BusinessMagazin

Tag: industrie

  • Fotoreportaj: Cum se produce un Bentley

    Marcile de masini Dacia si Bentley nu au nimic comun la o prima
    vedere. Prima exista de doar 40 de ani, este destinata celor mai
    saraci dintre cei care isi permit o masina, in timp ce cea de-a
    doua are in gama doar masini al caror pret in euro se scrie cu cel
    putin sase cifre. Bentley este in proprietatea grupului Volkswagen,
    iar Dacia e detinuta de francezii de la Renault.

    Si totusi, atat Dacia, cat si Bentley traverseaza acum cea mai
    buna perioada din istoria lor. Se afla printre cei mai profitabili
    producatori de masini din lume, cu marje ale profitului operational
    de 8% si, respectiv, 11% anul trecut. Fabricile pe care cei doi
    producatori le au la Mioveni si respectiv Crewe sunt una dintre
    principalele surse de venituri pentru locuitorii din micile orase
    din Romania si Anglia. In plus, ambele fabrici au decis sa nu
    apeleze la roboti industriali, ci se bazeaza aproape exclusiv pe
    abilitatile angajatilor.
    Doar ca aici asemanarile se despart, motivatiile fiind complet
    diferite. In timp ce la Dacia folosirea fortei de munca manuale
    este determinata strict de argumente economice (cateva zeci de
    salariati sunt mai ieftini decat un robot), pentru britanici este o
    chestiune de imagine.
    “Este foarte important pentru noi sa fim perceputi ca un brand
    britanic si nu doar ca origine”, spune Tim Hodgson, care
    coordoneaza vanzarile de limuzine de lux Bentley Arnage sau, asa
    cum spune el, clientii premium (daca poate fi vorba de clienti
    premium cand pretul de baza al celui mai ieftin Bentley este de
    150.000 de euro).
    Hodgson lucreaza de peste 35 de ani in cadrul producatorului
    britanic de masini. Si exemplul lui este departe de a fi singular.
    Oliver Whitlock, ghidul care ne-a facut turul fabricii (si care
    face acest lucru in mod frecvent pentru clienti potentiali),
    lucreaza la randul sau la Bentley din anul 1972. Si probabil ca la
    fel de multi ani de experienta in spate au si Ben Parker, Russ
    Hodges, Rob Jones sau Chris Wood, cativa dintre cei aproape 4.000
    de oameni care produc acum 40-45 de masini Bentley pe zi in cadrul
    fabricii de la Crewe.
    Angajatii realizeaza manual toate operatiunile necesare pentru
    producerea masinii, de la asamblarea motoarelor si pana la
    transformarea furnirului de stejar in elegante tablouri de bord.
    Altfel spus, in timp ce alti producatori de masini renunta la
    anumite operatiuni sau chiar la fabrici intregi din tarile
    dezvoltate pentru a le muta in estul Europei, Bentley a decis sa
    pastreze in cadrul fabricii din Crewe chiar si operatiunile legate
    de realizarea tapiteriei.
    “Am avut o mare problema in gasirea de angajati calificati
    pentru operatiunile textile, deoarece trebuie sa fim foarte atenti
    la detalii, dar am descoperit o firma de pe Savile Row (strada din
    Londra renumita pentru magazinele de croitorie – n. red.) care
    tocmai intrase in faliment si am preluat aproape intreg personalul,
    care s-a mutat cu tot cu familiile in aceasta zona”, isi aduce
    aminte Whitlock.
    Nu este de mirare astfel ca in cazul unora dintre familiile
    britanice – cum este chiar cazul lui Tim Hodgson – s-a ajuns in
    situatia ca mai multe generatii sa lucreze in paralel in cadrul
    fabricii, acesta fiind vazut ca un bun element de marketing pentru
    marca britanica achizitionata in urma cu zece ani de grupul german
    Volkswagen. “Am fost un pic speriati cand am fost cumparati de
    Volkswagen, insa lucrurile au mers foarte bine”, recunoaste Oliver
    Whitlock. Intr-adevar, Bentley a depasit anul trecut pentru prima
    data pragul de 10.000 de masini produse, o valoare de neimaginat in
    urma cu cinci sau zece ani.
    “Cresterea vine in special de la economii emergente precum
    China, Rusia sau de la tarile din estul Europei, precum Romania”,
    spune Hodgson. El aminteste apoi de unul dintre clientii romani –
    desi refuza sa il numeasca – venit tocmai in Marea Britanie pentru
    a-si personaliza masina. “Mi s-a parut ca era foarte bine informat,
    stia ce vrea de la masina, dar nu a cerut nimic exotic (asa cum se
    intampla in unele cazuri cu marii bogatasi din lumea araba – n.
    red.).”
    Iar numarul tot mai mare al romanilor care au ajuns sa
    descopere marca britanica a determinat producatorul sa demareze
    oficial de luna trecuta operatiuni de import. “Sunt deja 135 de
    Bentley inmatri­culate in Romania in ultimii ani, iar alte 15
    probabil circula in Romania, dar cu numere straine”, sustine Adrian
    Pascu, brand manager Bentley si Lamborghini in cadrul Porsche
    Romania, importatorul grupului Volkswagen.

    Cu alte cuvinte, o baza initiala importanta pentru activitatea
    de service a Porsche Romania – cea mai profitabila dintre
    activitatile derulate in general de un dealer de masini. Iar
    service-ul din zona Pipera din nordul Capitalei a fost deja vizitat
    de multi dintre posesorii de Bentley din Romania (cu ocazia
    reviziilor programate la un anumit numar de kilometri sau pentru
    diverse alte operatiuni), aproape toti fiind deja identificati si
    contactati de importator.
    “Pana acum nu aveam statut oficial de importator, dar chiar si
    asa am avut intre 20 si 30 de clienti pe care i-am indrumat catre
    Viena (sediul Porsche Holding, proprietarul Porsche Romania, unde
    se afla si un centru dedicat marcii Bentley – n. red.)”, adauga
    Pascu.

  • Proiecte ecologice la InnoTrans

    Bombardier si-a reunit sub numele de ECO4 noul portofoliu de tehnologii care pot aduce o reducere de 50% a consumului de energie odata instalate pe orice vehicul feroviar. Portofoliul contine zece concepte de produse, printre care se numara si sistemul de asistenta a soferului (EBI Drive 50), care poate economisi cu 15% din energia de tractare prin ajutare mecanicului de tren cu informatii despre viteza si forta de tractare sau EnerGplan, un sistem inteligent ce ajuta printre altele la pastrarea energiei la bord. De asemenea, compania a lansat doua vehicule feroviare, trenul suburban Talent 2 si tramvaiul Flexity Berlin.

    Tot la Berlin, Siemens a lansat un vehicul automat de marfa, CargoMover, ideal pentru distante mai mari de 150 de km. Siemens a produs doua vehicule de test care sunt tractate de un motor diesel cu emisii reduse de gaze si poluare fonica redusa. Cu toate acestea, oficialii companiei au declarat ca un combustibil fara emisii de gaze va fi disponibil peste cativa ani.

    Alstom, un alt jucator de pe piata feroviara mondiala (cu o cota de piata de 17% in 2007), prezinta trenul regional Coradia Lirex, despre care producatorul afirma ca este reciclabil in proportie de 95%.

    Siemens are o cota de piata de 16%, iar Bombardier Transportation 21%, la care se aduga 2 procente, cresterea din 2008, potrivit datelor companiei Bombardier.

    Pe piata romaneasca, Bombardier Transportation a vandut pana acum peste 260 de vagoane de metrou si trei sisteme de interlocking pentru magistralele 1, 2 si 3 catre Metrorex, comanda in valoare de apoximativ 300 de milioane de euro. Compania Alstom a renovat 100 de vagoane intercity, contract de 50 de milionae de euro, iar Siemens a vandut in 2003 automotoarele Sageata Albastra cu o suma de 285 de milioane de euro. General Motors a castigat si ea un contract pentru modernizarea a 57 de locomotive diesel electrice, iar lista se incheie cu cele de 33 de milioane de euro platite de Ministerul Transporturilor pentru achizitia a 22 de vagoane noi si 35 modernizate, AVA 200 de la Astra Arad.

  • Cehia ataca tot ce zboara

     

    Jana Studnickova, impreuna cu mai multi membri din boardul companiei cehe producatoare de avioane Aero Vodochody, a calatorit constant in ultimele saptamani intre Praga, Varsovia si Bucuresti. Aero Vodochody, compania ceha care a castigat licitatia pentru privatizarea Avioane Craiova si se lupta acum in licitatia pentru IAR Ghimbav, este si in cursa pentru achizitia PZL Swidnik, un producator de elicoptere din Polonia. Compania mai are insa si alte tinte de achizitii, in special in Romania, Polonia sau alte tari din regiune, dat fiind ca Penta Investment, grupul de investitii care a cumparat in 2006 Aero Vodochody, are ambitia de a plasa compania in primul esalon al producatorilor de avioane si piese de schimb din Europa.
     
    Din 2006, cand a cumparat Aero Vodochody, Penta a gandit un program agresiv de achizitii, scopul fiind ca producatorul ceh sa devina varful de lance al unui holding aeronautic cu prezenta in toata Europa, incepand cu partea centrala si de est, iar apoi cat se va putea si in vest. Pentru moment, principalul scop al Penta este sa semneze actele pentru preluarea controlului Avioane Craiova (semnarea ar trebui sa aiba loc in cursul acestei saptamani), in paralel cu continuarea luptei pentru castigarea IAR Ghimbav, pasii urmatori fiind pregatirea pentru alte achizitii, in paralel cu restructurarea companiilor cumparate.
     
    “Scopul nostru este sa cream un holding aeronautic in Europa Centrala si de Est si sa dezvoltam cat mai mult Aero Vodochody, dat fiind interesul pe care l-am intalnit pentru acest domeniu in negocierile cu partenerii nostri de afaceri, dar si cu actualii sau potentialii clienti”, spune Igor Hulak, directorul general al companiei. Pentru a extinde compania, strategii Aero Vodochody au in vedere cresterea organica, dar si cea prin achizitii. De fapt, “Aero este interesata de orice posibila achizitie care ne-ar putea ajuta sa ne atingem scopul”, spune Hulak.
     
    Conform cu strategia de dezvoltare a companiei, care prevede mai ales dezvoltarea segmentului in care Aero Vodochody este lider de piata mondial, respectiv avioanele de antrenament, cea mai potrivita achizitie strategica a grupului de pana acum a fost tocmai Avioane Craiova. Pentru compania romaneasca, cehii au oferit 16,3 milioane de euro, din care 4,1 milioane pentru pachetul de 64,89% din actiuni scos la privatizare, 8,8 milioane de euro ca investitii de dezvoltare pentru urmatorii cinci ani, iar restul – capital de lucru si investitii de mediu.
     
    Pasul urmator este dezvoltarea unei prezente cat mai puternice in zona producatorilor de elicoptere, PZL Swidnik si IAR Ghimbav fiind primele vizate; Aero Vodochody a capatat experienta si in acest segment datorita colaborarii pentru realizarea elicopterului Sikorsky. Pentru IAR Ghimbav, cehii concureaza cu firma israeliana Marcovici Capital Limited.
     
    “Strategia grupului va varia in timp odata cu achizitiile pe care le vom face”, spune Jana Studnickova, directorul de comunicare al grupului. Cu toate acestea, strategia va avea la baza aceleasi elemente principale ca pana acum, care vor caracteriza si prezenta grupului in Romania: “In Cehia, si speram ca si in Romania, principalul client al fabricii noastre este statul, mai precis armata, restul productiei mergand aproape exclusiv catre export”, spune Jana Studnickova. Exportul inseamna atat vanzarea peste hotare a produselor finite, cat si livrarea comenzilor catre partenerii de afaceri, producatori de aeronave civile sau militare. “Acelasi model am vrea sa il aplicam si in Romania si credem ca vom avea inca din primul an clienti noi aici”, spune Jana Studnickova, referindu-se la faptul ca Avioane Craiova va mentine atat propria productie de IAR Soim, dar va primi si o serie de investitii pentru constructia de noi linii de productie pentru alte proiecte. “Deocamdata, noi vrem sa pastram portofoliile companiilor pe care le cumparam, cel putin pana vom intra in faza de consolidare a achizitiilor”, mai spune Jana Studnickova, care precizeaza ca aceasta etapa va veni probabil si cu un nume nou al holdingului care va integra toate companiile cumparate. Pana atunci, la Avioane Craiova va incepe restructurarea, Aero Vodochody pregatindu-se pentru a putea intra in forta la negocierile cu norocosul castigator al contractului pentru inzestrarea armatei, contract pe care il vede ca avand “mare potential”. 
     
     

     

  • Cehia ataca tot ce zboara

     

    Jana Studnickova, impreuna cu mai multi membri din boardul companiei cehe producatoare de avioane Aero Vodochody, a calatorit constant in ultimele saptamani intre Praga, Varsovia si Bucuresti. Aero Vodochody, compania ceha care a castigat licitatia pentru privatizarea Avioane Craiova si se lupta acum in licitatia pentru IAR Ghimbav, este si in cursa pentru achizitia PZL Swidnik, un producator de elicoptere din Polonia. Compania mai are insa si alte tinte de achizitii, in special in Romania, Polonia sau alte tari din regiune, dat fiind ca Penta Investment, grupul de investitii care a cumparat in 2006 Aero Vodochody, are ambitia de a plasa compania in primul esalon al producatorilor de avioane si piese de schimb din Europa.
     
    Din 2006, cand a cumparat Aero Vodochody, Penta a gandit un program agresiv de achizitii, scopul fiind ca producatorul ceh sa devina varful de lance al unui holding aeronautic cu prezenta in toata Europa, incepand cu partea centrala si de est, iar apoi cat se va putea si in vest. Pentru moment, principalul scop al Penta este sa semneze actele pentru preluarea controlului Avioane Craiova (semnarea ar trebui sa aiba loc in cursul acestei saptamani), in paralel cu continuarea luptei pentru castigarea IAR Ghimbav, pasii urmatori fiind pregatirea pentru alte achizitii, in paralel cu restructurarea companiilor cumparate.
     
    “Scopul nostru este sa cream un holding aeronautic in Europa Centrala si de Est si sa dezvoltam cat mai mult Aero Vodochody, dat fiind interesul pe care l-am intalnit pentru acest domeniu in negocierile cu partenerii nostri de afaceri, dar si cu actualii sau potentialii clienti”, spune Igor Hulak, directorul general al companiei. Pentru a extinde compania, strategii Aero Vodochody au in vedere cresterea organica, dar si cea prin achizitii. De fapt, “Aero este interesata de orice posibila achizitie care ne-ar putea ajuta sa ne atingem scopul”, spune Hulak.
     
    Conform cu strategia de dezvoltare a companiei, care prevede mai ales dezvoltarea segmentului in care Aero Vodochody este lider de piata mondial, respectiv avioanele de antrenament, cea mai potrivita achizitie strategica a grupului de pana acum a fost tocmai Avioane Craiova. Pentru compania romaneasca, cehii au oferit 16,3 milioane de euro, din care 4,1 milioane pentru pachetul de 64,89% din actiuni scos la privatizare, 8,8 milioane de euro ca investitii de dezvoltare pentru urmatorii cinci ani, iar restul – capital de lucru si investitii de mediu.
     
    Pasul urmator este dezvoltarea unei prezente cat mai puternice in zona producatorilor de elicoptere, PZL Swidnik si IAR Ghimbav fiind primele vizate; Aero Vodochody a capatat experienta si in acest segment datorita colaborarii pentru realizarea elicopterului Sikorsky. Pentru IAR Ghimbav, cehii concureaza cu firma israeliana Marcovici Capital Limited.
     
    “Strategia grupului va varia in timp odata cu achizitiile pe care le vom face”, spune Jana Studnickova, directorul de comunicare al grupului. Cu toate acestea, strategia va avea la baza aceleasi elemente principale ca pana acum, care vor caracteriza si prezenta grupului in Romania: “In Cehia, si speram ca si in Romania, principalul client al fabricii noastre este statul, mai precis armata, restul productiei mergand aproape exclusiv catre export”, spune Jana Studnickova. Exportul inseamna atat vanzarea peste hotare a produselor finite, cat si livrarea comenzilor catre partenerii de afaceri, producatori de aeronave civile sau militare. “Acelasi model am vrea sa il aplicam si in Romania si credem ca vom avea inca din primul an clienti noi aici”, spune Jana Studnickova, referindu-se la faptul ca Avioane Craiova va mentine atat propria productie de IAR Soim, dar va primi si o serie de investitii pentru constructia de noi linii de productie pentru alte proiecte. “Deocamdata, noi vrem sa pastram portofoliile companiilor pe care le cumparam, cel putin pana vom intra in faza de consolidare a achizitiilor”, mai spune Jana Studnickova, care precizeaza ca aceasta etapa va veni probabil si cu un nume nou al holdingului care va integra toate companiile cumparate. Pana atunci, la Avioane Craiova va incepe restructurarea, Aero Vodochody pregatindu-se pentru a putea intra in forta la negocierile cu norocosul castigator al contractului pentru inzestrarea armatei, contract pe care il vede ca avand “mare potential”. 
     
     

     

  • O tara de fabrici de ciment







    Reprezentantii celor trei mari producatori de ciment, Lafarge, Holcim si CarpatCement, sustineau in 2007, exact la fel ca si in anii precedenti, ca profiturile din industrie nu pot sa creasca la nesfarsit in acelasi ritm, invocand costurile tot mai mari ale energiei, ale materiilor prime si ale fortei de munca, dar si necesitatea investitiilor in noi capacitati de productie.

    2007 a adus intr-adevar o incetinire a cresterii profitului pentru primii doi producatori dupa rezultatele nete, Lafarge si CarpatCement (filiala locala a grupului german HeidelbergCement), insa incetinirea a constat intr-un ritm mediu de crestere a profitului de 65% – e adevarat, de peste trei ori mai mic decat in 2006. In plus, cei doi producatori au obtinut marje de profit mai mari, de 41% si respectiv 35%, acestea fiind cele mai bune marje din randul marilor companii private din Romania, cu exceptia retailerului Plus Discount, ale carui rezultate in 2007 au fost influentate insa de o tranzactie intragrup.

    “Toata lumea se mira la vederea profiturilor noastre si a marjelor pe care le are un producator de ciment, insa putini sunt cei ce iau in calcul si investitiile pe care le-am realizat”, comenteaza Mihai Rohan, presedinte si director general al CarpatCement Holding. Compania a reusit anul trecut sa isi amelioreze profitabilitatea cu 7%, Rohan explicand majorarea prin cresterea productiei care a redus costurile fixe si printr-un program general de reducere a costurilor.

    Tot cu sapte procente si-a crescut marja de profit si liderul pietei, Lafarge, avantajat de faptul ca o parte din productia sa era destinata exportului, iar redirectionarea spre piata interna a dus la imbunatatirea rezultatelor financiare. Directorul financiar al Lafarge Ciment Romania, Philippe Platon, a explicat cresterea profitabilitatii din 2007 prin mai multe actiuni de optimizare a productiei, compania reusind astfel sa reduca din costuri.

    Reprezentantul Lafarge recunoaste insa, la fel ca si ceilalti producatori de ciment, ca investitiile continue nu au fost singurele care au permis cele mai mari marje de profit din economie. “Este adevarat ca in Romania, aflata intr-o perioada de crestere puternica, producatorii beneficiaza de o situatie favorabila”, afirma Platon – ceea ce inseamna o cerere puternica si costuri la un nivel “destul de redus fata de cel inregistrat in Europa de Vest”.

    Singurul producator de ciment care nu a obtinut profituri mai mari in 2007 comparativ cu anul precedent a fost Holcim, rezultatele de pe piata romaneasca ale grupului elvetian – o diminuare a profitului net cu 31% – fiind influentate de rambursarea unor credite contractate in euro, in conditiile deprecierii rapide a leului la sfarsitul anului trecut.

    Insa, dupa cum spunea si directorul general al Holcim Romania, Markus Wirth, situatia din acest an ar putea fi inversa, avand in vedere evolutia cursului de schimb leu-euro de pana acum. Declaratiile directorilor celor trei mari producatori de ciment privind rezultatele din acest an si cele pentru anii urmatori sunt insa la fel de rezervate ca si in anii trecuti.

    “Evolutia recenta a costurilor din Romania, care se traduce in 2008 printr-o inflatie a preturilor industriale estimata de noi la 15-16%, va duce la o aliniere treptata a conditiilor economice cu cele din tarile vestice”, declara Philippe Platon, tinand sa adauge ca pana acum, “cu majorarea preturilor la ciment abia am compensat scumpirea factorilor de productie – salarii, combustibil, electricitate”.

    Diferenta majora dintre declaratiile actuale si cele din trecut tine insa de mentionarea tot mai des a nevoii unor investitii in marirea capacitatilor de productie actuale sau a construirii unor noi fabrici – ceea ce ar putea aduce primele investitii de la zero in industria cimentului de dupa 1990. “Din rezultatele obtinute in 2007 am investit 40 de milioane de euro, iar pentru acest an avem un buget total de investitii de 60 de milioane de euro”, spune directorul CarpatCement.

    Compania a anuntat recent un plan de investitii de 150 de milioane de euro, care vor face ca productia CarpatCement sa creasca cu trei milioane de tone, fata de cele 3,5 milioane de tone produse in momentul actual. “In primul semestru am avut o crestere de 1%, mai mult nu mai putem, nu avem de unde. Anul viitor vom produce mai mult cu 600.000-700.000 de tone”, continua Rohan, care nu exclude nici optiunea construirii unei noi fabrici de ciment.

    Primul proiect greenfield ar putea sa apartina insa grupului austriac de constructii Strabag, care a anuntat, potrivit Ziarului Financiar, ca se afla in ultimele etape de negociere cu autoritatile pentru construirea unei noi fabrici de ciment la Anina, in judetul Caras-Severin. Investitia este estimata la 220 de milioane de euro, iar capacitatea de productie, de un milion de tone de ciment pe an, urmeaza sa fie folosita doar pentru satisfacerea propriilor necesitati de material, avand in vedere ca grupul austriac participa la mai multe licitatii pentru proiecte de infrastructura.

    Proiectele de infrastructura si lucrarile publice, dar si ansamblurile rezidentiale, de cladiri de birouri sau centrele comerciale sunt mentionate si de reprezentantii CarpatCement ca “factori care vor duce la o crestere constanta a consumului de ciment de 15% pentru urmatorii zece ani”, ceea ce ar motiva si constructia unei noi fabrici. “Analizam mai multe variante acum si daca vom lua decizia de a construi o fabrica de la zero, vom avea nevoie de circa 300 de milioane de euro pentru un milion de tone de ciment pe an”, spune Andreas Kern, membru al consiliului de administratie si CEO al HeidelbergCement Europa Centrala si Asia Centrala.

    Si Holcim ia in calcul constructia unei noi fabrici, dupa ce anul acesta a finalizat o investitie de 120 de milioane de euro in modernizarea fabricii de la Campulung, care a adus o majorare a capacitatii de productie de 30%. “Nu este atat de usor sa faci o fabrica noua, nu poate veni orice companie sa faca o fabrica doar fiindca vede profiturile bune din industrie. E simplu sa construiesti fabrica, insa e greu ulterior sa administrezi totul”, sustine Andreas Kern.

    Conform lui Kern, va fi greu de mentinut marja actuala de profit atata vreme cat va fi cazul de investitii in productie, iar majorarea costurilor nu poate fi absorbita complet de o scumpire a cimentului – desi “exista loc de cresteri de pret, de 5-10 euro pe tona de ciment, daca ne uitam la tari precum Ungaria, Cehia sau Franta, unde preturile sunt mai mari”.

    Daca o parte din castiguri ar urma sa fie folosite pentru constructia sau extinderea fabricilor, cererea inca ridicata de ciment va prelungi insa contextul favorabil producatorilor, iar reducerile de costuri ar urma si ele sa sustina profiturile, dupa cum afirma acelasi Kern: “Intotdeauna se poate mai bine si pentru asta suntem platiti, sa venim mereu cu noi metode de a reduce costurile”. 

     

  • Guvernul si Voestalpine vor semna memorandumul pentru combinat in octombrie

    Incheierea memorandumului a fost convenita in discutia de miercuri, de la Palatul Victoria, cu premierul Calin Popescu Tariceanu, au aratat sursele.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Investitori din lumea intreaga se inghesuie pe Autostrada Soarelui

    Cum autoritatile au anuntat ca vor face infrastructura necesara, pe 600 de hectare, zeci de companii din Spania, Turcia, Grecia, si China, s-au decis sa vina in Romania.

     

    Mai multe amanunte pe www.protv.ro
     

  • Salariatii OLTCHIM, actionari la Oltchim MBO

    Cei peste 50% de salariati au devenit actionari in urma unui proces de subscriere pe data de 24 august 2008. In mai putin de o saptamana de la deschiderea subscrierii, varsamintele la capitalul social al societatii Oltchim MBO au crescut de la 100.000 RON (aproximativ 28 000 de euro) la 210.000 RON (aproape 60 000 de euro).

     

    Societatea Oltchim MBO a fost infiintata in urma cu aproximativ doua luni pentru a raspunde nevoii urgente de finantare si dezvoltare a combinatului chimic. Initiativa OLTCHIM are ca scop principal sustinerea si dezvoltarea combinatului, in principal prin atragerea de finantari si implicit securizarea surselor de materii prime de baza. In acest moment Oltchim MBO discuta cu mai multe banci si fonduri de investitii pentru a gasi o modalitate de finantare si atragere de resurse suplimentare pentru combinat.

     

    OLTCHIM este una dintre cele mai importante companii romanesti din industria chimica. Anul trecut, societatea valceana a avut o cifra de afaceri aproximativ 52,4 milioane de euro si pierderi de 28,7 milioane de euro. Pachetul majoritar al OLTCHIM (53,2%) este detinut de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).
     

  • Santierul militar naval din Mangalia a fost achizitionat de o firma din Germania

    Melescanu a amintit de bunele relatii care exista intre cele doua tari si a dat ca exemplu achizitionarea santierului naval militar de catre o companie germana.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro 
     

  • Cord Buzau investeste 10 mil. euro intr-o noua linie de productie

    “Am reusit o performanta deosebita in toata aceasta perioada prin implementarea unui management profesionist, o optimizare a costurilor, investitii in mentenanta si, nu in ultimul rand, deschiderea catre noi piete si clienti”, a declarat presedintele Consiliului de Administratie al Cord SA, Marius Neagu.

     

    Produsele principale ale Cord Buzau sunt cordul metalic, cablurile si sarmele. Productia din primul semestru al acestui an a fost cu peste 30% mai mare in termeni cantitativi fata de perioada similara din 2007, ajungandu-se la 1.260 de tone in primele sase luni. “Vom suplimenta capacitatea de productie printr-o investitie de 12-13 milioane de euro in o noua linie de productie”, a mai spus Neagu.

     

    Prin intermediul acestei linii de productie, care este estimata sa intre in functiune in luna septembrie a anului viitor, Cord Buzau va fabrica un nou produs: sarma de furtun, care se foloseste in industria furtunelor hidraulice din industria auto si cea petroliera. “Vrem sa dezvoltam puternic pe acest segment. In acest moment, nu exista un producator dedicat sarmei de furtun si noi simtim ca aici este o cerere neacoperita. Aproape toata productia va fi exportata”, a precizat presedintele CA-ul Cord Buzau.

     

    Noua linie de productie va ajunge in 2010, primul an de functionare, la o productie de 1.250 de tone pe luna, fata de o cantitate similara de produse intr-un semestru in acest moment, urmand sa lucreze la o capacitate de 60-70%. Conducerea companiei estimeaza ca noua linie de productie va lucra la o capacitate de 100% in al treilea an de functionare, cifra de afaceri estimata doar pentru acest segment in 2010 fiind de 17-20 de milioane de euro, respectiv 30 de milioane de euro in momentul in care va produce la capacitate maxima.

     

    Sarma de furtun este produsa in acest moment de catre producatorii clasici de cord metalic, precum producatorii de anvelope care au propriile capacitati de productie ale cordului metalic – element de baza in productia de anvelope.

     

    Marius Neagu estimeaza ca cifra de afaceri a Cord Buzau se va ridica in acest an la 6-7 milioane de euro, urmand sa ramana constanta si in viitor din pricina “atingerii maximului posibil pe care putem sa il avem pe acest segment”. Marja de profit din primul semestru, de circa 4%, ar urma sa se pastreze si in al doilea semestru din acest an, profitabilitatea segmentului de sarma de furtun fiind mai redusa. “Pe termen mediu, vom imbunatati marjele prin eficintizarea productiei”, a mai spus reprezentantul companiei.

     

    Oamenii de afaceri Horia Simu si Horia Pitulea controleaza Cord SA Buzau prin intermediul Nordexo Manufactoring si Cuprom. Printre companiile in care cei doi oameni de afaceri detin pachetele majoritare de actiuni se mai numara Cuprom, GlassCorp, Lipomin si compania de constructii CCCF (Compania de Constructii si Cai Ferate), achizitionata recent printr-o majorare de capital de circa 13,8 mil. euro.

     

    Cord SA Buzau a fost achizitionata la jumatatea anului trecut, an in care a inregistrat o cifra de afaceri de 1,7 milioane de euro.