BusinessMagazin

Tag: financiar

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. După Cipru vine rândul Sloveniei

    Institutul Internaţional de Finanţe sugerează că un asemenea sprijin, concretizat într-un acord preventiv, ar facilita accesul ţării la pieţele financiare, ţinând cont de creşterea costurilor de îndatorare pentru Slovenia după criza cipriotă, şi n-ar sărăci populaţia, fiindcă n-ar impune multe alte condiţii pe lângă cele deja conţinute în planul de reformă al guvernului. (restructurări bancare, privatizări, disciplină fiscală).

    IFI remarcă, totuşi, că sistemul bancar din Slovenia nu se compară cu cel din Cipru, întrucât, deşi rata creditelor neperformante e mare, ponderea activelor bancare în PIB e mult mai mică, iar dependenţa de depozitele clienţilor străini este redusă.

  • Planul B: angajat, dar şi angajator

    ALEXANDRU AXENTE, 25 de ani, absolvent al Facultăţii de Economie şi angajat la o fabrică de ambalaje din Sfântu Gheorghe (Covasna), spune că a pus  bazele propriei afaceri, alături de un prieten, pentru că îi place să fie precaut şi să aibă o sursă constantă de venituri. În prima parte a zilei lucrează ca angajat în fabrica de ambalaje, iar în a doua parte ca antreprenor şi angajator.

    Alături de Cătălin Oprea, 28 de ani, angajat la o fabrică de cablaje auto, a înfiinţat la începutul anului trecut firma Opal Transilvania din Valea Crişului, judeţul Covasna.  Obiectul iniţial de activitate la care s-au gândit cei doi a fost producerea ambalajelor din folie de plastic. Pentru că nu s-au bucurat de rezultatele aşteptate, cei doi parteneri au decis să schimbe direcţia afacerii spre reciclarea de produse. Tinerii antreprenori au investit 30.000 de euro într-o linie de reciclare a maselor plastice, pe care au  instalat-o într-o moară de 200 de metri pătraţi. Practic, produsele din plastic care ajung aici, de exemplu, lăzi de bere, sunt măcinate şi transformate în materie primă.

    DE LA OPT DIMINEAŢA LA CINCI DUPĂ-MASĂ SUNT ANGAJAT ÎN FABRICA DE AMBALAJE, unde sunt responsabil de aprovizionare, producţie, iar după program antreprenor, până la nouă seara. Firma mea şi a partenerului are şase angajaţi în prezent. Am reuşit să atragem până acum doi mari clienţi companii„, a spus el.

    Alexandru menţionează că întotdeauna i-a plăcut să aibă un plan B, aşa se explică şi faptul că acum este student al Facultăţii de Drept, anterior urmând cursurile Facultăţii de Economie, care nu i-au adus însă un loc de muncă în domeniu.„Vreau să fiu independent.
    Mi-ar plăcea ca firma pe care o am să crească atât de mult încât să rămân doar cu statutul de antreprenor. În prezent, o parte din banii pe care îi câştig ca angajat ajung în firma de reciclare„, a spus el.  Anul trecut, compania de reciclare pe care cei doi o conduc a avut venituri de 30.000 de euro.

    Şi Orlando Alexandrescu, 32 de ani, absolvent al Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii din cadrul Universităţii Politehnica, de profesie programator, care lucrează într-o companie multinaţională, a vrut să testeze cum este să fii angajator şi a pus bazele unui start-up.

    „Ca abordare prioritară rămâne serviciul pe care îl am. Afacerea este un joc pentru mine, care îmi permite să îmi testez aptitudinile de antreprenor. Aflu lucruri noi, de exemplu cum reacţionez în diferite situaţii de stres, ce înseamnă să lucrezi cu oamenii, să angajezi, aspecte pe care nu le pot experimenta în spatele unui calculator la birou„, spune el.

    Orlando afirmă că statutul de antreprenor, la care visa încă de la 30 de ani, contribuie la dezvoltarea lui prin acumularea de noi cunoştinţe profesionale pe lângă cele pe care le-a dobândit ca programator.„Momentan obiectivul nu este să fac profit, ci să construiesc o bază de date pentru firma de curăţenie. Depinde doar de mine dacă activitatea aceasta va deveni o sursă de venit„, a spus el. Clienţii pe care îi ţinteşte sunt persoane fizice, proprietari de apartamente sau vile.

    PLANUL PROGRAMATORULUI ESTE SĂ DEVINĂ UN ANTREPENOR ÎN „SERIE„, CARE SĂ AIBĂ ÎN PORTOFOLIU BUSINESSURI ÎN MAI MULTE DOMENII DE ACTIVITATE. Orlando şi-a deschis firma Cleanwork pe 1 februarie anul acesta, după ce apelase de mai multe ori la astfel de servicii, intuind potenţialul de dezvoltare al acestei nişe.

  • EUROVISION, cel mai cunoscut concurs muzical din lume, la “dietă financiară”

     Anual, în fiecare primăvară, peste 100 de milioane de spectatori urmăresc în direct concursul internaţional Eurovision – competiţia muzicală unde fiecare naţiune îşi poate trimite câte un reprezentant. Este drept că cei mai mulţi sunt din Europa, însă sunt şi ţări de pe alte continente devenite obişnuite ale competiţiei, printre care Israel şi Cipru. Până nu demult, evenimentul era caracterizat de un singur cuvânt – “extravaganţă” -, Eurovisionul fiind faimos pentru parada de cântăreţi trecuţi de prima tinereţe şi acte artistice neobişnuite, precum cel al bătrânicilor care au reprezentat Rusia anul trecut.

    Suedia, ţara care va găzdui evenimentul de anul acesta – aflat la cea de-a 58-a ediţie -, a cărei finală va avea loc pe 16 mai, intenţionează să folosească eficient bugetul de 20 de milioane de dolari, jumătate faţă de cel alocat Eurovision de anul trecut, şi să facă economie la lumini, la cazare, dar şi la cheltuielile pentru mediatizarea flamboaiantă a evenimentului. Scopurile organizatorilor Eurovision 2013 sunt să facă evenimentul să supravieţuiască în condiţii economice dure, să reaprindă interesul naţiunilor îngenuncheate de reducerile financiare şi să canalizeze atenţia mai mult asupra muzicii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plan de restructurare la Sibex

    Conducerea Sibex va prezenta în Adunarea Generală a Acţionarilor din 12-13 aprilie planul de restructurare şi repozitionare demarat la începutul acestui an. O parte din măsurile cuprinse în acest plan au fost deja întreprinse în primul trimestru, majoritatea urmând să fie continuate sau extinse.

    Principalele provocări sunt creşterea valorii acţiunii Sibex şi a lichidităţii acesteia, elemente strâns legate de volumele de tranzacţionare, cifra de afaceri realizată, eficientizarea operaţională şi stabilitatea financiară a companiei.

    Piaţa derivatelor a crescut gradual în primele 3 luni ale anului, numărul de contracte realizat în martie fiind cu 35% mai mult faţă de contractele tranzacţionate în luna decembrie.

    Conform bugetului pentru anul în curs, veniturile estimate pentru 2013 sunt mai mari cu aproximativ 15% faţă de cele din 2012, respectiv 3.105.000 lei. Pentru anul în curs, Sibex şi-a propus cheltuieli de 3.098.630 lei, în scadere cu 45% faţă de anul precedent.

    Sibex îşi propune o serie de lansări de produse răspândite pe marile pieţe internaţionale, dar şi de produse cu active suport româneşti. De asemenea, vor fi retrase de la tranzacţionare produsele nevandabile sau neadaptate pieţei actuale, în paralel cu modificarea paşilor de cotare, ajustarea marjelor şi comisioanelor.

    Pe termen lung, Sibex îşi propune lansarea primului CFD străin, pentru a deschide calea altor produse străine, crearea unor pieţe de energie electrică, gaze şi cereale, lansarea de produse structurate, ETF-uri şi obligaţiuni. De asemenea, compania vizează cooptarea de specialişti în departamentele de dezvoltare şi produse noi, dar şi optimizarea resurselor interne şi creşterea productivităţii muncii.

    O linie importanta în dezvoltarea Sibex este strâns legată de market-makeri. Sibex a demarat deja un program de stimulare financiară a acestora, urmând ca în al doilea semestru să dezvolte proiecte de anvergură, pentru facilitarea accesului investitorilor la produse moderne. Sibex îşi propune să atragă un număr important de market makeri de pe pieţele dezvoltare, care să aducă produse şi lichiditate.

    Sibex va continua implicarea în zona educativă, prin extinderea proiectelor actuale sau demararea de noi iniţiative educative, transpuse în cursuri, seminarii, webinarii, în parteneriat cu intermediari, lectori de renume şi cu mediul universitar. De asemenea, se vor iniţia cursuri dedicate instruirii adecvate a angajaţilor din cadrul companiilor listate pe piaţa locală.
     

  • Fitch a retrogradat China din cauza expansiunii prea rapide a creditării

     Perspectiva ratingului Chinei este stabilă, potrivit CNBC.

    China a înregistrat o creştere accelerată a creditării în urma pachetului de stimulare economică introdus în 2008-2009 în contextul crizei globale.

    Finanţarea venită din credite bancare are o pondere în scădere pe piaţa din China, notează Fitch.

    “Proliferarea altor forme de credit, în afara celor bancare, reprezintă o sursă de risc din perspectiva stabilităţii financiare”, potrivit agenţiei de rating.

    Autorităţile au arătat în ultima perioadă o îngrijorare tot mai mare în privinţa activităţii de creditare nereglementată (shadow banking), iar instituţia de supraveghere a cerut băncilor să verifice mai riguros activele unor produse de administrare a averii, astfel încât să evite posibile riscuri pentru sistemul financiar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorul Direcţiei Financiare din Loterie, numit la conducerea Oficiului pentru Jocuri de Noroc

     Guvernul a decis, la sfârşitul lunii martie, prin ordonanţă de urgenţă, înfiinţarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, instituţie care va asigura şi suportul tehnic pentru astfel de activităţi, statul estimând că va realiza venituri suplimentare pentru buget.

    Noul Oficiu va exercita controlul tehnic, monitorizarea şi supravegherea pentru jocurile de noroc de tip pariuri on-line organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocurile bingo organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocuri de noroc on-line organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă ori mobilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să crească absorbţia de fonduri europene când şefii sunt primii care iau mită?

    Cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor UE şi cele mai mari corecţii financiare – acesta este tabloul de bord al fondurilor europene după şase ani de la aderarea României la UE. Se poate altfel când chiar şefii din structurile care gestionează banii europeni primesc mită?

    Toate programele operaţionale sectoriale au fost presuspendate din cauza neregulilor, iar corecţiile financiare care vor fi reţinute de Comisia Europeană se ridică la 800 mil. euro, adică o treime din sumele nerambursabile primite de România de la UE.

    POS Mediu a scăpat cel mai repede de constrângătoarea procedură a presuspendării, dar la câteva luni, unul dintre foştii şefi şi apoi director în autoritatea de management care îl gestiona a fost arestat pentru mită şi trafic de influenţă.

    Adrian Mîndroiu, 49 de ani, era perceput până săptămâna trecută drept unul dintre cei mai „vocali“ şi curajoşi înalţi funcţionari care lucrau cu fondurile europene. Avusese curajul să atace mediul politic românesc şi părea onest din toate punctele de vedere, dar a fost arestat pentru fraudă cu fonduri UE.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Banii neîncrederii sunt digitali

    Se ştie că, foarte adesea, fabricarea unei monede costă mai mult decât valoarea ei nominală. Pare paradoxal: se poate deduce că statul pierde bani producând bani. Însă valoarea reală a monedei este mai mare decât cea nominală. Pe de-o parte, pentru că suprimă un lanţ interminabil şi costisitor de schimburi-barter – dar aici este multă istorie, iar în teoria (şi nici măcar în practica) banilor nu sunt competent.

    Pe de altă parte, moneda respectivă vine să consolideze un lanţ al încrederii. Trebuie să mă încred în comerciant că îmi va schimba moneda pe ce vreau eu, trebuie să mă încred în banca la care-o depun că mi-o va restitui, trebuie să mă încred în asigurator c-o va investi cu folos, trebuie să mă încred în banca centrală că nu mi-o va drămui prin politici proaste, trebuie să mă încred în stat că va reglementa inteligent tot sistemul. Banii actuali, convenţionali, zişi şi „bani fiat„, se bazează pe încredere.

    Ce se întâmplă însă când lanţul încrederii se rupe? S-a rupt de curând în Cipru şi a explodat o monedă alternativă, numită Bitcoin, iar întreaga presă a erupt în articole despre această monedă digitală (agitaţia mediatică e importantă în acest caz).

    Desigur, Bitcoin nu este nici prima, nici singura monedă virtuală – de exemplu, Second Life dispune de propria monedă, la fel ca şi World of Warcraft, chiar şi creditele Facebook sunt tot un soi de bani virtuali. Toate exemplele vizează sisteme de plăţi limitate la o anumită platformă, în vreme ce Bitcoin este un sistem deschis şi global.

    Alta este însă caracteristica principală a Bitcoin. Spre deosebire de banii convenţionali (şi chiar de banii din Second Life şi ceilalţi), această monedă virtuală se fundamentează pe neîncredere – în speţă pe neîncre-derea în întreaga lume financiară, iar anul în care a apărut explică fără multe cuvinte motivul: 2009 (deci curând după declanşarea crizei financiare globale).

    Inventatorul conceptului, Satoshi Nakamoto, a publicat în 2008 un articol într-un forum de criptografie în care descria protocolul pe care urma să se bazeze Bitcoin, dar „persoana„ sa este învăluită în mister. Este cu siguranţă un pseudonim şi nici măcar nu se ştie dacă este o persoană sau un grup în ciuda investigaţiilor făcute de New Yorker şi Fast Company.

    Tehnic vorbind, Bitcoin este de fapt o reţea peer-to-peer (cam ca acelea de partajare a fişierelor) care funcţionează pe baza protocolului Bitcoin, este complet descentralizată şi asigură printr-un sistem criptografic asimetric (cu chei publice şi private) atât siguranţa tranzacţiilor, cât şi anonimatul utilizatorilor. Atât protocolul, cât şi programul client sunt open source şi oricine poate verifica algoritmii şi modul de funcţionare.

    Nu există nicio autoritate centrală şi oricine poate participa gratuit printr-un program client. Un utilizator îşi poate genera oricâte perechi de chei, fiecare pereche fiind echivalentă cu un cont, unde cheia publică funcţionează ca adresă, iar cheia privată ca semnătură. Tranzacţiile sunt distribuite şi sunt procesate de o serie de noduri ale reţelei numite „mineri„, care trebuie să aplice forţa brută (deci o imensă putere computaţională) pentru a valida o tranzacţie.

    De altfel, minerii concurează între ei, deoarece fiecare bloc de tranzacţii este recompensat prin posibilitatea de a emite Bitcoini şi, eventual, prin contribuţii voluntare. Tranzacţiile validate sunt apoi publicate, iar programul client „culege„ sumele primite. În tot procesul nu intervin decât numere, dar Bitcoinii pot fi schimbaţi în bani convenţionali (rata de schimb este variabilă) sau pot fi utilizaţi pentru plăţi în numeroase magazine care acceptă moneda virtuală.

    Deşi pare perfect, Bitcoin are două neajunsuri. Primul este că rata de schimb este influenţată major de expunerea mediatică. Al doilea este că emisia de Bitcoini este controlată de protocol, pentru a preveni inflaţia, dar este descrescătoare şi finită.

    Pe măsură ce emisia va scădea şi cererea va creşte, se va produce fenomenul numit hiperdeflaţie, care este mult mai rea decât hiperinflaţia şi va distruge reţeaua. Dar până atunci lumea va învăţa o lecţie importantă şi poate un sistem mai bun va fi inventat.

  • Preşedintele Băsescu a retrimis Parlamentului Legea privind Autoritatea de Supraveghere Financiară

     Legea de înfiinţare a Autorităţii de Supraveghere Financiară a fost trimisă din 20 martie spre promulgare după adoptarea de către Senat.

    “Articolul 9 lit. g) al Ordonanţei aprobate prin legea transmisă spre promulgare stabileşte între condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească membrii Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi aceea de a nu fi «soţi şi nici rude ori afini până la gradul al treilea cu Preşedintele României, preşedinţii Camerelor Parlamentului, membrii Guvernului, membrii consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României»”, semnalează preşedintele Băsescu în scrisoarea transmisă preşedintelui Camerei, VaValeriu Zgoneacu privire la reexaminarea actului normativ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veniturile Casei Regale Britanice. Cât bani administrează Regina Elizabeth a II-a în 2013

     Astfel, veniturile alocate casei regale britanice vor fi pentru următorul an financiar de 36,1 milioane de lire sterline. În precedentul exerciţiu financiar, cel aferent anului 2012, în care suverana britanică şi-a celebrat jubileul de diamant, aceste venituri au fost de 31 milioane de lire sterline. Acea sumă a inclus o finanţare suplimentară de 1 milion de lire sterline, alocată exclusiv pentru activităţile programate pentru a marca jubileul de diamant al reginei, informează  guardian.co.uk.

    Prin urmare, suverana britanică a beneficiat de o creştere cu 5,1 milioane de lire sterline a sumelor primite de la contribuabilii britanici pentru acoperirea cheltuielilor casei regale britanice şi pentru a-şi îndeplini aşa cum se cuvine obligaţiile oficiale.

    The Sovereign Grant (Finanţarea suveranului) înlocuieşte vechiul sistem de finanţare a cheltuielilor regale şi a intrat în vigoare la începutul noului an fiscal, care a început în Marea Britanie pe 1 aprilie. Veniturile alocate prin noul sistem acoperă cheltuielile de întreţinere şi administrare a palatelor regale din Marea Britanie şi costurile ocazionate de vizitele oficiale întreprinse de suverană în Marea Britanie şi în străinătate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro