BusinessMagazin

Tag: primire

  • Doi bărbaţi şi jumătate: serialul care transformă actorii în milionari

    Ashton Kutcher, cel care l-a înlocuit pe Charlie Sheen în 2011, câştigă 700.000 de dolari pe episod, iar Cryer, singurul actor rămas din distribuţia originală, primeşte 620.000 de dolari pe episod.

    Deşi Kutcher este cel mai bine plătit actor TV din Statele Unite, salariul său nu se compară cu cel al predecesorului său. Charlie Sheen, concediat în 2011 datorită problemelor cu drogurile şi băutura, câştiga peste 1.2 milioane de dolari pe episod. Cu această sumă, Sheen rămâne şi astăzi actorul cu cel mai mare salariu din istoria televiziunii americane.

    Al treilea actor din “Doi bărbaţi şi jumătate”, Angus T. Jones, primea peste 300.000 de dolari pe episod. Datorită unor videoclipuri postate pe Internet în care îndemna lumea să nu mai urmărească serialul, şi el a fost concediat în 2013.

    Ca termen de comparaţie, actorii din “Modern Family”, serial care a obţinut în patru sezoane un premiu Golden Glode şi 17 premii Emmy, câştigă în jur de 175.000 de dolari pe episod.

  • Mai mult circ decât Olimpiadă. Cum au fost primiţi oaspeţii la Soci

    Vladimir Putin şi-a dorit o competiţie extravagantă, care să iasă cu orice preţ în evidenţă, astfel că a cheltuit fără limită pentru a arăta lumii întregi de ce este în stare Rusia. În ciuda investiţiilor masive, la Soci încă nu sunt toate lucrurile puse la punct, în special cele legate de logistică. Preşedintele CIO, Thomas Bach, a dat însă garanţii că totul va fi în regulă vineri, când este programată deschiderea oficială a Jocurilor Olimpice, relatează Prosport.ro.

    Un lucru care a atras imediat atenţia sportivilor cazaţi la Soci a fost calitatea apei. Calitate e mult spus, pentru că nişte poze postate pe Twitter de un participant arată un lichid galben, care nu inspiră în nici un caz apă potabilă. Ruşii i-au avertizat pe sportivi că apa de la robinete nu trebuie băută şi este recomandat să nu fie folosită nici la alte activităţi, precum un duş fierbinte.

    Reguli foarte interesante au fost găsite de sportivi în camerele din satele olimpice. Canadianul Sebastien Toutant, competitor la snowboard, a postat pe twitter o fotografie cu lucrurile acceptate şi interzise în baie. Printre altele, sportivii nu au voie să pescuiască în closet sau să se urce cu picioarele pe acesta.

    Ruşii au anunţat investiţii de 55 de miliarde de dolari în Jocurile Olimpice de la Soci, promiţând că vor organiza cea mai fastuoasă ediţie a competiţiei olimpice, chiar dacă numărul probelor şi al sportivilor care vor lua parte la JO este cu mult mai mic faţă de cele de vară, organizate la Beijing sau de la Londra.

    Însă cu doar trei zile înainte de ceremonia de deschidere a competiţiei, lucrurile sunt departe de a fi puse la punct. În primul rând, câteva hoteluri dintre cele destinate pentru jurnaliştii care vor fi prezenţi la Soci nu sunt gata. Spre exemplu, jurnaliştii de la CNN au fost mutaţi din hotel în hotel, întrucât cel în care trebuiau să stea nu este încă gata.

    Iar hotelurile nu sunt nici pe departe cea mai mică problemă a gazdelor JO. Drumurile de acces către satul olimpic, parcul pe care Putin l-a dorit special în Soci sau alte clădiri care ar fi trebuit terminate încă de acum câteva luni sunt încă în construcţie. Adăugând aici mormanele de gunoi şi moloz care s-au strâns în jurul construcţiilor, dezastrul e complet E deja o luptă contracronometru, iar gazdele se tem deja că Jocurile Olimpice ar putea deveni un adevărat fiasco.

    Un jurnalist de la Yahoo! Sports a postat pe Twitter o poză cu trei becuri, cerând la schimb o clanţă pentru uşă. “Dacă e nevoie, mai adaug şi un câine vagabond”, a glumit jurnalistul.

    Stacy St. Claire, de la Chicago Tribune, a sunat la recepţia hotelului pentru jurnalişti să întrebe de ce nu are apă în toaletă. Răspunsul primit a fost ca dacă presiunea apei revine la normal, este mai bine să nu fie folosită pentru că are în componenţă “ceva periculos”.

    Un jurnalist a avut ceva probleme şi cu meniul de la restaurant, după cum se observă în imaginea de mai jos postată pe Twitter.

  • Mai mult circ decât Olimpiadă. Cum au fost primiţi oaspeţii la Soci

    Vladimir Putin şi-a dorit o competiţie extravagantă, care să iasă cu orice preţ în evidenţă, astfel că a cheltuit fără limită pentru a arăta lumii întregi de ce este în stare Rusia. În ciuda investiţiilor masive, la Soci încă nu sunt toate lucrurile puse la punct, în special cele legate de logistică. Preşedintele CIO, Thomas Bach, a dat însă garanţii că totul va fi în regulă vineri, când este programată deschiderea oficială a Jocurilor Olimpice, relatează Prosport.ro.

    Un lucru care a atras imediat atenţia sportivilor cazaţi la Soci a fost calitatea apei. Calitate e mult spus, pentru că nişte poze postate pe Twitter de un participant arată un lichid galben, care nu inspiră în nici un caz apă potabilă. Ruşii i-au avertizat pe sportivi că apa de la robinete nu trebuie băută şi este recomandat să nu fie folosită nici la alte activităţi, precum un duş fierbinte.

    Reguli foarte interesante au fost găsite de sportivi în camerele din satele olimpice. Canadianul Sebastien Toutant, competitor la snowboard, a postat pe twitter o fotografie cu lucrurile acceptate şi interzise în baie. Printre altele, sportivii nu au voie să pescuiască în closet sau să se urce cu picioarele pe acesta.

    Ruşii au anunţat investiţii de 55 de miliarde de dolari în Jocurile Olimpice de la Soci, promiţând că vor organiza cea mai fastuoasă ediţie a competiţiei olimpice, chiar dacă numărul probelor şi al sportivilor care vor lua parte la JO este cu mult mai mic faţă de cele de vară, organizate la Beijing sau de la Londra.

    Însă cu doar trei zile înainte de ceremonia de deschidere a competiţiei, lucrurile sunt departe de a fi puse la punct. În primul rând, câteva hoteluri dintre cele destinate pentru jurnaliştii care vor fi prezenţi la Soci nu sunt gata. Spre exemplu, jurnaliştii de la CNN au fost mutaţi din hotel în hotel, întrucât cel în care trebuiau să stea nu este încă gata.

    Iar hotelurile nu sunt nici pe departe cea mai mică problemă a gazdelor JO. Drumurile de acces către satul olimpic, parcul pe care Putin l-a dorit special în Soci sau alte clădiri care ar fi trebuit terminate încă de acum câteva luni sunt încă în construcţie. Adăugând aici mormanele de gunoi şi moloz care s-au strâns în jurul construcţiilor, dezastrul e complet E deja o luptă contracronometru, iar gazdele se tem deja că Jocurile Olimpice ar putea deveni un adevărat fiasco.

    Un jurnalist de la Yahoo! Sports a postat pe Twitter o poză cu trei becuri, cerând la schimb o clanţă pentru uşă. “Dacă e nevoie, mai adaug şi un câine vagabond”, a glumit jurnalistul.

    Stacy St. Claire, de la Chicago Tribune, a sunat la recepţia hotelului pentru jurnalişti să întrebe de ce nu are apă în toaletă. Răspunsul primit a fost ca dacă presiunea apei revine la normal, este mai bine să nu fie folosită pentru că are în componenţă “ceva periculos”.

    Un jurnalist a avut ceva probleme şi cu meniul de la restaurant, după cum se observă în imaginea de mai jos postată pe Twitter.

  • Preşedintele Google a primit un bonus de 106 milioane dolari pentru anul trecut

     Cele 6 milioane de dolari în cash vor fi plătite în luna februarie şi reprezintă “recunoaşteorea contribuţiilor sale la performanţele Google din anul fiscal 2013”, potrivit documentelor transmise de companie Comisiei pentru valori mobiliare din SUA, citate de Wall Street Journal.

    Pachetul de acţiuni în valoare de 100 milioane de dolari va fi acordat miercuri, iar titlurile nu sunt tranzacţionabile până în luna mai a anului 2015.

    În anul 2012, compensaţia totală a lui Schmidt la Google a totalizat 7,6 milioane de dolari, după ce a primit în 2011, odată cu preluarea poziţiei de preşedinte executiv al consiliului de administraţie, un bonus în acţiuni de 100 milioane de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comenzile de mâncare prin aplicaţii, o afacere de 20 de milioane de dolari

     

    Compania funcţionează în prezent pe patru continente, anul trecut  foodpanda extindinzându-se în 20 de ţări, printre care şi România. Ca urmare a strategiei de creştere, foodpanda îşi va extinde serviciile în alte opt ţări în prima parte a lui 2014: Croaţia, Bulgaria, Serbia, Slovenia, Kazahstan, Azerbaidjan, Tanzania şi Uganda, în acestea două din urmă serviciul fiind deja lansat.

    “În prezent, suntem cea mai mare platformă pentru comenzi online de mâncare din lume, fiind activi şi extinzându-ne în Asia, Europa, America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa. Beneficiind deja de încrederea investitorilor cu experienţă, ne vom putea continua strategia de creştere, pentru a deveni un brand online cu adevărat global. Mai mult, vom continua să ne extindem şi în pieţele în care suntem deja activi, astfel încât să fim prezenţi în fiecare colţ al ţărilor în care ne desfăşurăm activitatea. De asemenea, continuăm să investim în serviciile pentru clienţi şi să creăm cel mai convenabil mod de a comanda mâncare – indiferent de locul de unde este realizată comanda”, a spus Ralf Wenzel, cofondator şi global managing director foodpanda / hellofood.

    Platforma online pentru comenzi de mâncare ajută restaurantele să îşi crească vânzările prin intermediul site-ului şi al aplicaţiei, oferindu-le totodată tehnologii şi instrumente de analytics performante. Clienţii îşi pot alege mâncarea preferată online, iar foodpanda procesează comanda şi o trimite direct către restaurant, care se ocupă de livrare.

    „(…) În ceea ce priveşte România, finanţarea ne va ajuta să ne extindem în toate oraşele mari din ţară, aşa cum ne-am propus”, a spus Dan Macarie, country manager foodpanda.ro.

    Foodpanda are parteneriate cu peste 22.000 de restaurante la nivel mondial, în România colaborând în prezent cu peste 150 de restaurante din Bucureşti şi Cluj-Napoca.

    În 2013, foodpanda a primit o finanţare de peste 20 de milioane de dolari de la Phenomen Ventures şi Investment AB Kinnevik şi alte 8 milioane de dolari de la iMENA Holdings.

     

  • Maşinile care a primit zero la testele de siguranţă

    Global NCAP, o organizaţie independentă din Marea Britanie care efectuează  anual rapoarte pentru mai mult de 50 de maşini, a ales echipările de bază pentru testele efectuate. Pentru a verifica rezistenţa structurală, fiecare model a fost testat prin simularea unui accident la o viteză de 64 km pe oră.

    Dintre cele cinci maşini testate, respectiv modelele cu cele mai mari vânzari, niciuna nu a obţinut calificativ de trecere, relatează BBC.co.uk. Pentru a le ieftini, producătorii au eliminat opţiunile de siguranţă, inclusiv airbag-urile. Maşinile testate au fost Tata Nano (cea mai ieftină maşină din lume), Volkswagen Polo, Hyundai I10, Ford Figo şi Suzuki-Maruti Alto. Cele cinci modele au cumulat 20% din totalul maşinilor vândute în India în 2013. Studiile au arătat că aproximativ 80% din autovehiculele vândute au preţul de sub 8.000 de dolari.

    La efectuarea testului, reprezentanţii Global NCAP se arătau mai îngrijoraţi de manechinele din maşini decît de maşini în sine, notează Theguardian.co.uk. Acest lucru e explicabil deoarece costul unui manechin folosit la teste valorează de 60 de ori mai mult decât un vehicul Tata Nano.

    Ca urmare a testului, Volkswagen a retras de pe piaţă modelul Polo fără airbag-uri. Compania a anunţat că începând cu 1 februarie, maşinile vor avea în dotarea standard şi ABS, acest lucru concretizându-se într-o majorare cu 2,7% a preţului.

    India este ţară cu cele mai multe accidente de circulaţie din lume. Acest lucru se datorează drumurilor proaste, nivelului slab de pregătire a şoferilor dar şi lipsei de dotări de siguranţă pe maşini. În 2012, aproape 140.000 de oameni au murit în urma incidentelor în trafic.

     

     

  • Băsescu îi cere lui Ponta să opereze astăzi, prin OUG, modificările la Codul de procedură penală. Ponta: Nu am primit astăzi nicio solicitare de la preşedinte

     Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, “preşedintele României, Traian Băsescu, îi cere prim-ministrului Guvernului României, Victor-Viorel Ponta, să opereze astăzi, prin ordonanţă de urgenţă a Guvenului, modificările la Codul de procedură penală solicitate, încă din luna septembrie a anului trecut, de preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Livia-Doina Stanciu, şi de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), doamna Laura-Codruţa Kövesi”.

    Premierul Victor Ponta a declarat agenţiei MEDIAFAX că nu a primit vineri nicio solicitare din partea preşedintelui Traian Băsescu.

    “Nu am primit astăzi (vineri-n.r.) nicio solicitare de la preşedinte”, a spus Ponta.

    Solicitarea preşedintelui Traian Băsescu vine la o zi după ce şeful statului a declarat, la Cotroceni, că dacă premierul Victor Ponta nu îşi asumă emiterea unei OUG care să corecteze neajunsurile articolului 140 din Codul de procedură penală, este emblema corupţiei, şi “devine scutul oamenilor corupţi”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Relu Fenechiu, condamnat definitiv la 5 ani de închisoare CU EXECUTARE

     Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a menţinut pedeapsa dispusă în 12 iulie 2013 de un complet de trei judecători în cazul deputatului PNL Relu Fenechiu, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, acesta urmând să execute cinci ani de închisoare.

    La aceeaşi pedeapsă au fost condamnaţi fratele fostului ministru al Transporturilor, Lucian Fenechiu, şi Mihai Bogdan Damian.

    Ioan Turbatu, director general al Sucursalei de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova în perioada 2002-2004, şi Ion Mărghidan, director general al aceleiaşi instituţii în perioada 2004-2005, au fost condamnaţi la câte şase ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

    Petru Andronache, director comercial al SISEE Moldova în perioada 2002-2005, a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare şi cinci ani interzicerea unor drepturi, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şef STS Cluj: Am ştiut unde a picat avionul “aproape exact la ora 21.00”, din informaţii ROMATSA

     Întrebat, miercuri, de jurnalişti, la finalul unei şedinţe de bilanţ a ISU Cluj, la ce oră a ştiut exact unde s-a prăbuşit avionul în Munţii Apuseni, Ioan Rus a spus că el, personal, a ştiut “aproape exact la ora 21.00”.

    “Eu, personal, am ştiut aproape exact la cât a picat avionul la ora 21.00, pe baza unor informaţii primite de la ROMATSA, datorită unui avion care zbura de la Cluj spre Bucureşti deasupra locului incidentului”, a spus Rus.

    Întrebat dacă a făcut tot ceea ce trebuia în seara accidentului aviatic, şeful STS Cluj a spus că, din punctul de vedere al instituţiei pe care o reprezintă, “într-un sistem de urgenţă nu se poate acţiona decât în baza unor proceduri foarte stricte”.

    “Procedurile au fost respectate de la A la Z, fără niciun fel de problemă”, a precizat Rus.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Turismul autohton, amendat cu peste trei milioane de lei

    În urma acţiunilor de control, inspectorii ANT au retras 38 certificate de clasificare şi 16 licenţe de turism şi au fost aplicate amenzi contravenţionale de 3.392.300 lei. De asemenea, ANT a eliberat în ultimele şapte luni peste 1400 de certificate de clasificare structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică , peste 1200 de autorizaţii provizorii de funcţionare pentru structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică, peste 700 de licenţe de turism, aproximativ 1200 de brevete de turism, peste 250 de atestate şi ecusoane de ghid de turism, 11 certificate de omologare pârtii de schi, 90 autorizaţii de plajă şi 553 de avize de specialitate pentru construcţii în domeniul turismului.

    În luna decembrie 2013, inspectorii Autorităţii Naţionale pentru Turism au efectuat peste 80 de acţiuni de control în cadrul cărora au fost verificate unităţi de cazare, de unităţi de alimentaţie publică şi 23 de pârtii de schi. În urma controalelor au fost retrase opt certificate de clasificare şi au fost aplicate 6 amenzi contravenţionale în valoare totala de peste 132.000 lei şi 40 de sancţiuni cu avertisment.

    Deficienţele constatate de inspectorii ANT au constat în funcţionarea fără deţinerea autorizaţiei provizorii de funcţionare sau a certificatului de clasificare, funcţionarea cu o altă structură a spaţiilor decât cea înscrisă în anexa certificatului de clasificare, neasigurarea funcţionării la categoria şi/sau tipul de structură de primire turistică menţionate în certificatul de clasificare, nerespectarea obligaţiei de completare a fişelor de anunţare a sosirii şi plecării turiştilor. În cazul pârtiilor de schi s-a constatat neasigurarea indicatoarelor de semnalizare, a balizelor şi a mijloacelor de protecţie în locurile şi la obstacolele periculoase şi nerespectarea criteriilor minime obligatorii de omologare.