BusinessMagazin

Tag: uniunea europeana

  • Au mai rămas cinci ani până când România va adopta euro. Cum reducem decalajele legate de nivelul de trai

    ÎNAINTE DE ADOPTAREA PROPRIU-ZISĂ A EURO, ŢĂRILE CANDIDATE TREBUIE SĂ TREACĂ PRINTR-O PERIOADĂ INTERMEDIARĂ DE CEL PUŢIN DOI ANI, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval în care va fi testată stabilitatea monedei naţionale.

    cinci ani trec repede, s-ar putea spune. Dar decalajele care ne despart de ţările din zona euro sunt destul de mari, aşa că drumul spre euro va fi cu siguranţă o cursă cu obstacole. Avem în faţă un drum „lung şi dificil„ până la adoptarea euro, spunea recent chiar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Trecerea la euro a fost până acum o ţintă mişcătoare. Iniţial, obiectivul a fost 2014. Ulterior, s-a profilat momentul ianuarie 2015 pentru trecerea efectivă la moneda unică europeană. Apoi, a urmat o perioadă „fără ţintă„. Iar acum obiectivul anunţat de guvern este 1 ianuarie 2019. Moment la care vor fi trecut deja două decenii de când euro a fost cotat pentru prima oară la Bucureşti, în 1999, la un curs de 13.000 de lei vechi (echivalentul a 1,3 lei în prezent).

    Adoptarea euro este şi marea ambiţie a guvernatorului Mugur Isărescu, aflat în fruntea BNR de aproape un sfert de secol. Trecerea la moneda unică europeană ar reprezenta al doilea obiectiv important atins de guvernatorul Isărescu, după ce denominarea şi trecerea la regimul de ţintire a inflaţiei în 2005 au marcat stabilizarea leului după 15 ani de tranziţie dură, timp în care inflaţia a fost galopantă, iar cursul valutar a avut mai multe episoade de depreciere abruptă. În anul 2000 Isărescu a susţinut, din poziţia de premier, strategia de la Snagov – un plan pe şapte ani, a cărui ţintă finală era integrarea în Uniunea Europeană (UE). Şi integrarea s-a produs în 2007. Trecerea la euro în acest an ar fi încheiat un alt ciclu de şapte ani şi ar fi marcat integrarea completă în structura Uniunii Europene. Dar n-a fost să fie aşa…

    Criza financiară şi economică internaţională a schimbat multe din paradigmele adoptării monedei unice. Turbulenţele care au zguduit economiile emergente în anii de criză au lăsat loc pentru dezbateri aprinse privind oportunitatea adoptării mai rapide a euro de către membrii Uniunii care nu au făcut deocamdată acest pas. Cei mai mari membri estici ai Uniunii Europene, Polonia, Cehia şi Ungaria, şi-au încetinit pregătirile pentru trecerea la euro. Totodată, apetitul de a accepta alte economii mai slabe în Club este destul de redus.

    Extinderea crizei datoriilor din Grecia în Irlanda, Portugalia sau Spania, ţări mai puţin competitive, a subliniat dezavantajele apartenenţei la euro pentru ţările care nu sunt pregătite şi necesitatea unor reforme profunde. Zona euro poate să fie o „cutie neagră„ dacă intrăm nepregătiţi. Iar a considera zona euro ca un fel de panaceu este periculos, spunea în plină criză economică, în urmă cu patru ani, guvernatorul BNR.

    Recent, Isărescu a mărturisit în faţa parlamentarilor (când a fost avizat pentru al cincilea mandat de guvernator al băncii centrale) că este nevoit să opteze pentru aderarea la zona euro în următorii ani, întrucât nu îl ajută vârsta să mai creadă în decenii. El a sugerat astfel, implicit, că doreşte adoptarea euro sub mandatul său. „Sunt forţat să fiu optimist şi să fiu angajat în acest obiectiv, care este extrem de ambiţios, dar care se poate încă atinge. În opinia BNR obiectivul este ambiţios, dar încă fezabil. Este un drum lung şi anevoios. Cu alte cuvinte, această ţintă ar trebui să fie acoperită cu un parcurs cu obiective intermediare, cu lucruri mult mai concrete, şi BNR lucrează la aceste chestiuni„, a arătat Isărescu.
    Ultimele state care au aderat la euro sunt Slovenia (2007), Cipru (2008), Malta (2008), Slovacia (2009), Estonia (2011) şi Letonia (2014). Toate cele 12 ţări care au aderat la UE din 2004 sunt obligate prin tratat să adopte euro, dar trebuie mai întâi să îndeplinească mai multe criterii, astfel încât termenul este flexibil. Adoptarea euro rămâne singurul calendar cu repere clare pentru realizarea reformelor necesare pentru modernizarea economiei României, după punctarea altor două borne importante: aderarea la NATO în 2004 şi integrarea în UE în 2007.

    „Ţintă ambiţioasă„ – aşa caracterizează majoritatea analiştilor obiectivul anunţat de guvern. De altfel, cei mai mulţi analişti au spus în ultimul an că văd probabil anul 2021 pentru adoptarea euro, având în vedere stadiul reformelor structurale şi fundamentele economice care nu permit recuperarea decalajelor într-un orizont de timp mai scurt. Dar stabilirea unei ţinte de aderare la zona euro poate avea efecte benefice dacă va deveni o ancoră pentru implementarea reformelor structurale, care au fost tergiversate până acum, dacă va acţiona ca un catalizator pentru politici coerente şi consistente, au spus analiştii.

    Este adevărat că la criteriile nominale de la Maastricht  – care vizează indicatori precum inflaţia, dobânzile, stabilitatea cursului de schimb, deficitul bugetar şi datoria publică – stăm destul de bine. Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să aibă un deficit bugetar sub 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflaţia să nu depăşească cu 1,5% media celor mai performante ţări din zona euro. Ţările candidate trebuie să treacă printr-o perioadă intermediară de cel puţin doi ani, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval în care va fi testată stabilitatea monedei naţionale. Astfel, cursul trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat.
    România ar fi pregătită, teoretic, chiar din vara acestui an să intre în anticamera zonei euro (ERM II). Dar îndeplinirea acestor criterii nominale a devenit o condiţie necesară, însă nu şi suficientă pentru trecerea la euro. Această cutumă nu mai stă în picioare cu toate problemele din zona euro. A gândi numai în termeni de inflaţie, deficit bugetar, datorie publică, diferenţial de dobânzi sau volatilitatea cursului pare superficial, insuficient. Atenţia s-a concentrat în ultimii ani mai mult pe convergenţa reală.

    Iar România are mult de recuperat la „categoria grea„ – convergenţă reală. Adică trebuie să reducem decalajele legate de nivelul de trai. Una dintre cele mai importante probleme legate de adoptarea euro este PIB-ul redus pe cap de locuitor, aflat la jumătate din media UE. Şi fără o creştere economică de 4-5%, ţinta 2019 nu se poate materializa. Pentru ca nivelul PIB/locuitor să ajungă la circa 60% din media UE ar fi necesari 10 ani cu un diferenţial de creştere economică de 2 puncte procentuale pe an în favoarea României, şapte ani cu un diferenţial de 3 puncte procentuale pe an sau cinci ani cu un diferenţial de 4 puncte procentuale pe an faţă de media UE, după cum a estimat guvernatorul BNR.

    Anul trecut economia a crescut cu 3,5%, depăşind cele mai optimiste estimări. A fost cea mai bună evoluţie a economiei din ultimii cinci ani, iar la nivelul blocului comunitar România a fost pe locul doi. Pe ansamblul anului 2013, economia zonei euro s-a contractat cu 0,4%, în timp ce PIB-ul UE a urcat cu 0,1%. Pentru 2014 analiştii văd posibilă o repetare a performanţei economice de anul trecut.

    Şi mai e ceva: intrarea într-un bloc monetar înseamnă nu doar un alt nivel de dezvoltare, ci şi un nivel de omogenitate a economiei şi a societăţii care se atinge mai greu într-o economie mai mare. Adică Bucureştiul şi zona Ilfov ar putea intra imediat în zona euro din punctul de vedere al dezvoltării, dar trebuie să intre toată România, după cum spune Isărescu.
    Cu mai bine de o treime din depozitele populaţiei şi ale companiilor constituite în euro, cu 60% din împrumuturi date în moneda unică europeană şi multe preţuri – de la servicii de telefonie până la autoturisme sau imobile – calculate şi exprimate tot în euro, economia românească a început deja sa facă paşi de trecere la moneda unică. În aceste condiţii, acceptarea monedei unice ca monedă de tranzacţie nu ar trebui să ridice mari probleme.

  • Comisia Europeană anunţă reducerea cu peste 50%, începând cu 1 iulie, a costurilor costurile legate de transferul de date, în roaming

    Un comuncat al reprezentanţei Comisiei Europene oferă exemplul microbiştilor, care, pe perioada Cupei Mondiale, călătoresc în interiorul UE, şi care vor plăti de 25 de ori mai puţin pentru traficul de date în roaming decât în timpul Cupei Mondiale din 2010. De când UE a introdus plafoane pentru serviciile de date în roaming, consumul de date a crescut semnificativ, iar apelurile telefonice şi mesajele scrise vor fi, şi ele, mai ieftine, arată comunicatul.

    În plus, de la 1 iulie 2014, furnizorii de servicii de telefonie mobilă din Europa pot face oferte speciale pentru traficul de date în roaming înainte de plecarea în călătorie şi, în cazul în care acest lucru este posibil, vor permite alegerea unui furnizor local de servicii de telefonie mobilă, cum ar fi trimiterea şi citirea de emailuri, citirea ştirilor online, încărcarea de fotografii şi vizionarea de videoclipuri online, în ţara pe care turistul o vizitează.

    Comunicatul arată că UE lucrează la elaborarea unor noi reglementări, care vor elimina cu totul tarifele pentru roaming. Regulamentul Comisiei privind realizarea unui continent conectat prevede eliminarea tarifelor pentru roaming, acces garantat, deschis şi neutru la internet, precum şi o mai bună protecţie a intereselor utilizatorilor reţelelor mobile şi de bandă largă în calitate de consumatori.

    Neelie Kroes, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisarul responsabil cu agenda digitală, a declarat: “Această reducere masivă a tarifelor pentru serviciile de date în roaming va aduce schimbări majore pentru noi toţi în această vară. Nu este însă suficient. De ce trebuie să existe tarife pentru roaming într-o piaţă unică? Până la sfârşitul acestui an sper să asistăm la eliminarea completă a tarifelor pentru roaming, aşa cum s-a convenit — propunerea a primit deja girul Parlamentului, acum fiind rândul statelor membre să pecetluiască înţelegerea!”

    Tarifele pentru roaming atinseseră nivelul lor maxim acum câţiva ani, când UE a început să ia măsuri în 2007. Rezultatul este o reducere cu 80-90% a tarifelor de roaming în 2014 faţă de 2007.

  • Acordul de asociere la UE pentru Moldova, Georgia şi Ucraina, pregătit în Deltă

    “În primul rând România, dar şi ceilalţi membri ai UE din regiune susţinem cu toată tăria şi toate forţele parcursul european şi democratic al Moldovei, al Georgiei, al Ucrainei şi că sunt foarte multe lucruri pe care putem să le discutăm împreună despre integrarea europeană, bazat pe lucrurile bune pe care le-au făcut România, Cehia şi greşelile pe care noi le-am făcut şi pe care sper să le evite prietenii noştri din regiune”, a declarat premierul Ponta. “Noi, cei care suntem în UE de mai mult timp, fie că e vorba de Cehia, de Slovacia, care sunt de zece ani, România, care e doar de şapte ani, putem şi facem tot ce ţine de noi pentru a-i sprijini să devină cât mai repede membri ai UE.”

    La invitaţia premierului Victor Ponta, omologii săi din  Republica Moldova,  Iurie Leancă, şi din Georgia, Irakli Garibashvili, Robert Fico din Slovacia, Bohuslav Sobotka din Cehia, Alexandar Vucic din Serbia au participat la o reuniune informală în Delta Dunării. Scopul reuniunii a fost coordonarea poziţiilor, discutarea evoluţiilor recente din cadrul Parteneriatului Estic şi modul în care statele membre UE susţin parcursul european al ţărilor partenere, în pregătirea semnării acordului de asociere şi a celui de comerţ liber cu Republica Moldova şi Georgia, la 27 iunie. Tot la 27 iunie semnează şi Ucraina partea economică a acordului de asociere.

    “Obiectul acestei întâlniri a fost destul de simplu, în primul rând să discutăm cei care suntem deja în UE cu cei care sper să fie cât mai curând membri ai UE despre experienţa noastră, despre sprijinul pe care îl acordăm, despre faptul că vineri, pe 27 iunie, atât Moldova, cât şi Georgia vor semna la Bruxelles acordul de asociere cu UE. De asemenea, acelaşi lucru îl va face şi Ucraina. Primul ministru Iaţeniuk trebuia să vină, însă din cauza situaţiei din ultimele zile n-a putut să participe la această întâlnire informală”, a explicat premierul.

    El a adăugat că i-a plimbat pe invitaţi într-o excursie prin canalele Deltei. “Nu am ratat ocazia să le spun că cel mai frumos loc din Europa este Delta Dunării. Sunt convins că vor face mai departe, alături de mine, promovarea, publicitate pentru Delta Dunării şi sper, cu voia lor, că putem să-i folosim în acest sens”, a spus Ponta.
     

  • UE va avea consultări cu Rusia pe tema Acordului de asociere cu Ucraina

     Discuţiile vor fi coordonate de comisarul UE pentru Comerţ, Karel de Gucht, prima reuniune fiind programată pe 15 iulie.

    Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, este aşteptat pe 27 iunie la Bruxelles pentru a semna secţiunea economică a Acordului de asociere cu UE.

    Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a anunţat săptămâna trecută că Uniunea Europeană este dispusă să discute cu Rusia despre temerile acestei ţări privind apropierea Ucrainei de Blocul comunitar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţurile bunurilor de consum şi serviciilor din România: Electronicele, mai scumpe decât în Germania şi peste media UE

     În UE, doar Bulgaria are preţuri mai mici, reprezentând 48% din medie, cu aproape 10 puncte sub România, potrivit unui raport al Eurostat, biroul de statistică al UE.

    Preţurile la bunuri de consum şi servicii au înregistrat diferenţe mari în rândul statelor membre pe parcursul anului 2013. Danemarca are cele mai mari preţuri – de 140% din medie, urmată de Suedia – cu 130%, Luxemburg şi Finlanda – ambele cu 123%.

    Peste media UE se situează şi Irlanda – cu 118%, Marea Britanie – cu 114%, Olanda – cu 110%, Belgia şi Franţa – ambele cu 109%, Austria – cu 107%, Italia – 103% şi Germania – 102%.

    Preţuri sub nivelul UE au fost raportate şi de Spania – cu 95% din medie, Grecia – 89%, Cipru şi Portugalia – ambele 86%, Slovenia – 83%, Estonia şi Malta – ambele 80%, Cehia, Letonia şi Slovacia, toate trei cu 71%, Croaţia – 68%, Lituania – 65%, precum şi Ungaria – 60%, Polonia şi România – ambele cu 57% şi Bulgaria – cu 48%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ucraina va semna Acordul de asociere cu UE pe 27 iunie

     Acordul ar urma să fie semnat cu ocazia reuniunii Consiliului European programată pe 26-27 iunie la Bruxelles.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii plătesc preţuri mai mari decât nemţii şi media UE pe electronice şi cât spaniolii pe haine

     În UE, doar Bulgaria are preţuri mai mici, reprezentând 48% din medie, cu aproape 10 puncte sub România, potrivit unui raport al Eurostat, biroul de statistică al UE.

    Preţurile la bunuri de consum şi servicii au înregistrat diferenţe mari în rândul statelor membre pe parcursul anului 2013. Danemarca are cele mai mari preţuri – de 140% din medie, urmată de Suedia – cu 130%, Luxemburg şi Finlanda – ambele cu 123%.

    Peste media UE se situează şi Irlanda – cu 118%, Marea Britanie – cu 114%, Olanda – cu 110%, Belgia şi Franţa – ambele cu 109%, Austria – cu 107%, Italia – 103% şi Germania – 102%.

    Preţuri sub nivelul UE au fost raportate şi de Spania – cu 95% din medie, Grecia – 89%, Cipru şi Portugalia – ambele 86%, Slovenia – 83%, Estonia şi Malta – ambele 80%, Cehia, Letonia şi Slovacia, toate trei cu 71%, Croaţia – 68%, Lituania – 65%, precum şi Ungaria – 60%, Polonia şi România – ambele cu 57% şi Bulgaria – cu 48%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tarifele de roaming în Uniunea Europeană SCAD de la 1 iulie. Care sunt noile preţuri pentru convorbiri, SMS şi internet

     “Scăderile tarifare sunt între 20-55% faţă de tarifele aplicabile în prezent, astfel că utilizatorii vor plăti maximum 0,19 euro/minut (fără TVA) pentru un apel efectuat, 0,05 euro/minut (fără TVA) pentru primirea unui apel şi cel mult 0,06 euro (fără TVA) pentru trimiterea unui mesaj text (SMS), cea mai mare reducere fiind înregistrată în cazul serviciilor de date (inclusiv accesul la internet), pentru care tariful maxim va fi de 0,20 euro/MB (fără TVA)”, se arată într-un comunicat al ANCOM remis MEDIAFAX.

    Aceste tarife maximale constituie plafonul pe care furnizorii sunt obligaţi să îl respecte în cadrul planului tarifar de bază (Eurotarif), dar ei pot să pună la dispoziţia clienţilor tarife mai mici sau alte planuri tarifare, precum cele din ofertele speciale pentru perioadele de vacanţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ucraina ar putea cumpăra gaze cu prima tranşă a împrumutului acordat de UE

     “Este vorba despre asistenţă financiară, iar autorităţile ucrainene urmează să decidă cum doresc să folosească aceşti bani”, a explicat Simon O’Connor, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru afaceri economice, Olli Rehn.

    “Autorităţile ucrainene pot folosi suma pentru finanţările externe, cum ar fi achiziţionarea de gaze”, a precizat el.

    “Ucraina ar putea folosi aceşti bani pentru achiziţionarea de gaze de la companiile din Uniunea Europeană”, a confirmat, la rândul său, Sabine Berger, purtătoarea de cuvânt a comisarului pentru Energie, Gunther Oettinger.

    Directorul companiei ucrainene Naftogaz Andrii Kobolev a anunţat luni că este în contact cu companii europene dispuse să furnizeze gaze Ucrainei, după decizia grupului rus Gazprom de a opri livrările către Ucraina. “Aceste companii propun Ucrainei gaze la preţul de 320 de dolari pentru o mie de metri cubi”, a aprecizat el. În schimb, Gazprom a impus un preţ de vânzare de 385 de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a înregistrat în luna mai cel mai puternic avans al vânzărilor auto dintre ţările membre UE

     Creşteri semnificative ale înmatriculărilor, dar mai lente decât în România, au fost consemnate în Grecia, de 42,3%, la 7.459 maşini, precum şi în Portugalia, de 36,5%, la 13.773 autoturisme, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). România a fost în luna aprilie una dintre puţinele ţări cu scădere a vânzărilor.

    Piaţa auto din UE a crescut cu 4,5%, la 1,09 milioane de maşini, mai fiind a noua lună cu evoluţie pozitivă.

    Italia este singura dintre marile pieţe europene pe scădere în luna mai, de 3,8%. Toate celelalte pieţe mari au contribuit la expansiunea vânzărilor în UE, cu un avans de 0,3% în Franţa, de 5,2% în Germania, 7,7% în Marea Britanie şi de 16,9% în Spania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro