BusinessMagazin

Tag: produse

  • ABC Data achiziţionează S4E şi estimează venituri de până la 340 de milioane de euro până în 2018

    ABC Data, singurul distribuitor regional de IT şi electronice care operează direct în Europa Centrală şi de Est, inclusiv în România, va prelua peste 80% din acţiunile companiei S4E S.A., un important distribuitor de produse şi servicii VAD (Value Added Distribution – servicii de distribuţie pentru produse, dar şi pachete de servicii şi programe care aduc valoarea adăugate respectivelor produse). Aceasta mutare consolidează poziţia ABC Data ca lider pe piaţa distribuitorilor de echipamente IT şi electronice în Europa Centrală şi de Est. Compania anunţă că va urmări mărirea cotei sale din acţiuni.

    Cumpărarea S4E S.A. constituie încă un pas făcut de ABC Data în strategia pentru 2016 – 2018. Astfel, în urma achiziţiei, compania va deţine cel mai larg portofoliu de produse şi servicii VAD, atât din Polonia, cât şi din Europa Centrală şi de Est.

    „Estimăm că, la nivel de grup, vânzarea de produse şi servicii VAD vor aduce o creştere a veniturilor ABC Data de până la 340 de milioane de euro până în 2018. De asemenea, suntem convinşi că achiziţionarea S4E va contribui la creşterea cotei noastre de piaţă în distribuţia de produse IT în Europa Centrală şi de Est“, a declarat Ilona Weiss, preşedintelui comitetului executiv ABC Data.

    În prima jumătate a anului 2016, compania a încheiat mai multe acorduri cu jucători cheie din piaţă, cum ar fi Huawei, Acer, Asus şi Cisco din Ungaria şi cu Lenovo, Synology şi Benq în România.

    „Atragerea unui astfel de investitor strategic puternic ca ABC Data şi posibilitatea de a face schimb de know-how ne va permite să ne îndeplinim cu o capacitate şi mai mare obiectivele noastre de afaceri. Sunt convins că având alături experienţa şi reţeaua de distribuţie a ABC Data vom creşte semnificativ în domeniul produselor şi serviciilor VAD şi vom putea dezvolta cea mai bună şi scalabilă soluţie pentru această piaţă“, a declarat Paweł Piętka, preşedintele consiliului de administraţie, S4E.

    În urma acestei achiziţii, S4E va funcţiona în cadrul ABC Data Corporate Group, dar va rămâne o entitate separată. S4E activează pe piaţă de 15 ani şi în 2015 a avut venituri de 53 milioane de euro, 976.190 de euro profit operaţional şi aproximativ 738.000 de euro profit net. Rezultatele financiare ale S4E vor fi integrate în cele ale ABC Data Corporate Group din momentul preluării controlului asupra acţiunilor, moment care ar trebui să se întâmple cel târziu până pe 31 martie 2017.

    S4E, ca parte a grupului ABC Data, va opera pe piaţa din Polonia, dar intenţionează să-şi extindă în curând serviciile şi pe alte pieţe din Europa Centrală şi de Est.

  • TP-Link lansează propriile smartphone-uri

    TP-Link, liderul pieţei de echipamente WLAN şi CPE broadband la nivel global, marchează 20 de ani de activitate prin lansarea pe piaţa dispozitivelor smartphone sub brandul Neffos, dar şi anunţarea unei noi identităţi de brand şi a unei noi strategii care presupune extinderea portofoliulului de produse smart home.

    ”După 20 de ani de prezenţă exclusivă în domeniul networking, din care cinci în poziţie de lider la nivel global, venim pe piaţă cu o nouă strategie care pune în prim plan dispozitivele smart pentru a răspunde mult mai bine cerinţelor clienţilor noştri şi stilului lor de viaţă conectat. TP-Link este singurul producător de networking care îşi concepe, produce şi testează integral produsele exclusiv intern, lucru care se reflectă în fiabilitatea, calitatea şi preţul produselor noastre. Experienţa dobândită până acum ne ajută să ne extindem cu noi categorii din gama smart home, smartphone şi a accesoriilor smart”, declară Hermes Song, director general TP-Link România.

    TP-Link anunţă prima serie de smartphone-uri care include trei modele, dual SIM, LTE, cu sistem de operare Android.

    Modelul de top al companiei, Neffos C5 Max, are ecran IPS Full HD (1080p) de 5,5 inchi şi rulează un procesor MediaTek MT6753 octa-core pe 64 de biţi, tactat la 1,3GHz. Are o memorie RAM de 2GB, capacitate de stocare de 16GB şi slot microSD pentru card de până la 32GB.

    C5Max are o cameră principală de 13MP şi o cameră frontală de 5MP. Deschiderea mare a diafragmei F2.0 a camerei principale permite realizarea unor fotografii de calitate în orice moment al zilei. Bateria Li-Pode 3045mAh oferă o autonomie foarte bună. Carcasa telefonului este realizată din policarbonat, astfel că dispozitivul cântăreşte 160 de grame.

    Modelul mid-range, Neffos C5, are un ecran IPS HD (1280p) de 5 inchi, rulează un procesor MediaTek MT6735 quad-core tactat la 1,3GHz, are 2GB de RAM şi o capacitate de stocare de 16GB, ce poate fi extinsă cu până la 32GB cu ajutorul unui card microSD. Camera principală are 8MP, cu mod inteligent şi 30 de filtre, precum şi blitz dual-LED, iar camera secundară are 5MP.

    Modelul entry Neffos C5L are un ecran de 4,5inchi, rezoluţie FWVGA (854x480p), procesor Snapdragon 210 quad-coretactat la 1.1GHz, 1GB RAM şi 8GB capacitate de stocare, ce poate fi extinsă cu până la 32GB cu ajutorul unui card microSD. Acest model este dotat cu o camera principală de 8MP,o cameră frontală de 2MP, oferă conectivitate LTE 4G şi o baterie de 2000mAh.

    Preţurile recomandate pentru cele trei terminale sunt 899 lei pentru modelul C5 Max, 649 lei pentru modelul C5 şi 429 lei pentru modelul C5L şi vor fi disponibile începând cu trimestrul patru al acestui an.

    Odată cu noua strategie corporate, TP-Link îşi lansează şi o nouă identitate vizuală care reflectă noua filozofie orientată către client a companiei şi un nou slogan – ”Reliably Smart” – ce subliniază extinderea portofoliului cu produse din gama dispozitivelor inteligente.

    “Echipele noastre de cercetare şi dezvoltare au evoluat constant pentru a răspunde cerinţelor a milioane de clienţi. Acum începem o nouă etapă de dezvoltare în care oferim utilizatorilor dispozitive pentru un nou stil de viaţă conectat. În contextul extinderii portofoliului, am decis ca şi brandul să se transforme şi să reflecte mult mai bine angajamentul nostru de a oferi produse şi experienţe îmbunătăţite clienţilor noştri”, declară Jeffrey Chao, chairman şi preşedinte TP-Link.

     

  • Ce fructe de mare preferă românii: piaţa a ajuns la zeci de milioane de euro

    Creveţii sunt campionii fructelor de mare în preferinţele românilor, arată un studiu Romfood Trading, unul dintre principalii jucători de pe piaţa importatorilor şi distribuitorilor de produse de peşte şi fructe de mare din România şi dezvoltator al brandului Alfredo Seafood. Compania estimează o creştere de 5% a acestei pieţe pentru anul în curs, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Creveţii au ocupat prima poziţie în topul volumelor de fructe de mare vândute în 2015, cu 30,9%, urmaţi de scoici (16,4%), calamari (13,8%) şi caracatiţă (8,8%). Clasamentul se păstrează şi din punct de vedere valoric: creveţii însumează 51,4% din totalul pieţei, la mare distanţă situându-se scoicile (14,2%), calamarii (9,7%) şi caracatiţa (6,9%). Piaţa de fructe de mare din România se situa, în 2015, la circa 35 milioane de euro. Alfredo Seafood reprezintă 23% din piaţa de fructe de mare de marcă. Totuşi, vânzările vrac şi private-label sunt dominante ca volum, pe piaţa autohtonă s-au vândut 500 de tone de fructe de mare în cursul anului trecut.

    Principala sursă de fructe de mare din România sunt creveţii tropicali aduşi din Vietnam, India si China, iar ca segmente de piaţă regăsim creveţii sălbatici şi creveţii de acvacultură. Creveţii de acvacultură sunt crescuţi la standarde calitative foarte înalte, deoarece pieţele ţintă sunt SUA şi Uniunea Europeană, pieţe deosebit de atente la calitatea produselor indigenizate. În acest moment, pe piaţa românească, fructele de mare pot fi cumpărate atât sub formă congelată, cât şi refrigerată, ceea ce înseamnă că produsul nu mai trebuie decongelat înainte de a fi gătit.

    “Am constatat cu satisfacţie că românii au devenit interesaţi de fructele de mare care, deşi intră în continuare în categoria produselor elitiste, se regăsesc din ce în ce mai mult în obiceiurile de consum. Preferinţa clară pentru creveţi poate fi explicată prin faptul că, pe de o parte, românii călătoresc mult şi în special în ţări mediteraneene unde fructele de mare sunt obligatorii în toate meniurile, dar şi pentru ca Chef-ii români îi promovează atât în restaurante, cât şi pe posturile de televiziune în emisiuni culinare şi în social media. Am observat şi o diversificare a cererii pentru creveţii de diferite dimensiuni, de la cei foarte mici, la Tiger şi King, precum şi o deschidere către alte sortimente, cum ar fi caracatiţa pre-gătită. Tendinţa este de orientare către produse sănătoase, aspect pe care noi, la Alfredo Seafood, am mizat întotdeauna. Fructele de mare fac parte dintre alimentele cele mai bogate în nutrienţi şi de aceea majoritatea medicilor încurajează includerea lor într-o alimentaţie echilibrată.”, explică Mihai Cristian Dărmănescu, Director General Romfood Trading.

    Romfood Trading este unul dintre principalii importatori şi distribuitori de produse din peşte şi fructe de mare din România. Comercializarea produselor se face prin brandul Alfredo Seafood creat de Mihai Cristian Dărmănescu şi Daniel Florin Nistor şi lansat în anul 2013.  Compania are  două fabrici în Constanţa şi Bucureşti, iar produsele cu marca Alfredo Seafood sunt distribuite atât în cele mai importate lanţuri de hypermarketuri şi supermaketuri din ţară, precum Kaufland, Carrefour, Mega Image, Metro, Billa, Cora, Penny etc., cât şi în peste 300 de magazine de comerţ tradiţional.

     

  • Ce fructe de mare preferă românii: piaţa locală a ajuns la zeci de milioane de euro

    Creveţii sunt campionii fructelor de mare în preferinţele românilor, arată un studiu Romfood Trading, unul dintre principalii jucători de pe piaţa importatorilor şi distribuitorilor de produse de peşte şi fructe de mare din România şi dezvoltator al brandului Alfredo Seafood. Compania estimează o creştere de 5% a acestei pieţe pentru anul în curs, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Creveţii au ocupat prima poziţie în topul volumelor de fructe de mare vândute în 2015, cu 30,9%, urmaţi de scoici (16,4%), calamari (13,8%) şi caracatiţă (8,8%). Clasamentul se păstrează şi din punct de vedere valoric: creveţii însumează 51,4% din totalul pieţei, la mare distanţă situându-se scoicile (14,2%), calamarii (9,7%) şi caracatiţa (6,9%). Piaţa de fructe de mare din România se situa, în 2015, la circa 35 milioane de euro. Alfredo Seafood reprezintă 23% din piaţa de fructe de mare de marcă. Totuşi, vânzările vrac şi private-label sunt dominante ca volum, pe piaţa autohtonă s-au vândut 500 de tone de fructe de mare în cursul anului trecut.

    Principala sursă de fructe de mare din România sunt creveţii tropicali aduşi din Vietnam, India si China, iar ca segmente de piaţă regăsim creveţii sălbatici şi creveţii de acvacultură. Creveţii de acvacultură sunt crescuţi la standarde calitative foarte înalte, deoarece pieţele ţintă sunt SUA şi Uniunea Europeană, pieţe deosebit de atente la calitatea produselor indigenizate. În acest moment, pe piaţa românească, fructele de mare pot fi cumpărate atât sub formă congelată, cât şi refrigerată, ceea ce înseamnă că produsul nu mai trebuie decongelat înainte de a fi gătit.

    “Am constatat cu satisfacţie că românii au devenit interesaţi de fructele de mare care, deşi intră în continuare în categoria produselor elitiste, se regăsesc din ce în ce mai mult în obiceiurile de consum. Preferinţa clară pentru creveţi poate fi explicată prin faptul că, pe de o parte, românii călătoresc mult şi în special în ţări mediteraneene unde fructele de mare sunt obligatorii în toate meniurile, dar şi pentru ca Chef-ii români îi promovează atât în restaurante, cât şi pe posturile de televiziune în emisiuni culinare şi în social media. Am observat şi o diversificare a cererii pentru creveţii de diferite dimensiuni, de la cei foarte mici, la Tiger şi King, precum şi o deschidere către alte sortimente, cum ar fi caracatiţa pre-gătită. Tendinţa este de orientare către produse sănătoase, aspect pe care noi, la Alfredo Seafood, am mizat întotdeauna. Fructele de mare fac parte dintre alimentele cele mai bogate în nutrienţi şi de aceea majoritatea medicilor încurajează includerea lor într-o alimentaţie echilibrată.”, explică Mihai Cristian Dărmănescu, Director General Romfood Trading.

    Romfood Trading este unul dintre principalii importatori şi distribuitori de produse din peşte şi fructe de mare din România. Comercializarea produselor se face prin brandul Alfredo Seafood creat de Mihai Cristian Dărmănescu şi Daniel Florin Nistor şi lansat în anul 2013.  Compania are  două fabrici în Constanţa şi Bucureşti, iar produsele cu marca Alfredo Seafood sunt distribuite atât în cele mai importate lanţuri de hypermarketuri şi supermaketuri din ţară, precum Kaufland, Carrefour, Mega Image, Metro, Billa, Cora, Penny etc., cât şi în peste 300 de magazine de comerţ tradiţional.

     

  • La doar 12 ani are deja o afacere de 75.000 de euro. Cum a reuşit

    Majoritatea copiilor de 12 ani îşi fac griji în legătură cu temele de la Matematică şi cum să fie plăcuţi la şcoală, dar Henry Patterson a trecut aceste lucruri la următorul nivel pentru că în plus este ocupat şi cu afacerea sa, scrie BBC.

    Henry din Bedford şi-a pornit business-ul, Not Before Tea, când avea doar nouă ani. A început prin a vinde dulciuri, apoi şi-a îndreptat atenţia către produse pentru casă bazate pe personajele din cartea scrisă chiar de el “The Adventures of Sherb and Pip”

    Îşi moşteneşte genele de antreprenor de la mama lui, Rebecca. “Am avut o afacere de plimbat câinii din cartier la doar 8 ani şi de atunci tot timpul am căutat să pornesc afaceri”, a declarat ea. Mama lui crede că aceste mici afaceri îi îmbogăţesc copilăria, nu o strică.

    “Am avut multe probleme cu Henry la şcoală, nu era cuminte, ceilalţi copii nu-l invitau la petreceri şi a început să se bâlbâie, apoi l-am retras de la şcoală şi acum face şcoala acasă”. Acest impediment nu l-a oprit să vorbească în public, ba din contră, Henry consideră că vorbitul în public este un punct forte şi nu s-a sinchisit să vorbească în faţa unor reprezentanţi de la Facebook sau Google la O2 Retail Week conference.

    Mai mult de atât, acesta a vorbit şi la premiile Retail Business Awards unde a dezvăluit că are o cifră de afaceri de 65.000 de lire sterline (75.000 de euro), o cifră impresionantă având în vedere că Henry are doar 12 ani şi încă se luptă cu temele de la şcoală.

    Magazinul tânărului vinde în jur de 80 de tipuri de produse, iar Henry precizează că sectorul produselor destinate bebeluşilor merge foarte bine anul acesta. Mama sa spune că succesul nu i s-a urcat la cap şi că este în continuare foarte modest. 

     

     

  • La doar 12 ani are deja o afacere de 75.000 de euro. Cum a reuşit

    Majoritatea copiilor de 12 ani îşi fac griji în legătură cu temele de la Matematică şi cum să fie plăcuţi la şcoală, dar Henry Patterson a trecut aceste lucruri la următorul nivel pentru că în plus este ocupat şi cu afacerea sa, scrie BBC.

    Henry din Bedford şi-a pornit business-ul, Not Before Tea, când avea doar nouă ani. A început prin a vinde dulciuri, apoi şi-a îndreptat atenţia către produse pentru casă bazate pe personajele din cartea scrisă chiar de el “The Adventures of Sherb and Pip”

    Îşi moşteneşte genele de antreprenor de la mama lui, Rebecca. “Am avut o afacere de plimbat câinii din cartier la doar 8 ani şi de atunci tot timpul am căutat să pornesc afaceri”, a declarat ea. Mama lui crede că aceste mici afaceri îi îmbogăţesc copilăria, nu o strică.

    “Am avut multe probleme cu Henry la şcoală, nu era cuminte, ceilalţi copii nu-l invitau la petreceri şi a început să se bâlbâie, apoi l-am retras de la şcoală şi acum face şcoala acasă”. Acest impediment nu l-a oprit să vorbească în public, ba din contră, Henry consideră că vorbitul în public este un punct forte şi nu s-a sinchisit să vorbească în faţa unor reprezentanţi de la Facebook sau Google la O2 Retail Week conference.

    Mai mult de atât, acesta a vorbit şi la premiile Retail Business Awards unde a dezvăluit că are o cifră de afaceri de 65.000 de lire sterline (75.000 de euro), o cifră impresionantă având în vedere că Henry are doar 12 ani şi încă se luptă cu temele de la şcoală.

    Magazinul tânărului vinde în jur de 80 de tipuri de produse, iar Henry precizează că sectorul produselor destinate bebeluşilor merge foarte bine anul acesta. Mama sa spune că succesul nu i s-a urcat la cap şi că este în continuare foarte modest. 

     

     

  • Moto G4, lansat oficial în România. Lenovo vrea peste 10% din piaţa locală de smartphone-uri

    A patra generaţie Moto G este mai subţire şi are un ecran full HD de 5,5 inci şi o cameră de 13 MP. Telefonul este dotat cu o bateria de 3000mAh şi un procesor octa-core, iar facilitatea TurboPowerTM îţi oferă şase ore de putere în doar 15 minutes de încărcare.

    Compania chineză Lenovo ar putea ajunge la o cotă de peste 10% pe piaţa de smartphone-uri din România odată cu lansarea brandului Moto a spus Ivan Bozev, directorul general al Lenovo pentru Europa de Sud-Est, fără a detalia planurile companiei în acest sens.

    Moto G4 este disponibil in magazinele Orange si pe orange.ro la un preţ standard de 209 euro (TVA inclus).

    Lenovo  este o companie globala ce apare în Fortune 500 şi valorează 46 miliarde de dolari, un lider în furnizarea de tehnologie inovatoare pentru consum comercial şi de business. Portofoliul acoperă o gamă largă de produse şi servicii, cum ar fi PC-ul, staţii de lucru, servere, stocare, televizoare inteligente şi o familie de produse mobile cum ar fi smartphone-uri (inclusiv marca Moto), tablete şi aplicaţii .

  • Secretul cifrelor record de la BAT

    „Nu am observat niciun impact asupra afacerilor noastre din acest punct de vedere. Cu o asemenea vreme nu există un impact major“, spune Gemma Webb despre efectele legii care interzice fumatul în spaţiile închise, ce a intrat în vigoare de la 17 martie. „A fost implementată legea, toată lumea a respectat-o, oamenii s-au obişnuit cu ea. Fumătorii se adaptează“, continuă Webb, care din când în când mai fumează Kent glo iFUSE, o ţigară electronică, lansată anul acesta de companie. Şefa BAT România continuă să povestească şi despre alte experienţe din alte ţări în legătură cu interzicerea fumatului în spaţii închise, cum ar fi Irlanda sau Marea Britanie.

    Adaugă că România nu este diferită, punctând faptul că nu se aşteaptă ca vânzările să scadă în urma implementării legii, nici chiar în lunile mai friguroase ce vor urma. „Consumatorul se adaptează. Noi nici nu vedem neapărat un impact şi datorită faptului că obţinem o cotă de piaţă din ce în ce mai mare şi este greu de identificat impactul.“

    British American Tabacoo a avut afaceri de 1.656 de milioane de euro în 2015, în creştere cu 6% faţă de 2014, şi un profit de 98 de milioane de euro, faţă de 80 de milioane în 2014. În opinia Gemmei Webb, anul acesta va continua aceeaşi tendinţă, cu plusuri la capitolul vânzărilor şi profitabilităţii. „Am avut un an foarte bun în 2015 şi ne aşteptăm ca tendinţa să continue şi în 2016 deoarece în România jumătate dintre fumători fumează ţigările noastre, iar acest trend este în creştere.“ Potrivit datelor companiei, BAT are o cotă de piaţă de 54,5% la nivel naţional şi ajunge la 61% în Bucureşti.

    Cele mai populare branduri ale companiei sunt Kent (24,6%), Pall Mall (17%) şi Dunhill (6,7%). „Cota de piaţă creşte de la lună la lună şi de aceea afacerile noastre arată atât de bine“, continuă Webb. Evoluţia companiei pe plan local, cu recorduri înregistrate an după an în ce priveşte vânzările sau profitabilitatea sau cota de piaţă, ori poate chiar mai multe dintre acestea la un loc, este un veritabil studiu de caz pentru filialele grupului.

    Aşadar afacerile companiei britanice sunt bune în România, iar ţara noastră reprezintă un punct important în ecosistemul producătorului de tutun. „România este una dintre cele mai bune pieţe pentru noi. Investim cam 200 de milioane de euro în fiecare an. Activitatea a început cu trei oameni, într-un apartament, în urmă cu 22 de ani, şi azi avem 2.000 de angajaţi şi jumătate din piaţă“, spune Webb. În opinia executivului irlandez, succesul companiei se datorează faptului că „am pus consumatorul pe primul loc. De exemplu, am dezvoltat brandul Kent în linie cu consumatorul şi gusturile acestuia“. Compania britanică are pe plan local o fabrică la Ploieşti, un centru de servicii (call center), unde lucrează în jur de 700 de oameni şi deservesc activităţile companiei pe plan global, şi divizia comercială, care vinde produsele companiei pe piaţa românească.

    Pentru a susţine această creştere compania a introdus două noi produse pe piaţa locală, ţigaretele de tip slim sub umbrela Dunhill şi produsul hibrid glo iFUSE în portofoliul Kent; ţigareta a fost introdusă pe piaţă treptat încă din noiembrie 2015, apoi în aprilie a fost pusă şi pe rafturile din retail. „Este o alternativă la ţigările tradiţionale şi este mult mai puţin dăunătoare pentru că foloseşte mecanismul electronic pentru a vaporiza lichidul care trece prin tutun“, spune Gemma Webb. Produsul este prezent doar în România deocamdată, iar planurile vizează lansarea şi pe alte pieţe în viitorul apropiat, dar şefa filialei locale a BAT nu indică date exacte sau pieţe concrete. Despre alegerea ţării noastre pentru lansarea acestui produs spune că decizia a fost luată în principal pe baza faptului că „unu din patru fumători din România fumează Kent“.

    Este prea devreme pentru a dezvălui date legate de vânzare, dar Webb afirmă că evoluţia de până acum a produsului este în linie cu aşteptările. Adaugă şi că se aşteaptă ca impactul să se regăsească şi în profit, devreme ce, crede ea, astfel de produse vor reprezenta viitorul pieţei de tutun, chiar dacă ţigările tradiţionale nu vor dispărea: „Este dificil de prevăzut câţi dintre fumători vor apela şi la ţigări electronice sau vor trece cu totul la aceste produse.“ BAT previzionează că piaţa produselor de nouă generaţie, estimată în 2015 la 2,8 miliarde de lire sterline la nivel mondial, se va tripla până în 2020, ajungând la o valoare de până la 8,4 miliarde de lire sterline, exceptând SUA şi China.

    Faţă de legea care interzice fumatul în spaţiile închise, de mai mare importanţă pentru BAT şi ceilalţi producători de tutun din România (Philip Morris şi Japan Tobacco International) este amânarea implementării directivei privind produsele din tutun (2014/40/UE) care a intrat în vigoare în alte state încă din 19 mai 2014 şi ar fi trebuit aplicată şi la noi în ţară din 20 mai 2016, dar a fost amânată. Această nouă reglementare interzice vânzarea de ţigarete cu arome şi a celor mentolate, obligând producătorii să trimită rapoarte detaliate cu privire la ingredientele folosite în produsele din tutun.

  • Sub 10% din îngheţatele de pe piaţa românească folosesc ingrediente naturale

    Procentul îngheţatelor cu ingrediente naturale de pe piaţă este foarte mic, sub 10%, din tot ce se vinde, ingredientele folosite în majoritatea produselor putând duce la probleme de sănătate, mai ales în cazul copiilor, informează Mediafax

    “Cu cât sunt folosite mai multe ingrediente artificiale, cu atât scade costul de producţie. Găsim îngheţată şi sub 2 lei. Preţul ne poate da nişte informaţii de cât de curată este îngheţata. Un preţ mic ar trebui să ne pună semne de întrebare. Din păcate, consumatorul român face alegeri în funcţie de preţ. De ce? Din cauza unei puteri scăzute de cumpărare şi pentru că nu are o educaţie a alegerii în cunoştinţă de cauză. El se bucură când la raft găseşte produse cu preţuri mici, dar ar trebui să se întrebe cum a ajuns produsul la acel preţ”, a declatat Costel Stanciu, preşedinte al Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România.

    Asociaţia a analizat 64 de sortimente de îngheţată, dintre care 39 conţin coloranţi artificiali, iar 25 suc de fructe.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A riscat toţi banii familiei pentru a vinde produse de care nu auzise nimeni. Acum e milionar

    Timişoreanul Cristian Oneţiu şi-a început cariera în industria vânzărilor directe la 16 ani, ca să îşi câştige banii ce aveau să îi permită să studieze la facultate. După mai multe încercări nereuşite în zona antreprenoriatului, a pus bazele, în 2005, ale unei afaceri axate pe un sistem de direct sales autentic românesc şi pe produse bio, ce abia intrau pe piaţă la momentul respectiv. Cele două companii pe care le conduce împreună cu fratele său totalizează în prezent afaceri de mai mult de 10 milioane de euro, iar în zece ani vor ajunge la 100, potrivit antreprenorului.

    “Am investit toţi banii, inclusiv pe cei obţinuţi din vânzarea celor două apartamente, deţinute de mine şi de fratele meu, într-o afacere cu produse bio, într-o perioadă în care puţini ştiau ce înseamnă acestea“ – îşi începe Cristian Oneţiu povestea afacerii înfiinţate de el şi fratele său, Dan, în urmă cu un deceniu în Timişoara. În prezent, cei doi conduc două afaceri axate pe distribuţia şi vânzarea de produse fie certificate bio, fie din ingrediente naturale – Life Care Corp., axată pe vânzările directe, şi BioLogistic, companie de import şi distribuţie pentru reţelele de magazine din care fac parte şi lanţuri de retail precum Billa, Mega Image, Kaufland. Life Care Corp., prima lor companie, a devenit una dintre cele mai mari afaceri de vânzări directe din România, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei anul trecut, iar firma de import şi distribuţie de produse bio BioLogistic, înfiinţată la câţiva ani după prima, a totalizat anul trecut afaceri de 10 milioane de lei.

    Povestea apartamentelor vândute şi ulterior răscumpărate reprezintă doar o mică parte din aventura antreprenorială a lui Cristian Oneţiu, care spune că a adus cuvântul „bio“ în România, odată cu produsele importate în 2005. A copilărit în Reşiţa şi, pentru a-şi permite să  plece la facultate în Timişoara, a intrat în industria vânzărilor directe încă de la 16 ani. Inspirat de fratele său, Dan, care făcea „tot felul de mici afaceri“,  a început să vândă şi el un produs la mare căutare la vremea respectivă: maşinile de vacuumat alimente.

    „Erau valize care cântăreau aproximativ 30 de kilograme, adică jumătate din greutatea mea. Nu puteam să le transport cu tramvaiul şi luam taxiul, iar la prezentări eram motivat să vând astfel încât să reuşesc să îmi recuperez cel puţin banii de taxi“. Ulterior a vândut şi produsele unei companii axate pe comercializarea cosmeticelor şi suplimentelor alimentare.

    În 1996, la 18 ani, după ce s-a înscris la Facultatea de Psihologie din Timişoara, a fost nevoit să renunţe la afacerile sale din Reşiţa. Timp de un an s-a dedicat exclusiv studiilor, iar apoi, pentru că se obişnuise să aibă venituri suplimentare, „m-am angajat, ca orice tânăr, la corporaţie“, spune el, mai în glumă, mai în serios, referindu-se la primul loc de muncă, într-o companie ce activa în industria tutunului. A lucrat acolo timp de patru ani şi jumătate, ultima poziţie ocupată fiind responsabil în departamentul de marketing pentru partea de vest a ţării.

    În 2002 a decis să ia din nou drumul antreprenoriatului. „Nu am mai suportat rigorile corporaţiei, care deveneau din ce în ce mai mari. Dacă la început aveam o oarecare libertate, ulterior aceasta s-a îngustat atât de mult încât am devenit mici roboţei“, spune Oneţiu.  Revenirea la antreprenoriat s-a legat şi de o pasiune a sa: pentru că îi plăcea să cânte, a deschis un bar de karaoke chiar în cadrul campuslui universitar din Timişoara. „L-am făcut cu gândul de a aduna prieteni în jurul unei mese, unde să începem să cântăm, şi s-a transformat într-o afacere foarte profitabilă. Era un bar mic, dar mereu plin, care funcţiona de luni până luni“, povesteşte el. 

    După trei ani de activitate cu barul, a deschis un alt club, mai mare, iar apoi, fiindcă a încercat să lase afacerea nesupravegheată pentru a nu mai pierde nopţile, aceasta nu a mai funcţionat. „Nu a mai mers pentru că aşa se întâmplă la baruri, este o activitate mult mai lejeră şi predispusă la fraudă.“ Acesta a fost momentul în care a plecat la Bucureşti hotărât să înceapă proiectul la care visa din adolescenţă, propria companie românească de vânzări directe. „Voiam o companie de direct sales fără americănismul specific, o companie românească bazată pe principii româneşti, dar şi cu produse româneşti“, descrie el activitatea firmei Vision Group International, pe care a creat-o în 2004 şi care vindea aproximativ 20 de produse fabricate în România – şam-poane, detergenţi ş.a. Afacerea a falimentat în aproximativ un an, motivele fiind legate, potrivit lui Oneţiu, de lipsa unor standarde de calitate pe care piaţa le cerea. „Dacă produsul pe care îl duceam în casa clientului într-o zi era roz, iar a doua zi, roşiatic, atunci pierdeam încrederea lui.“

    În 2005 a pus bazele Life Care Corp. în Timişoara, o companie ce avea să fie axată pe vânzarea de produse bio, în urma unei investiţii de 300.000 de euro, bani reprezentaţi de fonduri personale şi împrumuturi de la familie şi prieteni, ce au implicat inclusiv vânzarea apartamentului său şi al fratelui.