BusinessMagazin

Tag: online

  • Noua ordine în comunicare: cine nu e în online nu există

    9, 16, 19, 26, 34. Nu sunt cinci dintre cele şase numere câştigătoare la Loto, ci milioanele de euro din bugetele de comunicare online ale companiilor din România, aferente ultimilor ani. Ultimul număr este estimarea pentru 2011, aşa cum o văd cei de la Initiative Media, care în fiecare an lansează raportul asupra pieţei de publicitate Media Fact Book. Este singurul mediu care nu a scăzut în anii de criză şi singurul în care oamenii de comunicare îşi pun acum toate speranţele. Putea avea rezultate chiar mai bune de atât, având în vedere pragul destul de scăzut de la care a pornit creşterea, dar şi tendinţa generală de a “digitaliza” pe cât posibil comunicarea. Chiar şi cu această evoluţie timidă, internetul aruncă o provocare cutezătoare – într-un orizont de timp mediu, ar putea ajunge să echivaleze televiziunea în materie de bugete de publicitate atrase. “În mediul urban, la o oră de consum TV, se consumă trei ore de internet”, argumentează pentru început Alex Cernătescu, preşedintele şi CEO al Infinit Solutions Agency, agenţie independentă de publicitate online. În aceste condiţii, internetul se transformă într-un mediu extrem de eficient din punctul de vedere al costurilor, potrivit criteriului cost per mie, care reprezintă costurile pe care le implică atingerea a 1.000 de privitori, cititori, ascultători, respectiv, utilizatori de internet. Pe scurt, potenţiali clienţi.

    Este motivul pentru care tot mai multe companii au început să aloce o felie din ce în ce mai consistentă din bugetul de comunicare către zona digitală. În mare, între 10% şi 20% din costurile anuale destinate promovării merg către internet, ceea ce înseamnă, mai precis, comunicare în reţelele sociale şi campanii online. “Aproximativ 30% din bugetul pentru online merge către comunicarea în reţelele sociale, iar restul de 70% înseamnă patru sau cinci campanii speciale pe an”, spune Mihai Drăgan, directorul general şi fondatorul agenţiei de publicitate online MB Drăgan. La fel ca Alex Cernătescu, Drăgan crede că în următorii trei – patru ani va creşte procentul din buget care merge către publicitatea pe internet.

    “Este un pas uriaş, având în vedere că până nu demult internetul nici nu intra în bugetul propriu-zis de comunicare, ci era cuprins la categoria <şi altele> sau, în cel mai bun caz, la cheltuielile de protocol”, adaugă Drăgan.Astăzi, sunt companii care cheltuiesc într-un an şi 100.000 de euro doar pentru a-şi spori vizibilitatea în mediul digital.Un asemenea buget acoperă o campanie completă de comunicare, atât în reţelele sociale, cât şi pe site-ul propriu, dar şi achiziţia de spaţiu publicitar în media online. Internetul este însă un mediu extrem de permisiv, astfel încât companiile au o gamă infinită de posibilităţi pentru a se promova. Poate fi, astfel, suficient şi un buget de 5.000 de euro pentru a atrage numărul dorit de vizitatori şi pentru a găsi clienţii potriviţi pentru anumite produse, însă, de regulă, cu cât vorbim despre categorii de consum mai uzuale, cu atât publicul ţintit este mai mare. Prin urmare, şi mijloacele prin care se ajunge la el sunt mai numeroase, ceea ce, implicit, înseamnă o concentrare mai puternică de forţe. Adică, bani mai mulţi.

    Alex Cernătescu exemplifică mecanismul care generează diferenţele între categoriile de produse şi costurile necesare pentru promovarea lor. “Dacă am de vândut cinci vile în Snagov, atunci pot aloca fără probleme 3.000 de euro, mă duc doar pe site-urile pe care ştiu că intră oamenii care şi-ar permite să stea în acele vile şi le promovez. Dacă vreau să vând bere, lucrurile se schimbă pentru că mă adresez unei categorii mult mai largi de consumatori şi comunicarea este, deci, mult mai complexă şi mai costisitoare”, explică Cernătescu. Acesta crede că acum, mai mult decât oricând, companiile sunt atente la cum şi mai ales cât de mult sunt prezente pe internet, în condiţiile în care consumatorii se informează tot mai puţin la raft şi tot mai mult din sursele online.

    Practic, internetul devine astfel tărâmul tuturor posibilităţilor, în care nu doar giganţii mediului de afaceri, ci şi micile companii îi pot face mesajul auzit. O investiţie de câteva mii de euro în această direcţie pare a fi o decizie cel puţin logică pentru un antreprenor care până acum a stat în umbră. În mod evident, marile companii din telecom şi cele din industria bunurilor de larg consum ştiu deja pe de rost lecţia comunicării pe internet şi sunt cele care investesc cel mai mult în acest scop. Totuşi, bugete care se învârt în jurul sumei de 100.000 de euro nu înseamnă foarte mult atunci când au la dispoziţie pentru promovare cel puţin un milion de euro în fiecare an. Dacă previziunile specialiştilor în publicitatea online se vor adeveri, atunci în doi sau trei ani vom vorbi despre campanii online în care se investesc anual cel puţin 50.000 de euro, limita maximă putând ajunge la câteva sute de mii. Mihai Drăgan îndrăzneşte însă o previziune şi mai curajoasă – nu va mai dura mult până când între internet şi televiziune linia de demarcaţie va fi tot mai fină, iar componenta de comunicare online nu va mai lipsi din portofoliul niciunei companii.

  • Jucătorii online pe site-uri neautorizate pot face până la doi ani de închisoare

    Cornea a declarat însă, la seminarul “Piaţa jocurilor de noroc – încotro?”, organizat de ZF în colaborare cu Boştină&Associates, că deocamdată nu a fost nimeni pedepsit pentru astfel de infracţiuni. “Pe site-urile de jocuri de noroc se poate vedea dacă acestea sunt autorizate”, a spus avocatul. În România sunt 450.000 de oameni care joacă online, dar este dificil de arătat că o persoană a jucat pe un site neautorizat, potrivit lui Costea. Reprezentantul casei de avocatură susţine că pentru reuşita jocurilor de noroc online în România este nevoie de înfiinţarea şi autorizarea operatorilor de monitorizare şi raportare. Un organizator de jocuri de noroc online nu poate funcţiona în lipsa monitorizării. “Legea a lăsat o portiţă în ceea ce priveşte monitorizarea jocurilor de noroc online. Legea spune că ar putea exista o autoritate de stat sau agenţi economici din privat. Nu este clar cine va monitoriza jocurile de noroc online în România”, a mai spus el.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ca între vecini

    Adevărul este că am două mâini stângi. În aproape orice activitate care nu implică software sunt o pacoste şi reuşesc cu succes să încurc pe toată lumea. Dacă se strică un robinet, se arde o siguranţă sau nu mai merge faza scurtă, sunt neputincios. Pe meşteri e greu să-i găseşti şi pierzi o grămadă de vreme, iar timpul este o altă resursă care nu-mi prisoseşte. Până la urmă e o socoteală simplă: pierd câteva ore de muncă bine plătită ca să găsesc pe cineva care-mi rezolvă problema în zece minute şi-mi ia vreo 25 de lei. Şi chiar dacă aş fi mai îndemânatic, socoteala tot rămâne valabilă. Sunt convins că o mulţime de oameni la fel de ocupaţi ca şi mine şi-au făcut acest calcul. Există vreo soluţie?

    Ideea de bază o constituie reţelele sociale online. Sigur că aici ne gândim la Facebook, dar am folosit intenţionat termenul de “reţele sociale” (şi nu “de socializare”, cum spun de obicei) pentru că există numeroase alte comunităţi virtuale orientate spre activităţi ceva mai lucrative. Exemplul cel mai la îndemână este eBay, unde milioane de oameni vând şi cumpără diverse lucruri, de la reviste vechi la avioane, iar un serviciu de plăţi online precum PayPal face ca toate aceste tranzacţii mai mici sau mai mari să funcţioneze rapid şi eficient.

    Or, dacă există eBay, unde se licitează pentru obiecte, de ce n-ar exista un loc unde să se poată licita pentru mici servicii? Nu mă refer la cele specializate, ci la acelea care le poate face aproape oricine şi îţi economisesc un timp preţios pentru un preţ corect. Trebuie să-i trimiţi ceva mamei care locuieşte într-un alt cartier într-o zi în care ai trei şedinţe importante? Un student s-ar putea oferi să facă comisionul pentru banii pe care-i va cheltui seara cu colegii la berărie. Poate chiar şi pentru robinetul meu stricat s-ar găsi un instalator pensionar. O femeie care a rămas fără loc de muncă ar putea fi încântată să-şi mai amelioreze bugetul spălând vasele şi făcând o curăţenie după petrecerea din noaptea precedentă. Nu-i nevoie de mari abilităţi pentru a asambla un mobilier de la IKEA, dar poate nu avem timpul şi îndemânarea necesare. Ne putem imagina o mulţime de situaţii de acest gen.

    Cu exact aşa ceva se ocupă un sit web numit TaskRabbit. Fondatoarea, Leah Busque, avea 28 de ani când a pornit afacerea sub numele RunMyErrand.com şi povesteşte că ideea i-a venit într-o zi când a uitat să cumpere mâncare pentru câine şi s-a gândit că s-ar găsi cu siguranţă cineva din împrejurimi care ar fi dispus s-o ajute pentru un anumit preţ. Problema e că nu-l găseşti, aşa că un serviciu web care să-i pună în legătură pe cei ce oferă cu cei care caută are sens. Patru luni mai târziu Leah şi-a abandonat slujba sigură de la IBM pentru a-şi materializa ideea. Spre deosebire de eBay, acest gen de tranzacţii are un caracter local, aşa că prima încercare a fost la Boston, iar succesul a permis apoi extinderea în Los Angeles, Orange County, San Francisco şi New York, în vreme ce potenţialii “alergători” din Austin, Seattle, Chicago şi alte oraşe se înscriu în liste de aşteptare. În iunie, doar pentru Boston serviciul publica în medie 3.000 de oferte la un preţ mediu de 30 de dolari, din care serviciul îşi reţine o cotă de 15%. S-au ivit repede şi investitorii, aşa că TaskRabbit a beneficiat recent de o finanţare de 5 milioane de dolari.

    Au mai existat şi mai există servicii asemănătoare, însă TaskRabbit a avut succes pentru că a pus un accent deosebit pe securitatea clienţilor. Pot primi însărcinări doar candidaţii înscrişi care trec de un triaj riguros, care constă într-un eseu scris, un video-interviu, recomandări şi o probă scrisă. Seamănă mai mult cu un test de angajare decât cu înscrierea într-o reţea socială şi doar un sfert dintre candidaţi sunt admişi, iar apoi sunt atent monitorizaţi. Dintre aceştia, mulţi sunt pensionari (circa 25%), mulţi studenţi, femei casnice, tineri care au loc de muncă, dar vor să-şi rotunjească veniturile. Cei care solicită mici servicii au posibilitatea să găsească un istoric al serviciilor similare şi preţurile cerute şi oferite, astfel încât să poată indica un preţ maxim rezonabil. Recent, TaskRabbit a lansat şi o aplicaţie pentru iPhone şi este lesne de înţeles că aceasta a sporit mult utilitatea serviciului.

    Până la urmă, morala acestei poveşti de succes este că după ce web-ul a mutat comunităţile în virtual, tot web-ul este cel care le poate aduce înapoi. Mulţi utilizatori sunt de părere că TaskRabbit este un soi de întrajutorare binevoitoare, ca între vecini, iar preţul este doar un detaliu fără prea mare importanţă.

  • Cum găseşti finanţare pentru antreprenoriat online

    Mediul online pare mai uşor şi mai prietenos pentru pornirea unei afaceri. Nu e neapărat şi mai ieftin, iar experienţa dură a ultimilor ani, când s-au lansat multe afaceri după ureche, a arătat că antreprenorii sunt mai dispuşi acum să ceară sfaturi şi să caute un partener pentru a lansa afacerea. VentureConnect, o platformă prin care potenţialii antreprenori online pot atrage investiţii pentru ideile lor, a fost lansată de casa de avocatură Biriş Goran şi a pornit tocmai de la problema că ideile bune de business pe zona de tehnologie nu aveau resursa de capital de început pentru demararea unei afaceri. VentureConnect se află la a treia ediţie şi mai mulţi investitori s-au asociat cu proiectul, dorind să descopere astfel idei pe care să le finanţeze. De fapt, proiectul aduce laolaltă investitorii care au capacitatea să finanţeze un proiect şi antreprenorii care dovedesc că pot să genereze venituri. Cei care intermediază relaţia văd o piedică în apropierea celor două părţi sau, după cum spun chiar ei, o barieră culturală de înţelegere a fenomenului.

    Dacă în statele occidentale e normal ca antreprenorul să prezinte ideea investitorului, în România discuţia e privită cu suspiciune – “se tem să nu li se fure ideea”. “Un potenţial investitor se alătură antreprenorului în momentul când există transparenţă totală şi are un control asupra modului cum se cheltuiesc banii”, spune Peter Barta, directorul executiv al Fundaţiei Post-Privatizare şi unul dintre liderii proiectului, adăugând că mulţi antreprenori cred că îşi primesc integral finanţarea şi ulterior “se descurcă”.

    De cealaltă parte, cum banii investitorilor sunt mai puţini decât înaintea crizei, încrederea nu se mai dobândeşte la fel de uşor. Ca antreprenor, trebuie să dovedeşti că ideea produce venituri, nu substanţiale, dar că are deja efecte palpabile. “Antreprenorii nu au noţiuni şi abilităţi de conducere a unui business, dar situaţia e firească dată fiind lipsa unei istorii antreprenoriale relevante”, spune şi Ana Maria Andronic, senior associate la Biriş Goran. Partea bună este că potenţialii antreprenori sunt mai atenţi acum şi se orientează după punctele lor tari: “În zona de tehnologie, efervescenţa este mai mare – fie că vorbim de aplicaţii web şi mobile, fie de serviciile cloud”, mai spune Peter Barta. În viziunea directorului FPP, internetul poate fi benefic pentru idei legate de magazine online şi aplicaţii, principalul avantaj fiind că afacerea poate trece rapid peste graniţă: “Dacă gândeşti businessul doar în context românesc, va avea limitările sale. Cei care vor o creştere constantă trebuie să privească înspre internaţionalizare”.

    Potenţialul de dezvoltare internaţională este important şi pentru investitorii care s-au asociat cu proiectul: “Vor intra în atenţia noastră acele proiecte sau companii cu focus pe software, tehnologii web şi eCommerce, cu un concept de business sustenabil, un produs sau un serviciu inovator aflat măcar în stadiul de pilot, nelegat geografic de ţara – mamă, cu potenţial de dezvoltare internaţională”, precizează Radu Georgescu, preşedintele GECAD Group, companie care va aloca pentru fiecare dintre cele două evenimente bianuale majore organizate sub umbrela VentureConnect în următorii trei ani câte o investiţie de tip “seed money” (finanţarea unor afaceri aflate la început) de 50.000 de euro.

  • Studiaţi gratis la Stanford

    Cursanţii online nu vor primi note sau credite care să conteze ca diplomă universitară, dar va exista un clasament comparativ între cursanţi, care vor primi un certificat de competenţă.

    Pentru cursul de inteligenţă artificială, participanţii ar trebui să aibă unele noţiuni de matematici superioare, precum algebră liniară sau teoria probabilităţilor, dar nu există restricţii pentru participarea la cursurile online. Cei înscrişi până în prezent din peste 175 de ţări sunt de toate vârstele, de la liceeni până la pensionari. Instructorii sunt Sebastian Thrun (foto şi Peter Norvig, doi dintre cei mai cunoscuţi specialişti în inteligenţă artificială.

    Platforma de predare este bazată pe sistemul de cloud computing de la Amazon, iar cursanţii vor folosi serviciul Google Moderator, ce le permite să voteze pentru cele mai bune întrebări la care profesorii trebuie să răspundă în sesiunile de chat sau videoconferinţă. “Ţările în curs de dezvoltare au necesităţi educaţionale imense. Suntem interesaţi să oferim restului lumii resursele de la Stanford”, a spus Thrun, ignorând astfel temerile că nişte cursuri gratuite vor dilua prestigiul Stanford, universitate cu taxe de studiu foarte mari.

  • Boc cere ministerelor şi companiilor de stat să publice online investiţiile finalizate şi programate

    Boc a solicitat miniştrilor, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern, să prezinte în viitoarea şedinţă lista investiţiilor care vor fi finalizate sau date în exploatare în anul în curs, iar până la 1 octombrie toate ministerele să aibă stabilită lista priorităţilor pe următorii doi ani în ceea ce priveşte proiectele de investiţii finanţate de la buget.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi vizitatori unici sunt pe internetul românesc într-un minut. Cele mai vizitate site-uri sunt cele de sport şi de ştiri

    Pentru studiu a fost ales minutul cu cele mai multe afişări de vineri, 12 august, de la 14.05.00 la 14.05.59. A fost un minut încărcat, în comparaţie cu media lunii iulie, când s-au înregistrat 8.120 de vizite şi 44.980 de afişări pe minut.

    În minutul analizat au fost înregistrate 10.220 de căutări, ceea ce înseamnă mai mult de 167 de căutări pe secundă. Dintre acestea, 98% au fost pe Google, 1,6%, pe Yahoo şi 0,4%, pe Bing. Topul cuvintelor cheie utilizate include: jocuri (122 de căutari), ziare (76 de căutari), jocuri online (62 de căutări), rezultate bac (30 de căutări), sport (20 de căutări), dex (18 de căutări), mersul trenurilor şi cazare păltiniş (câte 17 căutări), horoscop (16 căutări) şi vremea (13 căutari).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde găsim un şampon bun?

    Makeup Alley, un site creat în urmă cu doisprezece ani a ajuns încetul cu încetul o sursă la care apelează tot mai multe femei atunci când vor să afle informaţii despre produse de machiaj, scrie The New York Times. Site-ul are peste un milion de membre, nu oferă nimic spre vânzare şi afişează doar discret reclame, dar atuurile sale sunt o bază de date bine organizată cu recenzii despre produse cosmetice, scrise de utilizatoare. În plus, Makeup Alley le permite membrelor care constată că au cumpărat un produs care nu le vine atât de bine pe cât îşi închipuiau să-l trimită altei membre.

    Popularitatea în creştere a site-ului se datorează faptului că recenziile produselor nu sunt făcute de cineva specializat care are aprecieri laudative pentru că a primit anterior cadouri de la firma producătoare sau pentru că se teme că nu va mai fi invitat la vreun eveniment din domeniu, ci de femei care doar le-au cumpărat şi apoi spun dacă merită sau nu. Cele care se înscriu pe Makeup Alley nu-şi dezvăluie identitatea, ci doar menţionează culoarea ochilor, culoarea părului şi a ochilor, tipul şi culoarea pielii şi vârsta.

    Tot pe aceeaşi idee merge şi Bloom.com, un site proaspăt lansat, care însă îşi propune să le vândă utilizatoarelor diverse produse cosmetice. Membrele Bloom.com precizează la înscriere detalii ca vârsta, tipul şi culoarea pielii, iar atunci când caută un produs li se prezintă sugestii bazate pe comentariile unor femei cu caracteristici similare, fie ele însele membre, fie participante la focus grupuri. Proprietarii Bloom.com sunt atât de încrezători în modelul lor de afacere, încât sunt dispuşi să returneze banii clientelor care nu au fost mulţumite de produsele cumpărate, cu ajutorul sistemului lor, în interval de maxim un an de la cumpărare.

  • Unele facturi la intretinere, platite prin internet

    Furnizorul de servicii de administrare financiara si tehnica
    pentru blocurile de apartamente Scomet a anuntat introducerea in
    parteneriat cu ePayment a modalitatii de plata online pentru plata
    facturii de intretinere pentru locatarii a aproximativ 7.000 de
    apartamente aflate in administrarea companiei.

    Pentru primele sase luni, 25-30% dintre locatari vor achita
    facturile la intretinere online, prin intermediul noii solutii de
    plata. Iar in urmatoarele 18 luni, compania are ca obiectiv
    cresterea portofoliului la 250.000 de apartamente, dintr-un total
    de peste 3,7 de milioane, conform ultimului recensamant, care
    achita anual peste 2,5 de miliarde de euro la intretinere, potrivit
    estimarilor ePayment.

    Prima plata online a fost deja realizata vineri, 5 august,
    pentru un apartament din ansamblul rezidential Swiss Cottage si a
    fost in valoare de 105 lei.

    “Plata online este primul pas in strategia Scomet de a crea mai
    mult timp liber pentru proprietarii de apartamente folosind
    avantajele Internetului. In acest moment proprietarii din blocurile
    administrate de Scomet pot vizualiza pe internet in timp real tot
    ce se intampla in blocul lor, de la ‘cat am de plata la
    intretinere’, pana la parerea vecinilor despre cainele de la etajul
    2 care latra toata noaptea. Intr-un viitor apropiat participarea
    locatarilor in cadrul asociatiilor de proprietari se va face
    printr-un singur click si toate activitatile aferente”, explica
    Ottavio Serbanescu, directorul Scomet.

    Grupul de firme Scomet detine un portofoliu de 7.000 de
    apartamente in aproximativ 110 asociatii de proprietari in blocuri
    si complexuri rezidentiale din Bucuresti.

  • Facebook creste si descreste. Cum va stopa pierderile de utilizatori

    “Nu este in ADN-ul Facebook sa fie o companie de muzica sau
    filme”, spunea acum cateva saptamani Mark Zuckerberg, fondatorul
    retelei de socializare Facebook, precizand ca nu va incerca sa
    ofere muzica si nici filme. “Cu toate astea, am mari sperante
    pentru aceste sectoare.”

    Planul lui Zuckerberg este sa ajute companiile care ofera muzica
    si filme sa devina “mai sociale”. Potrivit tanarului in varsta de
    27 de ani, vom vedea o multime de transformari in aceste industrii
    in urmatorii trei pana la cinci ani, la fel cum s-a intamplat si cu
    jocurile. “Industria jocurilor a fost transformata complet. Cele
    mai mari companii din domeniu au devenit companii de jocuri
    sociale”, adauga Zuckerberg.

    Dupa ce a “inventat” jocurile sociale, care acum aduc miliarde
    de dolari si dupa incheierea unui parteneriat cu retailerul online
    Amazon pentru a introduce si comertul online pe reteaua de
    socializare, Facebook vrea sa ofere utilizatorilor si un buton cu
    muzica. Noutatile companiei lui Zuckerberg au fost dezvaluite de
    portalul GigaOm, potrivit caruia “pagina de profil de pe Facebook
    ar urma sa contina un nou buton care se va numi Music, unde
    utilizatorii ii vor putea asculta pe artistii preferati si vor
    vedea ce preferinte au prietenii lor”. Pentru a oferi noul produs,
    Facebook se va asocia cu portalul suedez de servicii muzicale
    Spotify. Deocamdata insa nu este clar cum va face Facebook bani din
    streamingul de melodii.

    Din jocuri este mai usor, pentru ca bunurile virtuale
    comercializate au, practic, zero costuri de productie, insa muzica
    are costuri de licentiere mari, iar aproape toate afacerile bazate
    pe streaming s-au dovedit neprofitabile pana in prezent, scrie
    Business Insider. Totusi, o aplicatie cu muzica i-ar face pe
    utilizatori sa petreaca toata ziua pe Facebook, ei putand astfel
    urmari mult mai multe reclame.

    Facebook va deveni numarul unu in publicitatea pe internet in
    acest an, depasind Google si Yahoo!, potrivit companiei de
    cercetare eMarketer, prin venituri din reclame de 2,19 miliarde de
    dolari, aproape dublu fata de cele inregistrate anul trecut. Pe de
    alta parte, Yahoo! va aduna 1,62 miliarde de dolari, iar veniturile
    Google din reclame vor depasi pentru prima data in acest an pragul
    de un miliard de dolari, ajungand la 1,15 miliarde de dolari.

    Facebook inca e in crestere, apropiindu-se de 700 de milioane de
    utilizatori. La inceputul lunii trecute a inregistrat 687 de
    milioane de utilizatori activi, potrivit Inside Facebook Gold.
    Majoritatea noilor utilizatori vin din tarile care au adoptat
    relativ tarziu reteaua de socializare. Insa, in ansamblu, cresterea
    Facebook a incetinit in comparatie cu anul trecut. Compania a
    castigat 11,8 milioane de utilizatori in luna mai si 13,9 milioane
    in aprilie, in conditiile in care, cu un an in urma, in luna mai, a
    crescut cu 20 de milioane de utilizatori.

    In plus, in Statele Unite a pierdut aproape 6 milioane de
    utilizatori, de la 155,2 milioane la inceputul lui mai la 149 de
    milioane la finalul lunii. Este pentru prima data in ultimul an
    cand reteaua pierde utilizatori in SUA. Si in Canada numarul de
    utilizatori a scazut semnificativ, cu 1,52 milioane de utilizatori.
    Iar in Marea Britanie, Norvegia si Rusia s-au inregistrat scaderi
    de peste 100.000 de utilizatori.