta si garantate de
    stat, iar operatiunile bancii, cu un alt investitor, continua in
    mod firesc”, mentioneaza consilierul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Citandu-l pe Isarescu, Emil Boc infiereaza politica de salarii si pensii a PNL

    Boc sustine ca guvernarea PNL din 2008 n-a inteles ca, odata ce
    majorezi un salariu sau odata ce cresti o pensie, ea trebuie data
    nu numai luna urmatoare, ci si in anii care urmeaza. “Acest lucru
    l-a subliniat si guvernatorul in intalnirea pe care am avut-o
    saptamana trecuta: atunci cand faci o alocare bugetara, cand te
    referi la o politica salariala trebuie sa te asiguri ca ea are
    sustinere si luna urmatoare, si in urmatoarele, si in anii
    urmatori, mai ales cum este, de exemplu, dreptul la pensie”, a
    declarat prim-ministrul, la o intalnire cu prefectii la Baile
    Felix.

    El considera ca politica de majorare a salariilor si a pensiilor de
    catre guvernul Tariceanu, cheltuind astfel banii din cresterea
    economica si din privatizarea BCR, a fost “o greseala impardonabila
    care a costat Romania decisiv”, iar daca actuala guvernare ar fi
    mers pe aceeasi cale, Romania ajungea astazi la un deficit de -14%,
    ceea ce ar fi insemnat “faliment si colaps economic”.

    Emil Boc a comentat astfel programul economic al
    USL    , lansat vineri de Victor Ponta, Adrian Nastase, Crin
    Antonescu si Calin Popescu-Tariceanu, care prevede majorarea de la
    670 la 800 de lei a salariului minim pe economie, reducerea CAS cu
    5%, introducerea cotei unice de impozitare, cu o cota maxima de
    16%, scaderea TVA la 19% in patru ani si crearea a cel putin un
    milion de noi locuri de munca, prin intermediul unor facilitati
    fiscale pentru intreprinzatori.

    Premierul a insistat ca PDL sustine in continuare cota unica de
    impozitare de 16%, in dauna propunerii “aliantei socialiste USL” de
    trecere la impozitul progresiv, si ca apararea cotei unice ramane
    un obiectiv al guvernului pe care-l conduce.