BusinessMagazin

Tag: produse

  • Magazinul care vinde “nimic”, dar cu toate acestea are mulţi clienţi – FOTO

    Magazinul, denumit „Inutilious Retailer” este unul aparte, neavând program fix şi nici produse de vânzare.

    Un fotograf britanic, Adrian Wilson, care se amuza imprimând tricouri cu imagini ale unor opere de artă şi lăsându-le în magazine de îmbrăcăminte, şi-a deschis propriul magazin la New York, scrie The Guardian.

    În el sunt expuse  articole vestimentare cu imprimeuri realizate de clienţi, iar cei care doresc unul din aceste articole sunt invitaţi într-un atelier din spatele magazinului, unde li se prezintă nişte matriţe pentru material textil din secolul al XIX-lea pe care sunt îndemnaţi să le folosească să imprime imagini pe alte obiecte de îmbrăcăminte, plătind astfel pentru cel ales. După ce au terminat treaba, patronul şi fotografiază alături de creaţiile lor şi produsele pe care le iau din magazin.

  • Plus 60% la vânzările de canapele Lem’s în prima jumătate a anului

    „Fără o investiţie de peste 1,2 milioane de euro în fabrica de tapiţerie, această evoluţie nu ar fi fost posibilă. În 2016, din fabrica de elemente de mobilier tapiţat ies peste 10.000 canapele, paturi, colţare etc. Acestea se vând exclusiv prin showroom-urile reţelei de magazine de mobilă Lem`s,” declară Adrian Rizea, director comercial Lem’s.

    Creşterea se datorează extinderii opţiunilor de finisaje până la peste 250 variante, precum şi introducerii noilor game Borgia, canapele cu recliner, şi Moko, canapele extensibile cu un design modern–minimalist.

    „Anul trecut peste 17.000 de clienţi au comandat canapele în magazinele Lem’s, iar gama diversificată pe care o expunem este unul dintre principalii factori care au încurajat clienţii să aleagă canapelele şi fotoliile Lem’s,” declară Adrian Rizea, director comercial Lem’s.

    Producătorul lansează în această vară o nouă linie de dormitoare, gama Box, după ce a pus anterior la vânzare gama de living-uri Box, prin care se adresează unui public tânăr care apreciază culorile şi designul modern-minimalist, dar funcţional. Linia Box completează gama de dormitoare Lem’s şi propune o cromatică intensă şi combinaţii vivace de galben, verde sau roşu cu tonuri neutre de crem, bej, alb sau negru.

    Ca şi livingurile din gama Box, noile configuraţii de dormitoare Box se situează pe un segment de preţ accesibil. Astfel, o configuraţie completă de mobilă Box pentru dormitor cu pat, şifonier şi noptiere porneşte de la 2.200 lei.

    „Living-urile Box au devenit rapid top produse alese de clienţii Lem’s, semn că publicul nostru îşi doreşte produse cu aer modern, culori vii şi modularitate, care permite crearea unor configuraţii exact aşa cum îşi imaginează ei. Într-un an de la lansare, au ajuns să reprezinte 26% din comenzile de living din reţea. Ne aşteptăm ca şi în cazul dormitoarelor să vedem un feedback similar şi estimăm că în câteva luni acestea vor reprezenta aproximativ 20% din comenzile de dormitoare,“ susţine Adrian Rizea.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale. În prezent reţeaua Lem’S are cea mai mare acoperire la nivel naţional, aproape 70.000 mp de retail amenajaţi în aproape toate judeţele ţării. Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lem’s activează peste 1.350 de angajaţi.

    Fabrica Lemet din Brebu a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie şi depozitare acoperă o suprafaţă de peste 36.000 mp. Capacitatea actuală anuală de prelucrare a fabricilor de mobilă Lemet este de aproximativ 3.500.000 de panouri tip PAL. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

  • Cemacon şi-a crescut afacerile cu 13% în primul semestru al anului

    Producătorul de blocuri ceramice Cemacon încheie primul semestru din anul curent cu un rezultat net pozitiv de 829.771 lei şi o cifră de afaceri în creştere cu 13% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, cu câteva procente peste evoluţia previzionată a pieţei. Această evoluţie confirmă că 2016 este al şaselea de creştere pentru companie.
     
    În primul semestru al anului curent, veniturile operaţionale, scăzând impactul restructurării financiare implementate în 2015, au crescut cu 9%, componentele principale fiind vânzarea de produse finite şi cea de marfă, ambele cu creşteri de două cifre. Variaţia stocurilor are un impact negativ întrucât s-au vândut cantităţi mai mari decât cele produse în perioada de referinţă (ian-iun 2016). Ambele facilităţi de producţie – Recea (cea mai nouă fabrică de cărămidă din România) şi Zalău – au funcţionat la capacitate 100%, în condiţii competitive de productivitate, eficienţă calorică şi calitate; operarea fabricii de la Zalău timp de 6 luni în 2016 faţă de 3 luni în primul semestru din 2015 a contribuit substanţial la creşterea cheltuielilor operaţionale cu 18%.  
     
    Dinamica EBITDA de la an la an, scăzând impactul restructurării datoriilor implementată în 2015, în condiţiile unei cifre de afaceri în creştere, este determinată de impactul semnificativ negativ al variaţiei stocurilor. Eficienţa operaţională şi implementarea restructurării datoriilor bancare au influenţat pozitiv indicatorii financiari, îmbunătăţindu-se semnificativ gradul de îndatorare şi lichiditatea.
     
    “Evoluţia pozitivă înregistrată de Cemacon în primele şase luni din 2016 se datorează vânzării eficiente a blocurilor ceramice şi aducerii pe piaţă a unor buiandrugi foarte performanţi, fapt dovedit de cererea în creştere pentru acest produs şi atingerea ţintelor de vânzare a produselor complementare. Pasul următor este ca, având asigurată producţia şi planul comercial pentru restul anului, să ne concentrăm asupra valorificării activelor neproductive deţinute şi îmbunătăţirii condiţiilor de finanţare pentru companie, totodată consolidând poziţia de cel mai inovator şi competitiv jucător din piaţa materialelor de zidărie din România”, a declarat Liviu Stoleru, CEO şi Preşedinte al Consiliului de Administraţie Cemacon.
     
    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, pentru anul în curs, Cemacon îşi propune: creşterea cifrei de afaceri cu minimum 13%, consolidarea cotei de piaţă la nivel naţional, valorificarea activelor neproductive deţinute, fructificarea oportunităţilor de creştere din piaţa materialelor de construcţii.
     
     
     

  • Depanero îşi lansează aplicaţie mobile. Estimează 50.000 de utilizatori în primul an

    Depanero lansează aplicaţiile pentru dispozitive mobile dedicate utilizatorilor de iOS şi Android. În primul an de la lansare, aplicaţia Depanero va avea aproximativ 50.000 de utilizatori activi.

    „Clienţii Depanero foloseau versiunea de mobil a site-ului pentru a-şi accesa contul de client, a înregistra un aparat defect şi a urmări procesul de reparaţie al acestuia. Am analizat acest comportament, care se înscrie în tendinţele de consum aleclienţilor, dornici să folosească soluţii tot mai simple şi „on the go”, şi am lasat pentru ei aplicaţia Depanero, disponibilă pentru iOS şi Android. Le oferim astfel un plus de mobilitate şi simplitate, precum şi acces mult mai facil şi în orice moment la stadiul produselor lor aflate în reparaţie”, spune Adrian Antohi, director general Depanero.

    Depanero este primul service din România care le oferă utilizatorilor posibilitatea de a înregistra solicitările de trimitere în service a produselor defecte şi de a urmări stadiul în care se află acestea folosind aplicaţiile mobile. Aplicaţia Depanero poate fi configurată pentru a notifica utilizatorul în timp real despre stadiul produselor aflate în reparaţie, iar acesta poate consulta în orice moment istoricul produselor în service.

    Depanero este cea mai mare firmă de service din România în domeniile electro-IT, electrocasnice mici şi mari, tablete şi telefoane mobile. Compania Depanero are prezenţă la nivel naţional şi aproximativ 300 de angajaţi.

    Brandul Depanero este prezent pe piaţa din România din 2014, odată cu rebranding-ul companiei Servskills, înfiinţată în 2011. Depanero livrează lunar servicii de consultanţă şi reparaţii pentru o medie de 30.000 de clienţi.

     

  • Cum au reuşit doi antreprenori să facă un club de business din lame de ras şi să câştige un miliard de dolari în 5 ani

    Recenta achiziţie a companiei de produse de îngrijire masculină Dollar Shave Club de către gigantul din industria bunurilor de larg consum Unilever pentru suma de un miliard de dolari ar trebui să le dea fiori concurenţilor, dar şi oricărei alte companii, consideră New York Times.

    Dollar Shave Club reprezintă, prin modelul său de afaceri, un exemplu al modului în care progresul tehnologic determină schimbări în structura unei companii, permiţându-i acesteia să funcţioneze cu mult mai puţini angajaţi decât una obişnuită, afirmă cotidianul citat.

    Fondată în 2011 de doi întreprinzători, Dollar Shave Club a apărut ca o soluţie pentru bărbaţii care doreau să cheltuiască mai puţin pe aparetele de ras de unică folosinţă, pe o piaţă dominată de Gillette. Compania le propunea acestora să se înscrie în clubul său online pentru a primi lunar produsele dorite la un preţ mai mic decât cel din magazinele tradiţionale, iar ca să-şi prezinte oferta a apelat la un clip publicitar amuzant pe YouTube. Clipul a fost vizionat de peste 20 de milioane de ori, comenzile ducând veniturile Dollar Shave Club la mai mult de 240 de milioane de dolari.

    A urmat apoi finanţarea din partea fondurilor de investiţii cu capital de risc, compania atragând peste 160 de milioane de dolari, ceea ce i-a permis să-şi crească cota de piaţă la 8% şi să-şi extindă oferta de produse de îngrijire personală, intrând în cele din urmă în atenţia Unilever, care a achiziţionat-o pentru a concura şi pe acest segment cu Procter & Gamble, deţinătorul Gillette din 2005, în urma unei tranzacţii de 57 de miliarde de dolari.

    Modelul de afaceri al Dollar Shave Club însă nu este cel al unui producător tradiţional din domeniu, compania neavând nici fabrici, nici centru de distribuţie. Aparatele de ras pe care le vinde sunt cumpărate de la producătorul sud-coreean Dorco, iar de distribuţie se ocupă o altă firmă, ceea ce i-a permis să deservească trei milioane de membri cu numai 190 de angajaţi, ocupându-se doar de crearea unui brand şi de relaţii cu clienţii.

    Compania a ştiut să profite de globalizare şi de Internet, utilizând serviciile online puse la dispoziţie de Amazon, ca mulţi comercianţi online, publicitatea gratuită pe YouTube şi posibilitatea de a colabora cu producători din alte părţi ale lumii, creând loialitate faţă de brandul său şi reuşind să câştige cotă de piaţă în lupta cu Gilette, concurent al cărui model de afaceri presupune dependenţa faţă de retaileri. Strategia sa se asemeană cu cea utilizată de Airbnb în industria hotelieră sau de Uber în domeniul transportului de persoane.

    Pe viitor, consideră publicaţia citată, va creşte numărul de companii inovatoare, capabile să perturbe piaţa pe care activează, ca Dollar Shave Club, concurenţilor tradiţionali nerămânându-le altceva de făcut decât să plătească sume impresionante pentru a le achiziţiona.  

  • Mărcile private muşcă din piaţă, dar Marelvi nu se lasă

    „Este un an greu însă cu rezultate pozitive, cu o creştere care se menţine oarecum în trendul creşterii de piaţă (25-30%)“, spune antreprenorul moldovean Dumitru Mihalescul, care a clădit afacerea Marelvi. A ales calea antreprenoriatului în urmă cu 21 de ani, iar acum în activitatea firmei sunt implicate şi cele trei fiice ale sale. Mihalescul arată că piaţa de aparatură de uz caznic se află pe un trend crescător şi că „în perioada ianuarie-mai 2016 avem o creştere de 30,7% în volum şi 28,8% în valoare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Sunt toate premisele ca 2016 să găsească această piaţă în cea mai bună formă de până acum“. Mihalescul semnalează şi aspectele negative ale pieţei: că „este îngrijorător că preţul acestor produse este în uşoară scădere, în principal din cauza faptului că au crescut vânzările pe branduri private label, produse din categoriile B sau C“.

    Antreprenorul m-a primit la discuţie în showroomul Liebherr, inaugurat anul trecut, unde sunt expuse vedetele producătorului german de electrocasnice, cu care Marelvi lucrează de opt ani. De curând Marelvi a preluat şi distribuţia pentru divizia comercială a producătorului de aparate frigorifice, devenind astfel singurul importator şi distribuitor de aparatură frigorifică Liebherr din România. „Sperăm să aibă un impact pozitiv, chiar dacă nu va fi uşor din prisma faptului că ne adresăm unui segment de piaţă complet nou pentru obiectul nostru de activitate“, spune antreprenorul.

    Cota de piaţă a Liebherr în România este de 2% pe segmentul de frigidere şi combine şi 3% pe cel de congelatoare; Mihalescul nu a dorit să facă nicio estimare pentru produsele de uz comercial, care se adresează producătorilor de îngheţată, farmaciilor, spitalelor, hotelurilor sau restaurantelor. Antreprenorul român spune totuşi despre această divizie că e un pariu, cu o tendinţă pozitivă în vânzări. Despre showroomul Liehberr spune doar că a avut un efect pozitiv şi că este un loc în care clienţii pot vedea şi testa produsele înainte de a hotărî ce cumpără. Altfel spus, magazinul este şi o unealtă de marketing pentru distribuitor.

    Dumitru Mihalescul este de formaţie tehnician, iar începuturile capitalismului postrevoluţionar l-au prins la Găeşti, în echipa Arctic, unde lucra din 1976. În acel moment se ocupa de coordonarea activităţii de service de frigidere în Moldova. Domeniul ales pentru firmă s-a legat de experienţa sa: „M-am gândit că nu pot trăi confortabil dintr-un salariu, aşa că mi-am făcut o firmă. Mă gândeam la benzinării, construcţii sau electrocasnice. Cunoscând această zonă de electrocasnice am decis să mă îndrept în această direcţie“.

    Activitatea principală a firmei este distribuţia produselor electrocasnice către retailerii independenţi din oraşele mici şi medii. „Avem contracte cu 400-500 de astfel de magazine şi în ultimii ani piaţa şi-a schimbat structura, aşa că nu prea mai apar astfel de jucători.“ Îşi aminteşte că în anii ’90 retailerii independenţi erau cei care controlau piaţa, Altex şi Domo activând alături de Mondo sau Rombiz. „Independenţii erau cei mai puternici după ’90, dar nu au reuşit să se unească şi să devină seminificativi în piaţă şi au scăzut.“ Astăzi, jucătorii mici au pierdut teren în lupta cu retailerii specializaţi; piaţa este dominată de reţelele Altex şi Flanco, şi de comercianţii online precum eMAG, dar şi de lanţurile de hipermarketuri şi cash & carry.

    Mihalescul povesteşte că după 2000 a obţinut un contract de distribuţie pentru produsele Arctic şi că pe unii producători i-a căutat el, iar alţii au venit către Marelvi. Piaţa de electrocasnice a intrat într-un ritm alert de creştere în 2003, a atins apogeul în 2008, iar apoi s-a prăbuşit, valoarea vânzărilor înjumătăţindu‑se în perioada 2009-2010. Acum, vânzările din segmentul electro-IT sunt din nou pe o pantă ascendentă, înregistrând plusuri în valoare şi volum vreme de mai multe semestre consecutiv, conform informaţiilor din studiul TEMAX, realizat de compania de cercetare GfK. În ciuda fluctuaţiilor importante, antreprenorul spune că vânzările companiei nu au suferit scăderi importante: „Asta înseamnă să te mişti în piaţă, unde merge piaţa şi unde este nevoie. Te reorientezi“.

    Treptat toată familia a fost cooptată în afacere. Cele trei fiice ale sale ocupă poziţii importante în companiei, la fel şi soţii acestora, iar anteprenorul apreciază acest aspect ca fiind pozitiv: „Sunt sinceri cu tine, şi-ţi spun realitatea, sunt mai mulţi ochi în firmă şi toată lumea trage pentru binele companiei“.

    Chiar şi aşa Mihalescul se implică foarte mult în toate operaţiunile afacerii şi afirmă că în ultimii ani a încercat să se îndrepte către un rol de poziţie doi. „Încerc, dar nu reuşesc în totalitate, ci doar parţial.“ Ţine însă să sublinieze că „acasă nu am firmă, la firmă nu am familie“.  În ceea ce priveşte afacerile spune că se consultă cu membrii familiei, dar el ia în continuare toate deciziile. „Au încredere în ceea ce decid.“ Dumitru Mihalescul încă nu se gândeşte la retragere, iar despre posibilitatea de intrare în alte afaceri spune că nu intenţionează, dar „dacă apar oportunităţi nu spun nu, îmi place să fiu activ“.
     

  • Salariul mediu net a crescut în iunie la 2078 lei

    Câştigul salarial mediu net a crescut în iunie la 2078 lei, cu 15 lei (0,7%) faţă de mai, cele mai mari salarii fiind înregistrate în sectorul de tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), unde media a fost la 5.295 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante.

    Câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2874 lei, cu un plus de 0,7%, iar raportat la inflaţie creşterea a fost de 0,9%, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

    Salariul mediu a crescut în majoritatea activităţilor ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, anuale, de vacanţă ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv tichete de masă sau tichete cadou), dar şi realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte).

    Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în zona fabricării băuturilor (14,5%), în activităţi de editare, transporturi pe apă, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (între 10,0% şi 12,5%), precum şi în telecomunicaţii, fabricarea produselor textile, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (între 6% şi 8%).

  • Ţara unde poţi fura mâncare dacă îţi este foame iar poliţia nu-ţi va face nimic

    Alimentele irostite în prezent în Europa ar hrăni 200 de milioane de oameni, potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU.

    Guvernul italian a adoptat o lege care ar trebui să reducă numărul alimentelor irosite şi care încurajează supermarketurile şi fermierii să doneze alimentele nevândute, scrie The independent.

    De asemenea, legea încurajează oamenii să ia mâncarea la pachet atunci când mănâncă în oraş.

    Obiectivul legii este acela de a reduce numărul de alimente irosite cu cel puţin un milion de done din cele 5 milioane de tone care sunt irosite în prezent. Pentru a realiza acest lucru, procesul donării alimentelor va fi unul mai puţin anevoios şi lipsit de taxe.

    Irosirea alimentelor costă guvernul italian peste 12 miliarde de euro în fiecare an, aproape 1% din PIB. Toate acestea în contextul în care ţara are o datorii uriaşe, iar rata somajului a ajuns la 11,5% (mai 2016).

    Mai mult de atât, cea mai înaltă instanţă din Italia a decis în urmă cu trei luni că furtul de cantităţi mici de alimente (împins de foame) nu este o crimă.

  • Teva a finalizat achiziţia Actavis Generics. Teva aşteaptă afaceri de 1,4 miliarde de dolari anual, până la finalul lui 2019

    Teva a finalizat achiziţia Actavis Generics, divizia de medicamente generice a companiei Allergan, au anunţat astăzi Teva Pharmaceutical Industries Ltd şi Allergan plc. Allergan a primit 33,43 miliarde de dolari în  numerar şi aproximativ 100 de milioane de  acţiuni Teva.

    Teva se aşteaptă să atingă sinergii de cost şi economii din taxe de aproximativ 1,4 miliarde de dolari anual, până la finalul anului 2019, prin  unificarea portofoliilor de produse similare, eliminarea  ineficienţei la nivel global şi captarea economiilor.

    “Această achiziţie strategică aduce împreună două companii puternice, lideri pe piaţa de medicamente generice, care se completează una pe alta, au capacităţi de cercetare-dezvoltare, produse strategice, portofolii, reţele operaţionale si culturi complementare şi o prezenţă semnificativă la nivel global. Noua companie Teva este mult mai competitivă si mai puternică, bine poziţionată pentru a prospera pe o piaţă globală în evoluţie, pentru a valorifica oportunităţile foarte atractive pe care le oferă pieţele de medicamente generice la nivel global şi din SUA, precum şi pentru a livra medicamente generice de cea mai înaltă calitate la cele mai competitive preţuri, creând valoare adăugată pacienţilor, sistemelor de sănătate şi investitorilor din întreaga lume. Achiziţia Actavis Generics are loc într-un moment în care Teva este mai puternică decât oricând – atât în domeniul medicamentelor generice, cât şi  în cel al medicamentelor de specialitate,” a declarat Erez Vigodman, Preşedinte şi CEO Teva.  “Prin achiziţia Actavis Generics Teva devine o companie cu o fundaţie solidă, un profil financiar îmbunătăţit în mod semnificativ, cu surse de venit mai diversificate şi fluxuri de profit susţinute de motoare de dezvoltare a produselor din diviziile de medicamente generice si de specialitate. Aceasta este o platformă care ne aşteptăm să genereze în anii următori creşteri ale veniturilor brute şi nete, precum şi creşterea numerarului.”

    “Suntem încrezători că putem realiza sinergiile şi creşterile proiectate prin această achiziţie pentru acţionarii noştri şi că vom integra rapid Actavis Generics în cadrul Teva. Mai mult decât atât, ca urmare a profilului nostru financiar consolidat în urma acestei tranzacţii, vom fi mai bine poziţionaţi pentru a beneficia de avantajele capacităţilor de cercetare şi dezvoltare Teva  în vederea creşterii veniturilor brute şi extinderii portofoliului nostru. Fluxul de numerar rezultat în urma achiziţiei va permite reducerea creanţelor şi ne va da posibilitatea  să continuăm alocarea de capital, cu accent pe susţinerea produselor strategice din divizia medicamentelor de specialitate şi a portofoliului de produse, şi să consolidăm profitul acţionarilor”, a mai spus Erez Vigodman.

    Prin această achiziţie, Teva dispune acum de aprox. 338 de produse înregistrate care sunt în aşteptarea aprobării FDA (Food and Drug Administration) şi are 115 cereri de autorizare pentru medicamente noi, a căror aprobare o aşteaptă în Statele Unite. În Europa, după cesionarea unor produse, Teva va avea o reţea capabilă să  lanseze peste 5.000 de produse noi în regiune. Pe pieţele în creştere, care includ Asia, Africa, America de Sud, Orientul Mijlociu, Rusia şi Comunitatea Statelor Independente avem la ora actuală aproximativ 600 de produse în curs de aprobare. Per ansamblu, în 2017, Teva planifică să lanseze 1.500 de medicamente generice, la nivel global.
    Produsele Teva au generat economii de aproximativ 215 miliarde de dolari în ultimii zece ani pentru sistemul de sănătate din SUA..

    “În acest moment Teva dispune de unele dintre cele mai bune active şi capabilităţi, precum şi de unii dintre cei mai buni oameni din industrie. Avem responsabilitatea de a transforma aceste puncte forte în rezultate semnificative pentru pacienţii, clienţii şi comunităţile deservite de noi, precum şi pentru acţionarii noştri”, a declarat Siggi Olafsson, Preşedinte şi CEO pentruGlobal Generic Medicines la Teva. „Suntem bucuroşi să le urăm bun venit noilor noştri colegi talentaţi din cadrul Actavis Generics, printre care se numără mulţi oameni de ştiinţă de primă clasă şi lideri în afaceri”, a mai spus Olafsson.

    Teva dispune acum de prezenţă comercială în peste 80 de pieţe, incluzând poziţii în top trei companii în peste 40 de pieţe cheie la nivel global.

    Echipa extinsă de management este compusă din lideri proveniţi atât din Teva, cat şi din Actavis.


    “Capacitatea noastră de a încheia o tranzacţie de asemenea amploare şi de a fi operaţionali din Ziua 1  este rezultatul dedicării echipelor de integrare din ambele companii. Deoarece continuitatea în afaceri a reprezentat un obiectiv primar de-a lungul întregului proces de integrare, liderii şi colegii noştri se află acum în postura de a  valorifca rapid fundaţia financiară solidă, disciplina operaţională şi producţia diversificată din cadrul companiei Teva, pentru a continua îmbunătăţirea performanţelor noastre.”, a spus Richard Daniell, Teva Chief Integration Officer.

  • Veste excelentă! TVA de 9 % pentru aceste produse începând de azi

    TVA-ul pentru seminţe, îngrăşăminte, pesticide şi alte produse agricole destinate însămânţării sau plantării, precum şi pentru prestările de servicii agricole, a scăzut de la 20% la 9% de la 1 august, informează Mediafax

    Pe lângă materiile prime agricole, cota redusa de TVA de 9% se aplică şi pentru următoarele tipuri de prestări servicii utilizate în sectorul agricol, respectiv fertilizat, arat, discuit sau grăpat, pregătit pat germinativ cu combinator si modelat sol, semănat sau plantat, tăvălugit, stropit, prăfuit.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro