BusinessMagazin

Tag: Germania

  • Reacţii din toată lumea la scandalul Volkswagen

    Scandalul Volkswagen a acţionat ca un ceas deşteptător pentru guvernele din toată lumea, care au devenit sceptice faţă de tot ceea ce înseamnă tehnologie în general şi industrie auto în special. Mai multe ţări au decis săptămâna trecută fie să verifice cât mai multe mărci ale tuturor producătorilor, fie să verifice doar maşinile germane sau să nu mai vândă maşini ale producătorului german. Mai multe ţări au emis reacţii oficiale cu privire la scandalul Volkswagen, iar analiştii au avertizat că acest scandal poate deveni principalul risc la care este expusă economia UE, mai periculos decât criza din Grecia. Volkswagen este cel mai mare dintre producătorii auto germani şi unul dintre principalii angajatori din ţară, cu peste 270.000 de salariaţi în Germania şi un număr chiar mai mare de angajaţi care lucrează pentru furnizori. Scăderea comenzilor pentru maşinile Volkswagen, dar şi costurile scandalului, care includ reechipările a 11 milioane de maşini şi strategia de comunicare de criză a grupului, vor afecta nu numai producătorul de maşini în sine, ci şi societatea şi imaginea de neatins a economiei germane.

    Scandalul emisiilor poluante a izbucnit în urmă cu două săptămâni, după ce Agenţia pentru Protecţia Mediului (EPA) din SUA a acuzat VW că a instalat sisteme electronice speciale pe unele autoturisme diesel pentru a evita standardele federale din SUA în materie de emisii. Potrivit EPA, 482.000 de autoturisme cu motoare diesel au încălcat standardele federale americane privind emisiile de dioxid de carbon: modelul Volkswagen Jetta din perioada 2009-2014, modelele Beetle şi Golf, precum şi modelul Volkswagen Passat din 2014-2015 şi modelul Audi A3. Grupul Volkswagen a recunoscut instalarea dispozitivului electronic care induce în eroare sistemele de măsurare a noxelor, directorul general a fost înlocuit, directorii de cercetare sunt cercetaţi, cu toţii sunt acuzaţi de fraudă, iar supravieţuirea companiei după acest scandal este pusă, în sine, sub semnul întrebării.

    Tot sub semnul întrebării sunt puse credibilitatea şi aplicarea legislaţiei europene din domeniu: odată cu scandalul Volkswagen au apărut informaţii că autorităţile europene au ştiut de acum cinci ani despre dispozitivele capabile să modifice rezultatul testelor de poluare, iar Comisia Europeană a fost avertizată despre acest lucru acum doi ani. Aceste sisteme au fost interzise de legislaţia europeană în 2007, iar autorităţile naţionale de reglementare au responsabilităţi legale de a impune interdicţia, ceea ce înseamnă că însăşi Germania nu a respectat legislaţia UE.

    Reacţii din toată lumea la scandalul Volkswagen 

    FRANŢA

    Va testa aleatoriu 100 de maşini din toate mărcile, aparţinând unor persoane sau companii de închirieri, pentru a stabili dacă nivelul noxelor emise în condiţii reale de trafic depăşeşte sau nu limitele legale.
    Guvernul Franţei va cere grupului auto Volkswagen rambursarea subvenţiilor acordate pentru fabricarea de vehicule prezentate ca fiind conforme cu standardele de protecţie a mediului.

    GERMANIA

    Procuratura din Germania a lansat o investigaţie preliminară împotriva subsidiarei Audi a grupului Volkswagen, în scandalul declanşat de emisiile poluante ale automobilelor diesel. Guvernul german a impus VW ca până pe 7 octombrie să prezinte un plan de remediere a problemei.
    Campania Angelei Merkel pentru protejarea mediului este afectată de scandal, cancelarul german urmând să pledeze la reuniunea ONU de la sfârşitul săptămânii pentru angajamente ferme ale liderilor mondiali, înaintea summitului global din decembrie privind modificările climatice.
    Merkel este prinsă de ani de zile între eforturile de combatere a încălzirii globale şi protejarea industriei auto germane.

    MAREA BRITANIE

    A cerut tuturor companiilor auto să demonstreze că motoarele diesel comercializate respectă standardele privind emisiile.

    UNGARIA

    Vrea să reducă dependenţa economiei de fluctuaţiile industriei auro prin stimularea dezvoltării altor sectoare, precum industria farmaceutică, a echipamentelor medicale şi a componentelor de inginerie mecanică. Producţia de vehicule are o contribuţie de 13% la exporturile Ungariei şi de 22% la producţia industrial. 2-2,5 milioane de motoare diesel, din totalul celor 11 milioane de motoare dotate cu softul care reduce nivelul noxelor în timpul testelor, au fost fabricate la fabrica Audi din Gyor, din nord-vestul Ungariei.

    CEHIA

    Volkswagen este compania-mamă a Skoda. Scandalul a avut o rezonanţă puternică în Cehia, fiind probabil ca motoarele diesel ale VW care nu respectă normele de poluare să fi fost utilizate pe unele modele mai vechi de Skoda. Totuşi, este improbabil ca Skoda să fie acuzată în mod direct, iar Erste consideră că impactul asupra industriei auto din Cehia va fi destul de scăzut.

    BRUXELLES

    Comisia Europeană lucrează la un plan de îmbunătăţire a regulilor de testare a emisiilor poluante ale automobilelor, inclusiv în condiţii normale de trafic, şi va prezenta un proiect până la sfârşitul acestui an. Noile reguli de supraveghere a pieţei vor optimiza procedurile pentru colaborarea şi schimbul de informaţii între statele membre. Comisia a admis faptul că a cunoscut de ani de zile discrepanţele dintre nivelul emisiilor din traficul real şi cel generat de automobile în timpul testelor de laborator, atunci când noile modele de vehicule sunt testate pentru a vedea dacă respectă legislaţia europeană referitoare la noxe.

     

  • Juncker în Germania: UE să-şi îmbunătăţească relaţiile cu Rusia, să nu lase SUA să “dicteze”

    Juncker critica astfel o declaraţie prin care preşedintele american Barack Obama cataloga Rusia drept doar “o putere regională”.

    “Ştiu din conversaţiile mele cu (preşedintele rus Vladimir) Putin că el (nu acceptă) fraze ca cele de atunci când (preşedintele american) Barack Obama a spus că Rusia este o putere regională. Ce înseamnă acest lucru? Nu poţi să vorbeşti despre Rusia aşa”, a declarat Juncker joi, într-o conferinţă de presă în oraşul german Passau, citat de site-ul TheLocal.se.

    Preşedintele CE a făcut aceste declaraţii în contextul în care UE şi Statee Unite au impus sancţiuni Rusiei din cauza intervenţiei acesteia în Ucraina, iar Obama a avut o întâlnire glacială cu preşedintele rus Vladimir Putin la Adunarea Generală a ONU, în septembrie.

    “Trebuie, o spun deschis, să tratăm Rusia decent”, a mai declarat Juncher. “Rusia trebuie tratată ca un egal”, a adăugat preşedintele CE, citat de site.

    “Trebuie să facem eforturi către o relaţie practică cu Rusia. Nu este sexi, dar aşa trebuie să facem, nu putem continua aşa”, a declarat, citat de BBC, şeful Comisiei în această vizită în sudul Germaniei.

    Occidentul a impus restricţii în eliberarea vizelor şi blocarea averilor a zeci de oficiali ruşi de rang înalt.

    Sancţiunile au restricţionat, de asemenea, accesul Rusiei la credite bancare occidentale, la tehnologie indistrială şi în sectoarele apărării şi energetic. Ca răspuns, Moscova a impus embargouri asupra celor mai multe importuri de alimente şi băuturi occidentale.

    În contextul în care Passau a devenit un punct major de tranzit pentru migranţi din afara UE care încearcă să înceapă o nouă viaţă în Germania, vizita lui Juncker s-a concentrat asupra eforturilor UE de a face faţă afluxului de migranţi.

    Războiul civil din Siria împinge tot mai mulţi sirieni în Turcia, iar de aici mai departe către centrul Europei. Turcia găzduieşte deja aproximativ două milioane de sirieni, în tabere de refugiaţi.

    Obama a criticat extrem de dur, săptămâna trecută, atacurile aeriene pe care Rusia le-a lansat în Siria la sfârşitul lui septembrie.

    Guvernele Statelor Unite şi Marii Britanii sunt îngrijorate că ajutorul acordat de Rusia preşedintelui sirian Bashar al-Assad va conduce la menţinerea acestuia la putere şi la o slăbire a grupărilor siriene “moderate” care luptă să-l îndepărteze de la putere.

    Rusia insistă că atacurile sale aeriene vizează în principal Statul Islamic, însă liderii Occidentului contestă acest lucru.

    Referindu-se la actualele tensiuni dintre UE şi Rusia, Juncker a declarat că “nu ne putem lăsa relaţia cu Rusia să fie dictată de către Washington”.

    Însă el a îndemnat, de asemenea, Moscova să-şi schimbe “masiv” politica. “Modul în care ei (ruşii) au acţionat în Crimeea şi în estul Ucrainei nu este acceptabil”, a subliniat preşedintele CE, referindu-se la anexarea Crimeei de către Rusia şi la implicarea acesteia în conflictul armat dintre forţele guvernamentale şi rebelii proruşi în estul Ucrainei.

  • Merkel se opune în continuare ca Turcia să adere la UE

    “Am fost întotdeauna împotriva aderării (Turciei) la UE, preşedintele (turc Tayyip) Erdogan ştie acest lucru, şi sunt în continuare împotriva” aderării acestei ţări la Uniune, a declarat Merkel într-o emisiune a postului public ARD.

    Merkel a fost un opozant vocal al aderării Turciei la UE, înainte să devină cancelar, în 2005, şi a pledat în schimb pentru un “parteneriat privilegiat”, dar nu pentru o aderare completă.

    Însă ea a evitat să insiste sau să-şi exprime opoziţia prea zgomotos în ultimii ani, afirmând în schimb că negocierile de aderare dintre Ankara şi Bruxelles, lansate la scurt timp după ce ea a devenit cancelar, este necesar să continue, fără să se aştepte un rezultat predeterminat.

    Candidatura Turciei a stagnat în ultimii ani, în contextul în care interesul părţii turce a scăzut, iar oficiali europeni au fost tot mai critici faţă politicile tot mai autoritariste, în opinia lor, ale lui Erdogan.

    Acum Europa întinde mâna Turciei din nou, sperând ca Ankara să poată ajuta în criza refugiaţilor din Siria vecină şi din alte ţări din Orientul Mijlociu devastate de războaie.

    Erdogan a efectuat o vizită la Bruxelles luni, când i s-a prezentat un proiect al unui plan de acţiune prin care Europa să ofere fonduri suplimentare pentru refugiaţii sirieni şi irakieni care trăiesc în Turcia.

    “Este necesar să discutăm cu Turcia despre împărţirea poverii mai bine”, a declarat Merkel. “Asta va însemna să dăm Turciei bani şi să îndeplinim (în schimb) anumite cereri ale Turciei, precum relaxarea restricţiilor cu privire la vize”, a adăugat ea.

  • Stupefiant! S-a deghizat în Adolf Hitler şi a început să străbată Germania. Ce a urmat după aceea este mai presus de orice închipuire

    Un actor s-a deghizat în Adolf Hitler şi a străbătut Germania timp de patru săptămâni.

    Modul în care au reacţionat cei pe care i-a întâlnit pe parcursul excursiei sale l-a şocat pe actor.

    Stupefiant! S-a deghizat în Adolf Hitler şi a început să străbată Germania. Ce a urmat după aceea este mai presus de orice închipuire

     

  • Cine şi de ce a investit în România? Investiţiile străine ca barometru al atractivităţii mediului de afaceri

    Investiţiile străine sunt un barometru al atractivităţii mediului de afaceri autohton şi reflectă percepţia străinilor. Sunt corelate cu mersul economiei şi pot să stimuleze la rândul lor PIB-ul. Investiţiile străine directe (ISD) în România au fluctuat de-a lungul timpului, de cele mai multe ori fiind în pas cu trendul economiei.

    Volumul ISD‑urilor a crescut în salturi înainte de criza financiară, cele mai consistente fluxuri fiind înregistrate în perioada 2004-2008, când economia era în ascensiune puternică. 10 miliarde de de euro au ajuns în România în ultimii şase ani, soldul sumelor aduse de investitorii străini în România reuşind să treacă anul trecut de pragul de 60 miliarde de euro.

    Olanda, Austria şi Germania s-au menţinut în ultimii şase ani pe podium în topul ţărilor care au cele mai mari investiţii străine directe în România, cu o pondere cumulată de peste 50% din total. Franţa, care se plasase din 2009 până în 2013 pe locul al patrulea după procentul deţinut în soldul investiţiilor străine, a coborât o poziţie, cedând locul Ciprului. Singura prezenţă nouă în top 10 este Marea Britanie, care ocupa anul trecut locul 10, în timp ce Ungaria a ieşit din acest clasament. Anul trecut, Olanda avea 23,6% din soldul ISD, Austria 16%, Germania 12,4%, Cipru 7,1% şi Franţa 6,8%, potrivit celor mai recente date publicate de BNR. Germania şi Franţa sunt pe podium şi în topul principalelor ţări partenere la export ale României.

    În 2014 s-a înregistrat o creştere cu 6,3 miliarde de euro a soldului investiţiilor provenind din Olanda, Austria şi Germania, faţă de anul de referinţă 2008.

    Cumulat, ţările din top 10 au avut în perioada 2008-2014 o pondere de peste 80% în soldul total al investiţiilor străine. Creşterea soldului investiţiilor din ţările din top 10 în anii 2008-2014 a fost de 7,7 miliarde de euro.

    La finele anului trecut, soldul investiţiilor străine directe a ajuns la 60,2 miliarde de euro (cu circa 10 miliarde de euro peste 2008), dintre care 43,2 miliarde de euro (72%) au fost participaţii la capital, inclusiv profitul reinvestit şi 16,9 miliarde de euro a fost creditul net primit de la investitorii străini. Repartizarea soldului ISD pe ţări a fost realizată în funcţie de ţara de rezidenţă a deţinătorului nemijlocit a cel puţin 10% din capitalul social al unei întreprinderi investiţie străină directă din România, potrivit raportului pentru 2014 privind ISD, publicat de BNR.

    Industria a fost campioana atragerii de investiţii străine, din punctul de vedere al orientării pe ramuri economice, cu aproape 50% din totalul ISD. Investiţiile au vizat până la finalul anului 2014 în principal industria prelucrătoare. Pe lângă industrie, activităţile care au atras importante investiţii străine au fost intermedierile financiare şi asigurările (13% din total), comerţul (11,7%), construcţiile şi tranzacţiile imobiliare (9,8%), tehnologia informaţiei şi comunicaţii (6%).

    Structural, în anii de criză s-a observat o mutare a investiţiilor străine din domenii precum construcţiile şi tranzacţiile imobiliare în sectorul industrial şi cel energetic. În funcţie de localizarea teritorială a sediului social al întreprinderilor care au beneficiat de ISD, orientarea investiţiilor a fost în principal către regiunea Bucureşti-Ilfov (cu circa 60% din soldul total), valoarea ISD-urilor ajungând aici la 35,6 miliarde de euro. Pe poziţia secundă s-a plasat zona centrală a ţării, cu 9,7% din totalul ISD, urmată îndeaproape de regiunea Vest, cu 7,7%. În anul 2014 investiţiile greenfield şi cele din categoria fuziuni şi achiziţii (M&A) au înregistrat un nivel redus, de 77 milioane de euro, respectiv 196 milioane de euro. Ponderea predominantă în fluxul participaţiilor la capital în 2014 este reprezentată de restructurările de firme cu o valoare de 2,4 miliarde de euro, respectiv 58% din participaţii şi de dezvoltările de firme cu 1,5 miliarde de euro, reprezentând 36% din participaţii.

    Investiţiile străine directe au urcat spectaculos până la un vârf de 9,5 miliarde de euro în anul de graţie 2008, când economia creştea cu 7,3%. La fel de spectaculos, s-au prăbuşit în anii de criză. În 2009-2010, în timp ce economia se afunda în recesiune, au urmat căderi ale ISD-urilor, nivelul oscilând în jurul a 2 miliarde de euro, aproape de valoarea din 1998. Economia a revenit pe creştere în 2011, însă investitorii străini nu s-au grăbit să revină în România. 2012 a fost anul când investiţiile străine directe nete au revenit pe creştere, urcând, surprinzător, pentru prima dată de la debutul crizei. Saltul a fost de 18,7%, la 2,14 miliarde de euro. În 2013 şi în 2014 investiţiile străine au rămas la un nivel modest, sub 3 miliarde de euro.

    ISD-urile au ajuns în 2013 la 2,7 miliarde de de euro, depăşind cu aproape 27% nivelul din 2012, iar anul 2014 a adus investitţii străine de 2,4 miliarde de euro, din care 2,8 miliarde de euro aport la capitalurile proprii şi – 425 milioane de euro credit net de la investitorii străini.

    Investiţiile străine directe au continuat să crească în primul semestru din acest an şi s-au apropiat la sfârşitul lunii iunie de 1,7 miliarde de de euro, nivelul fiind în creştere cu aproximativ 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au ajuns la 943 milioane de euro, iar creditele intragrup au totalizat după şase luni 716 milioane de euro (net).

    România este dependentă de capitalurile străine pentru finanţarea deficitului de cont curent şi a deficitului bugetar, dar şi pentru rostogolirea datoriei externe. În primul semestru contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 285 milioane de euro.

  • Înmatriculările Dacia în Germania au scăzut cu 8,1% în primele nouă luni ale anului

    În primele nouă luni, Dacia a înregistrat pe piaţa germană o cotă de 1,4%.

    Vânzările de autoturisme Dacia noi în Germania au scăzut în luna septembrie cu 22,8%, la 2.554 unităţi, iar cota de piaţă a atins 0,9%.

    Pe ansamblul pieţei germane, înmatriculările au avansat în septembrie cu 4,8%, la 272.478 autoturisme.

    Între producătorii cu volum mare al vânzărilor, Toyota este singura marcă, în afară de Dacia, cu o evoluţie negativă a înmatriculărilor pe piaţa germană în primele nouă luni, cu o scădere de 8,1%, la 48.469 autoturisme.

    Înmatriculările de maşini noi ale mărcii Renault, parte a grupului cu acelaşi nume, care deţine şi Dacia, au crescut în primele nouă luni cu 0,7%, la 77.334 unităţi, conferind mărcii o cotă de piaţă de 3,2%. În luna septembrie, vânzările mărcii Renault au scăzut cu 18,3%, la 6.521 autoturisme, cota de piaţă fiind de 3,8%.

    Vânzările liderului de piaţă Volkswagen au crescut cu 6,1% în primele nouă luni, la 515.324 autoturisme noi, iar cota de piaţă a fost de 21,4%. În septembrie, înmatriculările VW au crescut cu 3,8%, la 54.042 unităţi, cota de piaţă fiind de 20,9%. La jumătatea lunii septembrie, autoritatea de mediu din Statele Unite a dezvăluit că grupul german a înşelat testele privind emisiile poluante ale unor modele diesel prin intermediul unui software, informaţie care a declanşat un scandal de amploare la nivel mondial. VW a anunţat între timp un program de rechemare a 11 milioane de vehicule la nivel mondial pentru înlăturarea softului, directorul general şi-a dat demisia, iar grupul se confruntă cu acuzaţii penale în SUA şi Europa.

    Germania este a doua piaţă ca mărime pentru Dacia, după Franţa. Vânzările de autoturisme Dacia noi în Germania au crescut cu 7,5% anul trecut comparativ cu 2013, la 48.907 unităţi.

    Înmatriculările de autoturisme Dacia noi în Franţa au scăzut cu 5,7% în primele nouă luni ale acestui an, la 74.647 de unităţi, în timp ce piaţa a înregistrat o creştere de 6,3%, la 1.421.440 de unităţi.

  • SONDAJ: Popularitatea Angelei Merkel a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani

    Potrivit unui sondaj al Institutului Deutschlandtrend, popularitatea Angelei Merkel a scăzut cu nouă puncte procentuale, fiind la nivelul de 54%, cel mai mic din decembrie 2011 până acum.

    Mai mult de jumătate dintre cetăţenii germani (51%) au exprimat preocupare privind numărul extracomunitarilor care au solicitat azil în Germania, comparativ cu 38% în luna august.

    Peste 200.000 de imigranţi au sosit în Germania în septembrie, iar cifra pe anul 2015 ar putea atinge 800.000.

     

  • Locul din Germania unde se SPULBERĂ visele imigranţilor. Familii întregi sunt trimise înapoi fără drept de apel

    Peste 170 de persoane au fost duse cu autobuzul prin Bavaria pentru a ajunge într-o tabără ca să ceară azil politic. Migranţii erau încântaţi de perspectiva pe care le-o oferea viitorul: apartamente abia vopsite, locuri de joacă sau un teren de baschet, scrie New York Times.

    Doar câţiva dintre aceştia au acordat atenţie cuvintelor scrise în germană de la intrarea în adăpost: Primire şi Facilităţi de Repatriere.

  • Locul din Germania unde se SPULBERĂ visele imigranţilor. Familii întregi sunt trimise înapoi fără drept de apel

    Peste 170 de persoane au fost duse cu autobuzul prin Bavaria pentru a ajunge într-o tabără ca să ceară azil politic. Migranţii erau încântaţi de perspectiva pe care le-o oferea viitorul: apartamente abia vopsite, locuri de joacă sau un teren de baschet, scrie New York Times.

    Doar câţiva dintre aceştia au acordat atenţie cuvintelor scrise în germană de la intrarea în adăpost: Primire şi Facilităţi de Repatriere.

  • Un retailer german a găsit o metodă inedită de a crea dulciuri personalizate

    Compania germană, Katjes, spune că a descoperit o medotă de a produce dulciuri cu ajutorul unei imprimante 3D, informează Business Insider.

    Clienţii magazinului Katjes din Berlin pot alege dintr-o gamă de forme, animale, litere 3D sau chiar pot forma cuvinte. “Bomboanele, dulciurile sunt un mediu perfect pentru a prezenta publicului un concept cool într-o manieră prietenoasă şi fun”, a spus Melissa Snover, managing director al Magic Katjes UK.

    Clienţii pot alege dintr-o serie de modele şi arome, apoi imprimanta 3D formează produsul proiectat dintr-un amestec de gumă cu aromă de fructe.

    “Amestecul încălzit de gumă este picurat strat cu strat în forma dorită. Amestecul se întăreşte imediat şi aşa obţinem efectul 3D”, a spus Stephanie Speckmann, reprezentat al Katjes.

    “Această tehnologie ne permite să facem dulciuri personalizate pentru fiecare client în parte. Pentru mine asta este un vis devenit realitate”, a spus Melissa Snover.

    Momentan Katjes oferă 14 modele, la un preţ de 5 euro şi 10 euro pentru dulciurile în formă de cuvinte. Dulciurile 3D sunt prezente doar în Berlin, dar Katjes are în plan să aducă acest produs şi în alte oraşe europene.