BusinessMagazin

Tag: Grecia

  • Razboiul turco-grecesc se muta in bancile din Romania si Bulgaria

    Turcii au iesit la cumparaturi de banci grecesti din Romania si
    Bulgaria, incurajati de situatia grea prin care trece statul elen,
    dar si de problemele cu care se confrunta sistemul bancar din
    Grecia. Nu sunt cazuri izolate: mai multe institutii de credit din
    Turcia, printre care si Ziraat Bankasi – cea mai mare banca de stat
    -, au incercat sa preia banci din cele doua tari, potrivit agentiei
    bulgare de stiri Novinite care citeaza un articol din publicatia
    greceasca Proto Thema, intitulat sugestiv “Razboiul turco-grecesc
    pentru bancile din Balcani”.

    Reprezentantii Asociatiei Oamenilor de Afaceri Turci (TIAD) spun
    ca logica unor asemenea achizitii “este normala, daca sunt niste
    banci care vor sa faca aceasta miscare”, fara a face insa
    declaratii in numele cumparatorilor.

    Mai multe amanunte pe
    www.gandul.info

  • Dupa Grecia urmeaza Ungaria? Reprezentantii puterii de la Budapesta cred ca da

    In aceasta situatie, guvernul va fi nevoit sa pregateasca un
    plan de masuri pe termen scurt, de pana la doi ani, a afirmat
    intr-o conferinta Kósa, care ocupa si functia de primar al orasului
    Debrecen, scrie
    Mediafax    .


    Partidul de centru-dreapta Fidesz a castigat alegerile
    parlamentare din Ungaria, obtinand o majoritate de doua treimi in
    legislativ si puterea de a amenda orice lege. Ungaria a fost
    condusa in precedentii opt ani de Partidul Socialist.

    Cititi mai mult pe www.mediafax.ro

  • Europa, asaltata de greve si miscari de protest

    Christian Noyer, membru al Consiliului guvernatorilor Bancii
    Centrale Europene, a avertizat deschis ca
    tarile europene trebuie sa-si reduca deficitul bugetar in masuri si
    cu ritmuri diferite, spre a evita sufocarea economiei. Grecia, de
    pilda, nu are de ales si trebuie sa reduca foarte rapid
    cheltuielile, sa taie salariile si sa creasca fiscalitatea, a spus
    Noyer; totusi, “daca am adopta cu totii in Europa in acelasi timp
    programe de austeritate foarte violente, aceasta va avea un efect
    profund negativ asupra cresterii economice si va declansa o
    recesiune”. Un contraexemplu este Franta, care isi poate permite sa
    esaloneze restrictiile pe mai multi ani, spre a-si reduce treptat
    deficitul.

    Camera de Comert a Marii Britanii
    a apreciat    , la randul sau, ca guvernul Cameron procedeaza bine
    atunci cand are in vedere un plan ferm de scadere a cheltuielilor
    publice, insa orice alte masuri in afara celor avute in vedere pana
    acum ar trebui sa fie initiate numai cand redresarea economiei va
    deveni sigura, intrucat spectrul unei recaderi in recesiune inca
    exista. Institutia estimeaza o crestere a PIB de 1,3% pentru acest
    an.

    SPANIA

    Sindicatele au anuntat ca la 8
    iunie     vor declansa greva generala, nemultumite de reducerea
    cheltuielilor sociale si de planurile de reforma a pietei muncii.
    Joi, guvernul Zapatero a reusit sa treaca prin parlament planul de
    a reduce cu 1,5% cheltuielile sociale, prin inghetarea majoritatii
    pensiilor in 2011, reducerea in medie cu 5% a salariilor pentru
    functionarii publici si renuntarea la ajutoarele de 2.500 de euro
    acordate de stat la nasterea copiilor.

    Impreuna cu reducerea masiva a programului de investitii, cu 6
    miliarde de euro, inca 1,2 miliarde de euro economisite pe seama
    administratiei locale, programul de masuri aprobat de guvern ar
    urma sa duca la economii de 15 miliarde de euro, respectiv la o
    reducere a deficitului fiscla de la 11,2% la 3% din PIB pana in
    2013.

    Aprobarea planului de reforma a pietei muncii este asteptata sa
    mai treneze cateva
    zile    , intrucat patronatele si sindicatele nu se pot pune de
    acord asupra unei solutii de compromis. Patronatele vor sa poata
    angaja si concedia mai usor angajatii, sindicatele se tem ca o
    libertate si mai mare data patronilor de a concedia va amplifica
    somajul, dat fiind ca pana acum trimiterea in somaj a fost solutia
    preferata de cele mai multe companii, in locul reducerii
    salariilor.

    Agentia Fitch a redus vineri
    ratingul     Spaniei, de la AAA (ratingul maxim) la AA+, pe motiv
    ca noile restrictii vor ingreuna redresarea economica pe termen
    mediu. Desi economia a crescut in primul trimestru cu un firav
    0,1%, somajul in tara ramane de 20%, iar TVA va creste din iulie de
    la 16% la 18%, lovind si mai mult in perspectivele de reluare a
    cresterii economice.

    PORTUGALIA

    Sute de mii de oameni
    au manifestat     sambata in Portugalia contra planului de
    austeritate al guvernului, iar alte manifestatii sunt de asteptat
    pentru urmatoarea perioada, desi nici o greva n-a fost inca
    anuntata. “Suntem decisi sa recurgem la toate formele de rezistenta
    pe care le prevede Constitutia”, a declarat Manuel Carvalho da
    Silva, liderul Confederatiei Lucratorilor Portughezi, sindicat cu
    725.000 de membri.

    La 13 mai, guvernul a
    aprobat     un program de majorari de taxe si reduceri de
    cheltuieli care ar trebui sa reduca deficitul bugetar de la 9,3% la
    7,3% din PIB anul acesta si la 2,8% in 2013. Marile proiecte de
    infrastructura vor fi oprite, TVA va creste de la 20% la 21%,
    companiile cu profit de peste 2 milioane de euro vor plati impozit
    de 27,5% (in loc de 25%), noile angajari in sectorul public vor fi
    limitate, iar contribuabilii vor suporta o marire a impozitului
    intre 1% si 1,5%. Salariile politicienilor, ale inaltilor
    functionari publici si ale altor angajati din sectorul public cu
    venituri mari vor fi reduse cu 5%.

    ITALIA

    Cel mai mare sindicat, CGIL, cu aproape 6 milioane de membri, a
    anuntat greva generala pentru sfarsitul lunii iunie, cel mai
    probabil la 25 iunie, a declarat liderul sindicatului,
    Guglielmo Epifani    , cerand omologilor sai din Europa sa se
    ridice si ei impotriva bugetelor de austeritate din tarile lor.

    Greva va fi precedata de marsuri de protest in toata Italia
    incepand cu 12 iunie, iar pana la momentul grevei, CGIL spera sa
    obtina si solidaritatea celorlalte doua mari centrale sindicale,
    CISL (4,5 milioane de membri) si UIL (2,2 milioane), care pana acum
    nu si-au anuntat participarea la greva.


    Planul     de restrictii bugetare al guvernului italian, aprobat la
    5 mai, prevede reducerea in doi ani a deficitului cu peste 24 de
    milioane de euro, prin inghetarea pe trei ani a salariilor pentru
    angajatii din sectorul public, scaderi ale salariilor cu 5-10%
    pentru functionarii cei mai bine platiti din administratia publica
    si pentru ministri, reducerea angajarilor in sectorul public si
    taierea cheltuielilor pentru autoritatile locale cu pana la 13
    miliarde de euro pana in 2012, cu impact asupra scolilor si a
    spitalelor administrate de ele. Rezultatul urmarit este diminuarea
    deficitului fiscal de la 5,3% la 2,7% din PIB pana in 2012 si a
    datoriei publice, care depaseste 115% din PIB.

    GRECIA

    Sindicatele grecesti au anuntat pentru luna iunie noi
    greve    , prevazute sa fie organizate atunci cand parlamentul va
    dezbate proiectul de reforma a pensiilor, care va creste varsta de
    pensionare si va limita pensionarile anticipate.

    Atat uniunea sindicala din sectorul public, GSEE, cat si cea din
    sectorul privat, ADEDY, au fost solidare pana acum, de-a lungul
    celor patru greve organizate de la anuntarea masurilor de
    austeritate ale guvernului Papandreou, la inceputul lunii mai.

    Planul Atenei de a reduce cu peste 20 de miliarde de euro
    deficitul fiscal in acest an, pana la 8,1% din PIB, e vazut de
    economisti
    drept mult prea ambitios, avand in vedere proportiile recesiunii
    din Grecia, unde cele mai noi prognoze vorbesc de o scadere a PIB
    cu 4%. Incasarile la buget in primele patru luni au crescut cu 6%
    fata de anul trecut, mult sub tinta de 11%, piata constructiilor
    ramane inerta, dupa ce guvernul a majorat impozitele pe
    proprietate, iar dupa protestele violente de acum cateva saptamani,
    care au culminat cu moartea a trei oameni, turistii au anulat
    30.000 de rezervari pentru sezonul actual.

    Drept conditie pentru a primi pachetul de credite in valoare de
    110 miliarde de euro de la membrii zonei euro, Grecia a acceptat un
    program complex de masuri, care merg de la cresterea TVA de la 21%
    la 23% si cresterea accizelor la combustibili, alcool si tigari
    pana la inghetarea salariilor pe trei ani in sectorul public,
    reducerea imediata a salariilor cu 10%, taierea pensiilor pentru
    cei cu pensii de peste 2.500 de euro, a primelor, a compensatiilor
    de concediere si simplificarea procedurilor de concediere.

  • Agentiile au pregatit oferte last-minute pentru luna iunie

    Asadar, cu preturi incepand de la 100 de euro pentru 7 sau 8
    nopti in Bulgaria sau Grecia si pana la 300-400 de euro pentru
    destinatii precum Egiptul, la o cazare de cinci stele.

    Asadar, pentru o vacanta de 8 zile la vecinii nostri bulgari, in
    statiunea Nisipurile de Aur nu trebuie sa scoateti din buzunate mai
    mult de 95 de euro de persoana, la un hotel de trei stele cu regim
    de demipensiune, adica 3 mese pe zi. Oferta este valabila pana la
    22 iunie.

    Cititi mai multe despre oferte disponibile pe
    www.incont.ro

  • JP Morgan recomanda reducerea expunerii pe bancile grecesti

    Explicatia tine de faptul ca masurile fiscale restrictive
    aprobate de guvernul elen vor influenta negativ si evolutia
    economiei, si calitatea activelor bancare, ducand la o crestere a
    costurilor de finantare, in special in contextul in care costul
    indatorarii pentru Grecia a crescut pe piata.

    “In conditiile unui acces limitat pe piete, pe masura ce
    ingrijorarea investitorilor a evoluat de la chestiunile de
    lichiditate la cele legate de solvabilitate, severitatea
    problemelor pentru bancile grecesti a crescut la niveluri pe care
    nu le-am anticipat”, sustin analistii JP Morgan,
    intr-un raport publicat marti.

    Ca atare, raportul modifica si tinta de pret pentru perioada
    urmatoare, si recomandarea de investitie la “underweight” (scaderea
    expunerii pe un titlu), de la “overweight” (cresterea expunerii)
    pentru National Bank of Greece (tinta de pret – 9,80 euro, in loc
    de 25 de euro), Eurobank (3,80 euro, de la 7,60 euro) si Alpha Bank
    (4,70 euro, de la 10 euro). Pentru Bank of Cyprus, recomandarea se
    modifica de la “overweight” la “neutral” (tinta de pret: 4,50 euro,
    de la 6,80), iar pentru Piraeus Bank de la “neutral” la
    “underweight” (tinta de pret: 3,90 euro, de la 7,30).

    Toate bancile de mai sus sunt prezente si in Romania (Eurobank
    prin Bancpost, National Bank of Greece prin Banca Romaneasca).

    “In eventualitatea unei restructurari cu 40% a datoriei Greciei,
    ar fi nevoie de capital suplimentar de 10-15 miliarde de euro
    pentru bancile grecesti si vom vedea o scadere cu peste 25% a
    sectorului financiar, in conditiile unor potentiale injectii de
    capital si ale schimbarii actionariatului”, scriu analistii JP
    Morgan.

    LUATI AUR DE LA POPULATIE

    Daca insa nu va avea loc o restructurare a datoriei suverane
    (obligatiuni), iar stabilizarea economiei va avea loc inainte de
    2012, cu o scadere mai putin pronuntata a economiei, atunci
    scenariul redresarii mai rapide a bancilor este plauzibil. Pentru
    aceasta, sustin analistii JP Morgan, ar fi nevoie insa de masuri
    exceptionale – fie de privatizarea masiva a unor active de stat,
    fie de succesul pachetului de asistenta UE-FMI atat in Grecia, cat
    si la nivelul Uniunii, fie chiar de o campanie de colectare de aur
    si bijuterii de la populatie, asa cum s-a intamplat in Coreea dupa
    criza din 1998, sub sloganul “Strangeti aur de dragul Coreei”.

    Curioasa solutie a donatiilor de aur de la populatie, sau mai
    bine zis
    paralela     cu ce s-a intamplat in Coreea, pare mai curand menita
    sa demonstreze prin reducere la absurd dificultatea situatiei in
    care se afla Grecia. Colectarea si vanzarea rezervelor de aur a mai
    fost adusa in discutie
    recent    , insa in nici un caz ca o solutie serioasa la criza
    datoriilor grecesti, avand in vedere ca populatia de 10 milioane de
    oameni a Greciei n-ar putea furniza suficient aur sau alte metale
    pretioase si oricum e indoielnic ca ar fi dispusa in masa la astfel
    de donatii.

    Grecia dispune de rezerve de aur de 112,4 tone, in valoare de
    circa 4,2 miliarde de dolari. La sfarsitul primului trimestru al
    anului,
    datoria publica     a tarii se ridica la 310,3 miliarde de euro
    (circa 385 miliarde de dolari).

  • Cine sunt cei ce au pariat contra zonei euro

    Traderi si brokeri intervievati de
    The Sunday Telegraph     au declarat ca fondurile speculative s-au
    folosit de o gama larga de instrumente financiare pentru a paria pe
    caderea euro (short selling): “Shortarea euro e cea mai mare miza
    la ora actuala. Sunt volume mari de CDS si vanzari short de actiuni
    ale companiilor expuse pe euro”. CDS (credit default swap) sunt
    contracte de asigurare contra riscului de neplata, incheiate de
    obicei cu un grup financiar sau fond de investitii (vanzatorul de
    CDS), in virtutea carora cumparatorul castiga tocmai atunci cand un
    stat sau o companie nu-si mai pot rambursa datoriile.

    * Matrix Group, cu sediul la Londra, administreaza active
    de circa 2,4 miliarde de euro, inclusiv prin intermediul a cinci
    fonduri speculative. Matrix si-a lichidat majoritatea pozitiilor pe
    CDS in cursul ultimelor saptamani, cand costul de indatorare pentru
    Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda si Italia a crescut substantial
    pe pietele financiare. “Banca Centrala Europeana cumpara acum
    obligatiuni ale tarilor din zona euro la niveluri artificiale de
    pret, dar aceasta nu va rezolva problemele structurale”, a declarat

    Gennaro Pucci    , manager al Matrix PVE Global Fund, care
    administreaza active de 110 milioane de euro si a castigat 19% in
    aprilie mizand pe inrautatirea crizei datoriilor din Europa.

    * Hayman Advisors LP din Dallas a cumparat aur in
    ultimele saptamani si a pozitionat fondul in perspectiva unei
    perioade de hiperinflatie si de “depreciere competitiva” a
    monedelor in zona euro, Japonia si SUA, conform unei scrisori
    trimise catre clienti dupa ce UE, BCE si FMI au anuntat, la 9 mai,
    pachetul financiar de 750 de miliarde de euro pentru sustinerea
    tarilor cu probleme. “UE si FMI au mizat totul pe o mana proasta,
    in jocul de poker financiar cu cea mai mare miza jucat vreodata in
    lume”, a scris Kyle Bass, managerul fondului, care a castigat in
    2007 jumatate de miliard de dolari pariind pe criza creditelor
    ipotecare secundare.

    * Groveland Capital LLC din Minneapolis, care a castigat
    la randul sau de pe urma actualei crize, a inceput sa cumpere CDS
    pentru obligatiunile guvernamentale emise de Spania, Italia si
    Irlanda inca din luna martie. “Managerii care au facut pariuri
    short pe titlurile americane de ipoteci secundare atunci cand piata
    imobiliar a explodat, in 2007 si 2008, vad acum oportunitati
    similare in Europa”, a declarat Nick Swenson, managerul fondului,
    pentru Bloomberg. “Ceea ce se intampla acum pe piete imi aminteste
    de criza subprime de atunci”, sustine Swenson.

    Managerul Groveland s-a decis sa cumpere CDS dupa ce a observat
    rata de acoperire a datoriilor externe prin exporturi la nivelul
    celor 26 de tari care au anuntat incapacitate de plata in varii
    ocazii din 1970 incoace. Rata medie de acoperire pentru aceste tari
    a fost de 2,3, in timp ce in al treilea trimestru din 2009, rata de
    acoperire a datoriilor prin exporturi era de 6,9, iar pentru Italia
    de circa 5,1. CDS-urile au crescut in aprilie, iar apoi au inceput
    sa scada spre nivelurile la care a cumparat Swenson in martie, insa
    investitorul nu le vinde, ci spune ca e increzator in
    probabilitatea ca una dintre cele trei tari pomenite mai sus sa
    intre in incapacitate de plata sau sa-si restructureze datoria.

    * Corriente Advisors LLC din Texas a castigat in
    februarie 320 de milioane de dolari prin intermediul fondului sau
    European Divergence Master Fund LLP, cu active de 424 de milioane,
    dupa ce a mizat pe imposibilitatea unora dintre guvernele europene
    de a-si plati obligatiunile ajunse la scadenta. Mark Hart,
    managerul fondului, le-a spus clientilor sai ca “disparitatile
    dintre tarile zonei euro furnizeaza un profil de risc/profit
    asimetric. Problema datoriilor suverane in Europa este larg
    raspandita si nu limitata la o singura tara emitenta”. Si Hart a
    profitat, la vremea respectiva, de pe urma crizei ipotecilor
    americane.

    * Kokusai Asset Management din Tokyo a vandut masiv
    active denominate in euro, prin intermediul fondului sau Global
    Sovereign Open Fund, cu active de aproape 50 de miliarde de euro.
    Fondul, care fusese in 2009 cel mai mare investitor in obligatiuni
    suverane grecesti, si-a vandut integral detinerile in decembrie
    trecut.

    * Bill Gross, manager al Pimco Total Return Fund, cel mai
    mare dealer de obligatiuni din lume, a anuntat recent ca fondurile
    speculative sunt in asteptarea unei noi prabusiri a pietei. Mai
    exact, investitorii se pozitioneaza acum in perspectiva unei
    reintoarceri a recesiunii (“criza in forma de W”), in care firavul
    reviriment de acum se va sfarsi, iar economiile zonei euro vor
    intra din nou in recesiune.
    Bill Gross     declarase inca din martie ca pietele de obligatiuni
    “nu au incredere” in tari supraindatorate, ca Islanda, Grecia sau
    Irlanda, si ca vor alege alte oportunitati de investitii, respectiv
    tari care au avut o situatie fiscala buna inainte de criza si ale
    caror banci centrale sunt pregatite sa ofere dobanzi scazute sau
    chiar negative.

    Este de notat ca Mohammad El-Erian, CEO al Pimco (Pacific
    Investment Management), semneaza frecvent in Financial Times

    articole de opinie     cu previziuni dintre cele mai pesimiste
    despre ceea ce va urma pentru Grecia si economiile zonei euro.

    Pimco este unul dintre fondurile nominalizate, in martie,
    intr-un articol din revista italiana
    Panorama     care trata inceputul asaltului speculativ contra
    tarilor din zona euro. Articolul cita faimoasa relatare din

    Wall Street Journal     despre o cina din februarie de la un
    restaurant din Manhattan, unde George Soros, John Paulson de la
    Paulson & Co. si Steven Cohen de la SAC Capital
    Advisors     ar fi pus la cale un atac de proportii contra euro.
    Ulterior, scria Panorama, serviciile de informatii din Grecia,
    Spania si Italia ar fi investigat manevrele fondurilor speculative
    de natura sa destabilizeze aceste economii. Serviciul national de
    informatii din Grecia, EYP, ar fi indicat o actiune comuna contra a
    fondurilor Brevan Howard din Marea Britanie si a celor
    americane Moore Capital, Pimco si Paulson & Co.

    * Interesant e ca John Paulson, legendarul speculator
    care a castigat 15 miliarde de dolari din pariurile contra pietei
    ipotecilor secundare din SUA si acum e investigat de autoritatile
    federale americane impreuna cu complicii sai de la Goldman Sachs,
    sustine ca nu participa la febra pariurilor contra zonei euro.
    Recent, el a declarat la o conferinta cu investitorii ca problemele
    datoriilor din zona euro sunt “gestionabile”. Ca si Kyle Bass de la
    Hayman, Paulson anticipeaza o crestere a inflatiei in eurozona, asa
    incat a inceput de anul trecut sa cumpere aur si actiuni ale
    companiilor producatoare de aur.

    STATISTICA FUGII DE EURO

    Conform Comisiei pentru Tranzactii la Termen pe Marfuri din SUA
    (Commodity Futures Trading Commission),
    numarul contractelor     plasate de speculatori anticipand o
    scadere a euro ajunsese la nivelul record de 113.890 in prima
    decada a lunii mai, iar datele citate de
    FXStreet     saptamana trecuta vorbeau de pariuri pe scaderea euro
    in valoare totala de 18 miliarde de dolari.

  • Premierul grec cere UE sa stimuleze investitiile in Europa Centrala si de Est

    Trebuie ca UE sa se concentreze pe elementele care pot aduce
    crestere in aceste zone, “pentru ca de aceasta va beneficia toata
    Europa – de pilda, o economie greaca in crestere inseamna ca vom
    consuma produse europene. Acelasi lucru se poate spune si despre
    Spania, Cehia, Ungaria sau orice alta tara”, a declarat Papandreou
    intr-un interviu publicat duminica de ziarul spaniol El Pais.

    In acelasi interviu, premierul elen a raspuns indirect
    criticilor formulate de oficiali germani, inclusiv de cancelarul
    german Angela Merkel, potrivit carora Grecia n-ar fi trebuit
    primita de la bun inceput in zona euro. “Ceea ce i s-a intamplat
    Greciei i se putea intampla altei tari, si daca noi in Grecia nu
    aveam aceasta problema cu datele statistice, poate ca pietele
    financiare ar fi reactionat la ce s-ar fi intamplat in alta tara.
    Iar atunci zona euro s-ar fi aflat din nou intr-o situatie
    dificila”, sustine Papandreou. “Ceea ce vreau sa spun este ca a
    avut loc o criza, una internationala, iar Grecia in acel moment
    nu-si gestiona corect bugetul. Si nici UE nu avea mecanismele de
    control necesare.” Este deci responsabilitatea Greciei ca timp de
    sase ani a prezentat Comisiei Europene date statistice incorecte
    privind deficitul bugetar, dar in acelasi timp e si vina zonei euro
    ca nu a avut mecanismele de detectare a unei astfel de situatii,
    afirma Papandreou.

    Ca atare, seful guvernului elen sustine ca acesta e momentul cel
    mai bun pentru schimbari in modul de coordonare din interiorul
    zonei euro, inclusiv prin crearea mecanismului de sustinere
    financiara care acum a functionat pentru Grecia, “insa pe viitor
    s-ar putea institutionaliza, sub forma unui Fond Monetar
    European”.

    UE si FMI au aprobat un pachet de creditare pe trei ani a
    Greciei, in valoare de 110 miliarde de euro, la care vor participa,
    pe baza aprobarii date de parlamentele nationale, statele membre
    ale zonei euro. Ulterior, UE si FMI au pus la punct un suport
    financiar preventiv, on valoare de pana la 750 de miliarde de euro,
    destinat contracararii crizei datoriilor pentru orice tara membra a
    eurozonei care s-ar putea confrunta cu probleme de finantare pe
    pietele internationale.

    Existenta acestor mecanisme il face pe premierul elen sa excluda
    orice idee de restructurare a datoriei Greciei sau de recurs la
    incapacitatea de plata. “Am ales sa nu restructuram datoria, si
    aceasta pentru ca aceia care ne imprumuta vor sa se asigure ca
    suntem credibili – or, aceasta e ceea ce vrem sa demonstram
    pietelor – ca suntem credibili si ca putem sa ne platim datoriile
    la timp”, spune Papandreou. “Conform sondajelor, grecii sustin ferm
    guvernul si planul de austeritate fiscala. Exista chiar critici la
    adresa opozitiei pentru ca ea nu sustine aceste masuri in
    parlament. Oamenii se pot gandi ca masurile la care ne-am angajat
    sunt dureroase si poate chiar nedrepte, dar stiu ca trebuie sa ne
    salvam tara. Suntem o tara care spune: suntem decisi sa facem
    sacrificii ca sa ne asiguram ca suntem credibili si sa aratam ca
    ne-am schimbat”.

  • Grecia isi plateste obligatiunile ajunse la scadenta, pietele raman sub presiune

    “Am platit toata suma, fara nicio problema”, a declarat Frangiskos Dasiras, manager in cadrul agentiei.

    In aceasta saptamana, Grecia a primit prima transa, de 20 de
    miliarde de euro, din pachetul de credite pe trei ani de 110
    miliarde de euro de la UE si FMI.

    Pentru tot anul 2010, volumul total al obligatiunilor care ajung
    la scadenta se ridica la aproximativ 54 de miliarde de euro. In
    martie, economistii Commerzbank estimau volumul obligatiunilor
    angajate de Grecia, indiferent de momentul scadentei, la 290 de
    miliarde de euro, respectiv mai mult de dublu fata de cel al bancii
    americane Lehman Brothers inainte de faliment, in septembrie
    2008.

    “EURO ESTE IN PERICOL”

    La bursa din Atena, majoritatea actiunilor au cazut insa
    miercuri, in linie cu evolutia slaba a burselor din Europa si SUA,
    determinata de decizia de marti a Germaniei de a interzice
    operatiunile speculative de “naked short selling” (cand traderii se
    angajeaza in vanzarea de actiuni, cu scopul de a le rascumpara mai
    tarziu cu profit, nu numai inainte de a le imprumuta, dar si
    inainte de a se asigura ca au cum sa le imprumute; folosirea
    agresiva a acestei practici a dus la prabusirea actiunilor Lehman
    Brothers in 2008).

    Explicatia pentru scaderea pietelor a formulat-o Greg
    Gibbs    , strateg pentru tranzactiile valutare al RBS din Sydney:
    “Interdictia creeaza impresia ca autoritatile percep probleme mai
    mari decat ceea ce apare acum la suprafata, iar aceasta stimuleaza
    nervozitatea si teama”. Gibbs adauga ca “daca nu mai ai voie sa
    vinzi obligatiuni si actiuni in Europa, atunci nu mai ai ce face
    decat sa vinzi euro ca sa-ti exprimi perceptia negativa”, ceea ce
    echivaleaza cu o promisiune clara ca moneda euro va fi si de acum
    incolo supusa presiunilor de vanzare din partea investitorilor.

    Miercuri, euro a scazut la 1,2199 dolari, fata de 1,22 la
    inchiderea de marti de la New York.

    Derek Halpenny, strateg pentru tranzactiile
    valutare la Bank of Tokyo-Mitsubishi UFJ din Londra, merge cu
    sugestia mai departe si se intreaba daca nu cumva Berlinul a impus
    interdictia fiindca se tem pentru bancile din Germania, a caror
    expunere pe Grecia, Spania, Irlanda si Portugalia in 2009 a fost
    estimata de Banca Reglementelor Internationale la 514 miliarde de
    euro, mai mare decat a oricaror alte banci din zona euro.
    “Investitorii se intreaba daca autoritatile germane nu vad ceva ce
    noi nu vedem inca, asa incat cauta sa impiedice vanzarea
    speculativa de actiuni ale acestor banci.”

    Cancelarul german Angela Merkel a declarat miercuri ca “euro
    este in pericol” si a cerut actiuni urgente din partea UE de a
    stopa “extorcarea” practicata pe pietele financiare. Ea a spus ca
    UE are nevoie de un cadru care sa poata reglementa comportamentul
    fiscal al statelor membre si, la nevoie, sa poata administra
    insolventa acestora.

    BANCILE GRECESTI IN VIZOR

    Bursa din Atena a scazut cu 2,98%, cele mai afectate fiind
    companiile listate din sectorul financiar (4,39%),in special
    Piraeus Bank, Eurobank si Alpha Bank.

    Intr-un raport difuzat miercuri, brokerii de la Bank
    of America-Merrill Lynch     au redus tinta de pret pentru
    actiunile bancilor grecesti, luand in considerare perspectiva de
    profit si de costuri a acestora, precum si majorarea provizioanelor
    si climatul de fiscalitate crescuta din Grecia. Tinta de pret
    pentru Alpha Bank s-a redus de la 9,8 euro la 7,1 euro, iar pentru
    National Bank of Greece (NBG) de la 24 la 16 euro, insa
    recomandarea de cumparare a fost pastrata. BofA-ML noteaza ca, fata
    de alte banci grecesti, Alpha Bank si NBG au rate de adecvare a
    capitalului mai bune, iar NBG are avantajul unei diversificari mai
    bune a afacerilor, gratie operatiunilor din Turcia.

    Pentru Eurobank si Piraeus, recomandarea s-a schimbat de la
    “buy” la “neutral”, iar tinta de pret pentru Piraeus a scazut de la
    9,4 euro la 6 euro. “Piraeus are o profitabilitate sub medie,
    calculat inainte de provizioane, si o capitalizare de baza mai
    redusa decat Alpha Bank sau NBG, ceea ce o expune mai mult daca
    recesiunea se prelungeste”, noteaza analistii BofA-ML.

    Toate cele patru banci au operatiuni in Romania.

  • Evaziunea fiscala la greci: Angela de la Ministerul Turismului isi da demisia

    Luni, un reportaj aparut in ziarul Elefterotypia informa ca
    sotul ministrei, Tolis Voskopoulos, cantaret si actor
    celebru in Grecia, datoreaza statului aproape 6 milioane de euro.
    Imediat, Ministerul de Finante a inghetat conturile lui Voskopoulos
    si a inceput o investigatie pentru presupusa evaziune fiscala.

    “Angela Gerekou si-a prezentat demisia din cauza acestui subiect
    sensibil, ca sa nu dea loc de pretexte facile pentru ca Guvernul sa
    fie atacat”, a comunicat purtatorul de cuvant al guvernului elen,
    intr-un e-mail adresat
    presei    , adaugand ca Gerekou sustine ca nu are nici un amestec
    in relatia sotului ei cu fiscul, intrucat datoriile ar fi fost
    acumulate inainte ca Voskopoulos s-o cunoasca pe ea.

    Angela (Antzela) Gerekou, acum in varsta de 51 de ani, este o
    fosta
    actrita    , model si vedeta de Playboy
    in anii ’90.

    Premierul elen, promotor al unei campanii intense de combatere a
    evaziunii fiscale, i-a acceptat rapid demisia. Autoritatile din
    Atena au publicat de curand liste cu nume ale unor potentiali
    evazionisti si au recurs chiar la folosirea imaginilor prin satelit
    spre a-i ochi pe proprietarii de vile care au si piscine, spre a le
    controla averile, in incercarea de a reduce enormul deficit bugetar
    al tarii, de aproape 13% din PIB.

    Este al doilea caz de demisie din cabinetul lui Giorgios
    Papandreou, venit la putere in urma alegerilor din octombrie anul
    trecut. In decembrie, ministrul adjunct de interne Dinos
    Rovlias     si-a dat demisia, dupa ce a fost acuzat ca a intervenit
    personal pentru niste politisti si militari care doreau sa se
    transfere in alte posturi.

    Ziarele au comentat diferit evenimentul. To Vima a titrat
    “Taifunul Angela loveste guvernul”, in timp ce Ta Nea, apropiat de
    guvernul socialist, a scris ca ministra a fost “sacrificata spre a
    da un mesaj” altor oficiali.

    Cazul Gerekou a incins internetul de expresie elena. Clipurile
    de pe Youtube cu Voskopoulos si cu Gerekou au inceput sa se umple
    de comentarii injurioase, iar pe bloguri au reaparut chemarile la
    greva fiscala si protestele fata de autoritati. “Rusine, rusine,
    rusine”, a scris
    un comentator     pe blogul Troktiko. “Ma rog de o saptamana de
    functionarii de la fisc sa-mi ia banii de impozit si degeaba, dar
    astia doi au stat la adapost de fisc 17 ani de zile. Noi, restul,
    suntem cu totii idioti!”

  • Grecia va primi marti 14,5 mld. euro de la statele zonei euro

    Sursa a confirmat informatia aparuta luni in presa elena.

    Banca Greciei a primit la 12 mai 5,5 miliarde de euro de la
    Fondul Monetar International (FMI). Fondul contribuie cu 30 de
    miliarde de euro la planul de sprijinire a Greciei, iar statele din
    zona euro cu 80 de miliarde de euro.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro