Tag: uniunea europeana

  • Cum ar arăta Europa dacă şi-ar face un selfie

    “Cum ar fi Europa azi dacă ar fi să-şi facă un selfie? Cu o faţă obosită, resemnată, plictisită”, a spus Renzi în discursul de inaugurare susţinut în Parlamentul European, insistând că “lumea se mişcă azi de două ori mai repede decât Europa” şi că ţările de pe vechiul continent trebuie devină din nou “o comunitate, nu să fie doar un punct pe o hartă Google”.

    Priorităţile anunţate  de Renzi sunt relansarea economică, rămânerea Marii Britanii în UE şi “un mare salt” în relaţiile cu Asia, însă premierul italian a avut grijă să se apere anticipat de acuzaţiile că va încerca să obţină cu orice preţ relaxarea regulilor fiscale ale Pactului de Stabilitate şi Creştere pentru Europa.

    Liderul facţiunii conservatoare din PE, Manfred Weber, a reamintit că Italia are o datorie publică de peste 130% din PIB şi a comentat ironic: “Fiindcă pieţele financiare au devenit un pic mai permisive, auzim acum dintr-o dată că trebuie să fim mai flexibili, dar acesta e un drum greşit”. Euroscepticul Nigel Farage l-a calificat pe Renzi, care are 39 de ani, drept un tip care vorbeşte mult, dar fără substanţă, “un fel de Tony Blair mai tânăr”.

  • Băncile din UE trebuie să evite monedele virtuale, până la introducerea de reguli

     Agenţia a cerut UE să dezvolte sisteme de siguranţă pentru platformele de tranzacţionare şi să înfiinţeze organisme care să supravegheze toate monedele virtuale pentru a oferi siguranţă că acestea nu sunt manipulate, transmite Bloomberg.

    Între timp, băncile ar trebui să se abţină de la cumpăra, păstra sau vinde astfel de monede.

    Monedele virtuale au intrat în atenţia autorităţilor de reglementare şi procurorilor la nivel global. Mt. Gox, la un moment cea mai mare platformă de tranzacţionare pentru bitcoini, a declarat falimentul în acest an, în contextul suspiciunilor că ar fi pierdut 850.000 de bitcoini. De asemenea, banca centrală a Chinei a interzis anul trecut instituţiilor financiare să deruleze tranzacţii cu monede virtuale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a înregistrat în luna mai al doilea cel mai puternic avans al vânzărilor de retail din UE

     Vânzările au crescut cel mai mult, în mai faţă de aprilie, în Portugalia, cu 2,9%, urmată de România, cu 1,9%, şi Malta, cu 1,6%.

    Cele mai mari scăderi lunare au fost înregistrate în Letonia – 3%, Slovenia – 2,9%, şi Estonia – 1,5%.

    La nivelul UE, volumul comerţului cu amănuntul a scăzut cu 0,1% în acest interval, iar în zona euro a stagnat.

    Raportat la luna mai a anului trecut, Luxemburg a consemnat cel mai puternic avans, cu 16,7%, urmat de România, cu 10,3%, Ungaria, cu 5%, Lituania, cu 4,6%, şi Estonia, cu 4,2%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE ar putea opri finanţarea de proiecte în Rusia de către BERD şi BEI

     Ţările membre iau în calcul mai multe scenarii pentru a opri finanţarea unor noi proiecte de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană pentru Investiţii (BEI), au spus sursele, au declarat doi oficiali europeni pentru Bloomberg.

    Rusia este cel mai mare beneficiar de finanţări din partea BERD, cu 1,8 miliarde de euro (2,5 miliarde de dolari) în ultimul an. Proiectele recente includ un împrumut pentru conducte, achiziţia unei participaţii minoritare la un dezvoltator imobiliar, precum şi un credit pentru un lanţ de magazine.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vodafone România REDUCE tarifele de roaming în UE. Care vor fi preţurile de la 1 iulie

     “Începând din 1 iulie 2014, Vodafone România modifică tarifele standard de roaming în conformitate cu Regulamentul de Roaming Internaţional impus în Uniunea Europeană. Astfel, prin serviciul de roaming Vodafone World, clienţii Vodafone vor beneficia de un mod de tarifare avantajos. Utilizatorii vor plăti 0,24 euro/ minut (TVA inclus), pentru un apel efectuat, 0,06 euro/ minut (TVA inclus) pentru un apel primit, 0,07 euro (TVA inclus) pentru trimiterea unui mesaj text. Şi traficul de date este redus la 0,25 euro/MB (TVA inclus)”, se menţionează în comunicat.

    Începând de la 1 iulie, tarifele pentru serviciile de roaming din Uniunea Europeană vor fi reduse cu 20-55% faţă de cele aplicabile în prezent, astfel că utilizatorii vor plăti maximum 0,19 euro/minut (fără TVA) pentru un apel efectuat, 0,05 euro/minut (fără TVA) pentru primirea unui apel şi cel mult 0,06 euro (fără TVA) pentru trimiterea unui mesaj text (SMS), cea mai mare reducere fiind înregistrată în cazul serviciilor de date (inclusiv accesul la internet), pentru care tariful maxim va fi de 0,20 euro/MB (fără TVA), a anunţat în urmă cu două săptămâni ANCOM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ULTIMATUM pentru Rusia: Trei zile pentru măsuri concrete în detensionarea crizei ucrainene. Care sunt condiţiile impuse de UE

     Uniunea Europeană a stabilit patru condiţii care vor trebui îndeplinite până luni la prânz.

    Printre condiţii figurează “iniţierea de negocieri pe tema aplicării acordului de pace” propus de Administraţia Petro Poroşenko.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consilier al lui Putin: Poroşenko este un “nazist”, iar acordul cu UE “ilegitim”

     Glaziev a făcut această declaraţie înainte de semnarrea acordului. Poroşenko a semnat vineri Acordul de Asociere cu UE în cadrul summitului de la Bruxelles al liderilor celor 28 de state membre, relatează BBC News online.

    Tot vineri urmează să înceteze un armistiţiu în estul Ucrainei, unde rebeli luptă împotriva forţelor guvernamentale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE semnează acorduri de asociere cu Republica Moldova, Ucraina şi Georgia. Acordurile, un pas înainte către o posibilă integrare. REACŢIA Rusiei

     “Este o mare zi pentru Europa (…). Uniunea Europeană se află alături de voi astăzi mai mult decât oricând”, a declarat Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului Eurpean, înainte să semneze acordul cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi premierii georgian Irakli Garibaşvili şi moldovean Iurie Leancă, în cadrul unui summit european, la Bruxelles.

    Acordul a fost semnat în mod oficial la Bruxelles de către cei 28 de şefi de stat şi de guverne UE cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi premierii georgian Irakli Garibaşvili şi moldovean Iurie Leancă.

    “Ce zi mare! Poate cea mai importantă pentru ţara mea de la independenţă”, proclamată în 1991, a declarat Poroşenko. “Evoluţiile istorice sunt inevitabile”, a adăugat el, subliniind că acordul se aplică “întregii Ucraine, inclusiv Crimeei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Putin: Forţarea Ucrainei să aleagă între UE şi Rusia au împins ţara către SCINDARE

     “Lovitura de stat anticonstituţională de la Kiev şi încercările de a impune poporului ucrainean o opţiune artificială între Europa şi Rusia au împins societatea către o scindare şi o confruntare internă dureroasă”, a declarat Putin pentru televiziunea rusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariaţii cu normă întreagă din România au lucrat anul trecut cele mai multe ore din UE

    Salariaţii cu normă întreagă din România au lucrat anul trecut în medie 2.099 de ore, cel mai mult în rândul ţărilor din UE, în timp ce liber-profesioniştii români, cu 2.024 de ore, se numără printre europenii cu cea mai redusă activitate, potrivit institutului francez Coe-Rexecode.

    România şi Grecia (2.010 ore) sunt singurele două ţări din UE unde numărul de ore lucrate de angajaţii cu normă întreagă a depăşit anul trecut pragul de 2.000 de ore.

    Numărul de ore lucrate în România a scăzut de la 2.103 în anii 2011 şi 2012, arată datele institutului francez de studii economice Coe-Rexecode, obţinute de la Eurostat, biroul de statisitcă al UE.

    România şi Grecia sunt urmate de Ungaria, cu 1.969 de ore în medie pe an, Bulgaria şi Croaţia, cu câte 1.954 ore.

    Ţara cu cel mai redus număr de ore lucrate a fost anul trecut Franţa, cu 1.661 ore, urmată de Finlanda, cu 1.648 de ore şi Suedia, cu 1.685 de ore.

    Potrivit organizaţiei Eurofound, în România, Ungaria, Polonia şi Estonia au înregistrat anul trecut cel mai lung program de lucru agreat colectiv din UE, de 1.840 de ore.

    În ultimii 15 ani, numărul de ore lucrate în medie de un angajat cu normă întreagă din România a scăzut uşor, de la 2.104 ore în 1998 la 2.099 anul trecut. Maximul acestei perioade a fost înregistrat în 2003, când românii au lucrat în medie 2.171 ore.

    Cel mai mare declin din ultimii 15 ani al numărului de ore lucrate a fost înregistrat în Franţa, de 14,8%, urmată de Spania (9,8%), Germania (8,9%), Suedia (8,5%), Italia (7,6%) şi Marea Britanie (3,1%).

    Românii ocupă prima poziţie în UE şi după numărul de ore lucrate pe an de angajaţii part-time, cu 1.272 de ore în medie, urmaţi de unguri, cu 1.146 ore, polonezi, cu 1.074 ore, şi belgieni, cu 1.073 ore. În Bulgaria, angajaţii part-time au lucrat anul trecut în medie 938 de ore.

    Liber-profesioniştii din majoritatea ţărilor europene lucrează semnificative mai mult decât angajaţii cu normă întreagă, doar în România şi alte trei ţări numărul de ore înregistrate anul trecut de această categorie fiind sub cea a angajaţilor.

    Astfel, în România liber-profesioniştii au lucrat anul trecut în medie 2.024 de ore, potrivit Coe-Rexecode. Doar în Bulgaria, cu 1.744 ore, Estonia, cu 2.005 ore, şi Spania, cu 2.015 ore, liber-profesioniştii au avut o activitate mai redusă anul trecut.

    Belgia, cu 2.659 ore, Austria, cu 2.479 ore, şi Germania, cu 2.399 ore, sunt ţările în care persoanele din această categorie au lucrat cel mai mult anul trecut.