BusinessMagazin

Tag: refuz

  • Conferinţă ZF – Ministrul Economiei: Nu există firme de stat ieşite cu succes din insolvenţă, din cauza ezitării autorităţilor

     “Suntem departe de a înţelege procedura insolvenţei. Unii o văd ca pe un semn al neputinţei, ca o modalitate de a vinde pe doi bani o companie. Insolvenţa este o formă de protecţie, nu de vulnerabilizare a unei companii în dificultate. Încerc să repar o ezitare pe care administratorii de stat au avut-o. Nu văd nicio deosebire între insolvenţa din sectorul privat şi cel public, există însă diferenţe când vine vorba de succesele procedurilor.

    În privat, îmi vin în cap insolvenţe care s-au terminat prin succes, precum Prodlact, Nuclearmontaj. În sectorul public nu-mi vine în minte un succes de aceeaşi talie, nu-mi vine niciunul de fapt. Acest lucru nu este din cauză că administratorii judiciari nu sunt pricepuţi, ci că decizia politică a fost ezitantă în declanşarea insolvenţei. O vedeau ca un eşec şi se temeau de reacţii din partea sindicatelor”, a spus Vosganian, la conferinţa “De la insolvenţă la restructurare. Cum poţi reveni în piaţă cu ajutorul reorganizării judiciare”, organizată de Ziarul Financiar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Spionajul economic al Chinei devine insuportabil pentru SUA. Ce e “Unitatea 61398” din armata chineză

    Marea majoritate a atacurilor cibernetice lansate împotriva Statelor Unite ale Americii a fost descoperită ca având punctul de origine în apropierea unei clădiri de 12 etaje de la periferia metropolei chineze Shanghai, o clădire care găzduieşte unitatea militară 61398. Această unitate este considerată creierul din spatele celor mai importante atacuri şi jafuri cibernetice organizate la nivel gobal, potrivit presei internaţionale.Un articol publicat recent în cotidianul american New York Times explică faptul că atacurile grupului denumit “Comment Crew”, deoarece membrii organizaţiei lasă de obicei comentarii sau linii de cod în infrastructura site-urilor pe care le atacă, nu sunt o problemă nouă pentru comunitatea de informaţii din SUA. De-a lungul timpului, grupul a extras terabiţi întregi de date de pe serverele unor companii precum Coca Cola şi Halliburton, dar şi de pe servere ale Uniunii Europene. Autorităţile chineze şi reprezentanţii lor diplomatici neagă vehement implicarea în activităţi cibernetice ilegale, iar problema spionajului industrial este trecută, în mod tradiţional, pe plan secund în relaţiile dintre SUA şi China.

  • Hotelierii români, despre introducerea impozitului forfetar: Ne zbatem de pomană. Va fi respins

    Preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR) este de părere că impozitul forfetar nu va fi introdus în ţara noastră. El susţine, de asemenea, că aplicarea lui nu ar duce la scăderea evaziunii şi a muncii la negru în sectorul turismului aşa cum speră reprezentanţii Guvernului. “Ne zbatem de pomană pentru că eu nu cred că Ministerul de Finanţe va schimba impozitarea de 16%. E o prostie incredibilă lucrul acesta mai ales pentru că se câştigă mai mult dacă o aplici”, a declarat pentru gândul Radu Enache, preşedintele FIHR. “Cred că va fi respinsă”, ne-a mai explicat el. Enache susţine, de asemenea, că, deşi impozitul ar fi mai mic pentru întreprinderile mici şi mijlocii, dacă acestea ar deveni “curate”, el nu garantează nimic dacă autorităţile nu continuă controalele şi nu îşi joacă în continuare rolul de “arbitri” pe piaţă.”Noi, ceilalţi, vom fi dezavantajaţi”, ne-a mai spus preşedintele FIHR. De asemenea, în România este necesară o lege a turismului, dar şi reglementări clare pentru parteneriatele publice-private, foarte importante pentru promovare, a punctat reprezentantul hotelierilor.

    Mai multe pe zf.ro

  • Aproape jumătate din alimentele produse la nivel mondial ajung anual la gunoi

    Aproximativ jumătate din toate alimentele produse în lume – echivalentul a două miliarde de tone – ajung să fie aruncate în fiecare an, potrivit unui raport publicat la începutul acestui an de Institutul de Inginerie Mecanică (IME) din Marea Britanie. “Cantitatea de alimente aruncată la nivel mondial este enormă. Cu aceste alimente s-ar putea hrăni populaţia planetei care se află în creştere, precum şi persoanele care în prezent mor de foame. În plus este o irosire a resurselor precum pământul, apa şi energie care sunt folosite în procesul de producţie, procesare şi distribuţie a alimentelor”, a spus Tim Fox, cercetător în cadrul IME, citat de publicaţia The Guardian. Raportul, denumit “Global Food; Waste Not, Want Not”, arată că între 30 şi 50% sau echivalentul a 1,2-2 miliarde de tone de alimente produse la nivel mondial nu ajung pe mesele oamenilor. Cercetătorii institutului britanic susţin că principalele motive pentru care se ajunge în această situaţie sunt promoţiile 1 plus 1 gratis, datele de expirare, cererea consumatorilor din vestul Europei pentru alimentele care au un aspect fizic perfect, precum şi practicile agricole învechite, infrastructura neadecvată şi  lipsa spaţiilor de depozitare.
     
     

  • Cum s-au metamorfozat cele “peste” 43 de miliarde de euro anunţate de consilierii lui Băsescu, în doar 39,8 mld. euro pe care îi primeşte România de la UE între 2014-2020

    Răspunsurile (date prin SMS) au stârnit nedumerire pentru că suma era mai mare cu aproape 4 mld. euro decât cea care se anticipa, adică 39 şi ceva de miliarde de euro. Dar, cum răspunsul avea un caracter cvasioficial, – Consiliul se terminase, lucrurile erau bătute în cuie – era de neînchipuit ca sfetnicii şefului statului să nu ştie despre ce este vorba. Informaţia primită a fost rapid asimilată şi diseminată.

    Ziariştii din presa scrisă au refăcut depeşele de presă, cei din televiziuni au solicitat reveniri, aşa că, la o oră de maximă audienţă (la Bucureşti era între 6 şi 7 din seară) ştirea în ţară (“cea bună”) a ajuns că România a obţinut o creştere însemnată a bugetului, 8-9 mld. euro în plus faţă de exerciţiul financiar 2007-2013. Doar că, la conferinţa de presă de după, preşedintele a anunţat suma exactă: 39, 88 mld. euro (“hai să zicem 40”, a rotunjit Traian Băsescu cifrele). Preşedintele nu a pronunţat niciodată, în cursul conferinţei de presă de la Bruxelles, de vineri seară, suma de 43 mld. euro, dar în mod cu totul “surprinzător”, dacă adăugăm la banii ce au fost promişi pentru 2014-2020 cele 4 mld. euro cum somează şeful statului, suma coincide cu cea anunţată presei de consilierii săi – “43 de miliarde şi chiar peste”.

    Mai multe pe zf.ro

  • Cel mai mare producător de cupru al Poloniei, KGHM, vrea să investească 4 miliarde dolari în o mină din Chile

    KGHM, cel mai mare producător de cupru al Poloniei, va investi cel mult patru miliarde de dolari în mina Sierra Gorda din Chile dacă situaţia de pe pieţe nu se schimbă până când proiectul este finalizat, faţă de trei miliarde de dolari cât prevedea planul iniţial, a declarat Herbert Wirth, directorul executiv al companiei. Proiectul ar urma să fie finalizat în următoarele 13 luni. Potrivit estimărilor preliminare, profitul net al KGHM pentru  anul trecut  a fost de 4.744 miliarde zloţi (1,1 miliarde euro). Directorul KGHM spune că rezultatul final ar putea fi chiar mai mare.

    Mai multe pe zf.ro

  • Membrii UE nu se înţeleg pe bugetul 2014-2020, nu este exclus ca summitul liderilor Uniunii să eşueze

    Debutul ucrărilor Consiliului European în cadrul cărora şefii de state şi de guverne din UE ar fi trebuit să adpote bugetul multianual al Uniunii 2014-2020 au fost amânate pentru a doua oară în această după-amiază. Iniţial, summitul trebuia să înceapă, la Bruxelles, la ora locale 15.00, dar au fost amânate pentru 17.30 şi apoi cu încă o oră, pentru 18.30 (e posibilă o nouă amânare pentru 20.30), situaţie ce reflectă tensiunile din cadul negocierilor în timpul cărora ar trebui găsite modalităţi de reduce a bugetul total al Uniunii cu încă 30 mld. lei pe lângă tăierile de 70 mld. euro decise în noiembrie trecut. Bugetul multianual al UE ar urma să se ridice, între 2014 şi 2020,  950 – 970 mld. euro – iar sumele de care ar urma să beneficieze România  ar putea fi de peste 35 mld. euro, adică peste cele stabilite pentru exerciţiul 2007-2013 (fonduri structurale şi pentru agricultură).

    Mai multe pe zf.ro

  • Draghi, BCE: În a doua parte a anului vom vedea o revigorare treptată a economiei zonei euro

    Economia zonei euro se va redresa, treptat, în a doua jumătate a anului 2013, iar pentru a susţine încrederea este esenţial ca guvernele să reducă în continuare dezechilibrele fiscale şi structurale, în timp ce restructurarea sectorului financiar va merge înainte, consideră Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE). „În a doua jumătatea a anului 2013 activitatea economică ar trebui să se redreseze, treptat, susţinută de orientarea acomodativă a politicii monetare a BCE, de îmbunătăţirea încrederii pieţelor financiare, precum şi de creşterea exporturilor care beneficiază de consolidarea cererii globale”. Şeful BCE a amintit de scăderea economiei zonei euro în al doilea şi al treilea trimestru din 2012, intrarea în recesiune fiind antrenată de ţările din sudul Europei, afectate de datorii mari. „Datele disponibile continuă să indice o încetinire a economiei întrimestrul patru şi la începutul anului 2013. Această slăbire a activităţii economice reflectă impactul negativ al consumului scăzut şisentimentul investitorilor, precum şi cererea externă slabă. Cu toate  acestea, sentimentul pieţelor financiare s-a îmbunătăţit şi cei mai recenţi indicatori confirmă o stabilizare a încrederii mediului de afacerişi a consumatorilor, deşi la un nivel scăzut”.

    Mai multe stiri pe zf.ro

     

  • Noapte albă la Bruxelles: aproape 18 ore de negocieri şi niciun acord pe bugetul UE

    Lucrările Consiliului European unde se discută bugetul Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2014-2020 au fost reluate la Bruxelles, după o noapte albă de negocieri. Preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy i-a reconvocat pe şefii de state sau de guverne ai UE, vineri, la ora 6.30, ora locală (7.30 ora României) după aproape 18 ore de negocieri întense la finalul cărora încă nu se ajunsese la un acord. Lucrările Consiliului ar fi trebuit să înceapă vineri la ora 15.00 ora locală, dar au fost amânate de trei ori. Întâlnirea a început abia seara după ora 20.00 ora locală (21.00 ora României) şi au ţinut până în zori, iar după o pauză au fost reluate. Nu ar fi pentru prima dată când liderii UE pierd nopţile, dar această întâlnire este una dintre cele mai tensionate din istoria Uniunii. Dacă astăzi se ajunge la un acord, ar fi pentru prima dată în istoria UE când bugetul Uniunii nu creşte, ci scade semnificativ. Oricum, compromisul va fi la limită. Deocamdată, nici cei care vor reducerea drastică a bugetului (invocând criza economică), nici cei care vor mai mulţi bani (invocând nevoia de a grăbi atingerea mediei de bunăstare a Uniunii) nu renunţă.

    Mai multe pe zf.ro

  • Draghi, BCE: Supraveghetorii trebuie să aibă puterea să concedieze şefii băncilor comerciale care nu sunt competenţi

    Supraveghetorii ar trebui să aibă posibilitatea să evalueze şefii băncilor comerciale şi să îi concedieze, dacă, din diferite motive, nu corespund poziţiilor pe care le ocupă şi nu sunt competenţi, consideră Mario Draghi, presedintele Băncii Centrale Europene (BCE).El a fost întrebat la conferinţa de presă de după decizia de politică monetară, organizată la Frankfurt, dacă consideră că se poate învăţa o lecţie din scandalul Monte dei Paschi, respectiv faptul că băncii centrale a Italiei ar trebui să i se acorde puterea de a concedia şefii băncilor comerciale. Înainte de a deveni şeful BCE, Draghi a fost guvernator al Băncii Italiei între 2005 şi 2011, fiind responsabil cu suprave­gherea sistemului bancar italian când au început problemele la Monte dei Peschi, cea mai veche bancă din lume. Monte dei Peschi a cumpărat banca mai mică Antonveneta în 2007, cu puţin înainte de declanşarea crizei financiare globale, printr-o tranzacţie caracterizată ca fiind “dubioasă şi costisitoare”. Criticii susţin că Banca Italiei ar fi trebuit să împiedice achiziţia. Procurorii italieni investighează acum de ce Monte dei Peschi a plătit atât de mult şi verifică acuzaţii de corupţie legate de cumpărarea An­ton­veneta.