Tag: salarii

“Am respins aceasta varianta pentru ca nu trata corect
repartitia cheltuielilor din bugetul de stat”, a explicat Basescu,
precizand ca ii poate reaminti oricand presedintelui FMI, Dominique
Strauss-Kahn, “ce scrie pe documentul catre autoritatile romane”.
Replica presedintelui se refera la declaratiile anterioare ale
sefului FMI, potrivit carora Fondul nu ar fi cerut o scadere a
cheltuielilor cu salariile.

In speta, Basescu a precizat ca solutia aleasa de Guvern
abordeaza direct “cancerul din sistemul bugetar”, respectiv
proportia excesiva a cheltuielilor cu salariile (27% din bugetul de
stat) si a cheltuielilor sociale, incluzand pensiile (36%). Daca la
acestea se adauga cotca de 3% rezervata pentru bugetul UE, raman
disponibile doar 34% din buget pentru cheltuielile materiale din
spitale, scoli, armata, Ministerul de Interne “si alte institutii
ale statului care trebuie sa functioneze”.

Or, daca nu s-ar rationaliza aparatul bugetar si cheltuielile
sociale, deficitul bugetar ar fi fost de cel putin 9,1% din PIB in
2010. “Inmultiti 9 x 1,3 miliarde de euro, adica 1% din PIB, si
veti vedea ca statul roman ar trebui sa imprumute 11,7 miliarde de
euro doar pentru a-si acoperi cheltuielile de functionare”. Daca
insa se reduc salariile cu 25% si pensiile cu 15%, atunci Romania
ar urma sa se incadreze intr-un deficit de 6,8% din PIB.

In plus, celalalt motiv pentru care Guvernul a respins varianta
FMI este ca, daca ar fi crescut TVA si cota unica, “am fi avut o
inflatie care s-ar fi scris cu doua cifre anul acesta”, adica ar fi
ajuns la cel putin 10%, fata de un obiectiv asumat de 4-4,5%.

“Nu de multe ori ai situatii in care trebuie sa ai atitudini
impotriva cetatenilor tai”, a reflectat Basescu, adaugand ca “nu-i
face placere” sa prezinte masuri impopulare, insa “indiferent care
e costul politic sau de imagine, eu am obligatia sa prezint si si
sa sustin solutiile corecte”.

Presedintele a precizat ca deficitul de 6,8% din PIB (circa 8
miliarde de euro) face necesar ca Romania sa se imprumute pentru
a-l acoperi – jumatate de la FMI si UE, jumatate imprumuturi de pe
piata libera. In lipsa masurilor de austeritate insa, Romania ar fi
fost nevoita in martie 2011 sa ia un nou credit, nu de 20 de
miliarde de euro, ca in urma cu un an, ci de 27-28-30 de miliarde
de euro, tot pe o perioada de doi ani.

Basescu a infierat “efortul formidabil al unor mijloace
mass-media de a dezinforma”, tratand criza ca pe o problema de
incompetenta a Guvernului, in vreme ce in realitate ea se manifesta
la nivel european, in toate statele UE, ca o criza a datoriilor
suverane pe care “nimeni n-a evaluat-o anul trecut”. Romania,
sustine seful statului, nu este insa intr-o situatie mai dificila
decat al altor state, intrucat are o datorie publica redusa (sub
30% din PIB). “Nu avem insa nici o scuza sa nu adoptam masurile de
austeritate acum”, insista presedintele, estimand ca daca nivelul
cheltuielilor sociale ar ramane acelasi, in 2013 Romania ar ajunge
la o datorie publica de 67% din PIB.

“Daca exista o presiune sociala insuportabila, sigur ca nimeni
nu poate deveni dusmanul propriului lui popor. N-avem decat sa nu
realizam cele la care ne-am angajat si sa incercam sa ne finantam
de pe piata libera”, a continuat Basescu, exprimandu-si insa
convingerea ca Romania nu va reusi sa se imprumute de pe pietele
financiare in lipsa unui acord cu FMI si in actuala conjunctura, in
care inclusiv tari ca Spania nu mai reusesc sa atraga resurse prin
emisiuni de euroobligatiuni. O ruptura a acordului cu FMI si
neadoptarea masurilor de austeritate ar insemna “condamnarea la
nefinantare a tarii” si “intrarea intr-un proces de grecizare”.

Optiunea presedintelui, asadar, este ca scrisoarea de intentie
catre FMI sa fie trimisa exact in termenii in care a fost
negociata, fara schimbari ulterioare.

Presedintele Traian Basescu s-a intalnit marti cu grupurile
parlamentare ale partidelor din coalitia de guvernamant, pentru a
discuta masurile de austeritate ce vor fi incluse in scrisoarea de
intentie catre FMI, care urmeaza sa fie adoptata in sedinta de
miercuri a Guvernului.