Tag: CEO

  • Cum plănuieşte noul CEO al Medicover România să dubleze afacerea operatorului privat de servicii medicale în următorii trei ani

    Sunt de profesie contabil, dar am încercat să scap de contabilitate: am fost director de finanţe în sectorul FMCG şi am parcurs etape în cariera mea în care am realizat că sunt un contabil mediocru, iar sfera managementului era contextul în care aveam mai multe de oferit“, se prezintă Adrian Peake, executivul care a preluat, din luna iunie a acestui an, conducerea operatorului suedez de servicii medicale private Medicover, în cadrul primei sale întâlniri cu presa.

    Peake şia început cariera în sectorul medical privat în 2009 ca director executiv al unei clinici din reţeaua BMI Healthcare, unul dintre principalii operatori medicali privaţi din Regatul Unit. Anterior experienţei sale în sectorul medical, a lucrat şi în FMCG, în cadrul unor companii precum Unilever şi Coca‑Cola & Schweppes Beverages. Venirea sa în România se datorează unui headhunter britanic, care făcuse anterior recrutări pentru el şi care apelase la Peake cu scopul de a obţine o recomandare pentru postul de CEO al Medicover România. Peake a decis să preia chiar el funcţia, încurajat şi de familie – povesteşte cum fiica sa, spre exemplu, sa entuziasmat când a auzit că tatăl său va lucra în ţara în care se află Transilvania.

    Medicover a intrat pe piaţa locală în urmă cu două decenii, interval de timp în care reţeaua a ajuns la 16 clinici în Bucureşti şi în provincie, 15 laboratoare de analize şi un spital generalist cu o capacitate de 120 de paturi în Băneasa, deschis în urma unei investiţii de 20 de milioane de euro. Anul trecut afacerea Medicover, în care intră şi divizia de laboratoare Synevo, a ajuns la venituri de circa 50 de milioane de euro în România, iar pentru 2015 Adrian Peake estimează că operatorul va avea înregistra o creştere de aproximativ 20%. Piaţa locală este printre cele mai importante ale companiei, reprezentând circa 10% din cifra totală de afaceri a grupului Medicover, cel mai mare operator de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est.

    Peake este mulţumit de decizia venirii sale în România – atât prin prisma descoperirilor sale în materie de arhitectură din Capitală, cât şi a celor ce ţin de gastronomia locală –, dar mai ales pentru oportunităţile pe care le oferă piaţa locală în prezent, mai ales în ce priveşte piaţa serviciilor medicale private. „Am văzut acest lucru odată cu creşterile pieţei înregistrate în ultimii ani, iar achiziţia operatorului Regina Maria este un bun indicator al faptului că alţi investitori văd piaţa locală atractivă, aşa că ne vom continua dezvoltarea în România şi vom înregistra creşteri semnificative de la an la an“, argumentează Peake.

    În acest context, planurile suedezilor de la Medicover sunt „ambiţioase, dar tangibile“ şi constau în dublarea afacerii în următorii trei ani. Strategia de atingere a acestui obiectiv se va realiza, potrivit lui Peake, pe trei direcţii: creşterea afacerii de la an la an cu aproximativ 20%, prin extinderea reţelei şi prin achiziţii. Anul acesta, Medicover a deschis o clinică la Timişoara, în urma unei investiţii de aproximativ 0,6 milioane de euro, iar, până la finalul anului, suedezii vor inaugura două noi unităţi, în Ploieşti şi Braşov. Acestea, alături de extinderea clinicii din Piaţa Victoriei, vor aduce nivelul investiţiilor în noi clinici realizate în acest an la valoarea de 2 milioane de euro.

    Peake spune că şiau propus ca anul viitor să deschidă cel puţin trei noi clinici, la care se vor adăuga şi alte douătrei posibile achiziţii: „Dacă ne uităm la harta României şi la oportunităţi în termeni de populaţie, există probabil şase oraşe potenţiale în care am putea fi – pe trei dintre ele le vom alege anul viitor, pe celelalte trei în 2017“.

    În ce priveşte cea dea treia strategie de creştere a companiei, achiziţiile, CEOul Medicover nu dezvăluie detalii legate de posibilitatea încheierii unei tranzacţii până la finalul anului, dar spune că se află în discuţie cu mai mulţi operatori. „Avem o strategie pe termen lung – aşa că nu trebuie să ne grăbim în a lua decizii, vorbim cu câţiva operatori şi vom achiziţiona companiile care sunt potrivite pentru Medicover. Bucureştiul este în continuare important pentru noi, aşa că ne uităm la clinici de aici, dar şi din alte regiuni din ţară – avem o întindere destul de vastă.“

    Adrian Peake nu exclude nici posibilitatea extinderii cu un spital – cel operat în prezent generează 30% din veniturile Medicover –, însă extinderea pe acest segment ar putea fi realizată mai ales prin parteneriate cu alte spitale din Bucureşti.
    Comparând experienţa sa anterioară în domeniul serviciilor medicale din Regatul Unit cu cea a pieţei locale, Peake spune că marile provocări sunt aceleaşi. „Piaţa serviciilor medicale private din România este similară celei aflate în orice altă ţară din lume – veştile importante pentru noi, potenţialii pacienţi, sunt că trăim mai mult şi că avansul tehnologiei ne ajută să identificăm problemele de sănătate de foarte devreme. Veştile proaste sunt că, în acelaşi timp, consumăm din ce în ce mai mult servicii medicale – acest lucru se aplică atât în România, cât şi în Regatul Unit, şi în alte ţări, iar satisfacerea acestei cereri ar trebui să vină parţial din partea guvernului şi parţial din partea investitorilor privaţi. Ce putem face toţi în industria sănătăţii este să oferim mediul potrivit pentru doctori şi asistente – o parte a problemelor lor sunt legate de bani, aşa că creşterea salariilor de către guvern este o direcţie de concentrare, dar trebuie să oferim împreună şi un mediu potrivit de dezvoltare, să le creăm cele mai bune condiţii pentru îndeplinirea unui act medical de calitate.“ Menţinerea talentelor medicale în ţară este o prioritate, în contextul în care şi pieţele vestice se luptă cu o criză a forţei de muncă a personalului pregătit – Regatul Unit, de pildă, a recrutat personal din Thailanda sau Pakistan.

     

  • O companie elenă a fugit de Grecia şi face afaceri de 100 de milioane de euro la Timişoara

    Cu siguranţă există multe îmbunătăţiri pe care le‑am observat în România – economia se stabilizează, cererea din partea clienţilor noştri de aici ne indică o creştere a consumului, PIB-ul a început să crească din nou, dar, pentru a atrage mai multe investiţii, este nevoie ca în continuare ca guvernul să insiste asupra realizării unui cadru operaţional stabil“, a declarat Nikos Mamoulis, CEO al grupului elen Frigoglass, cu ocazia celei mai recente vizite ale sale în România.

    Mamoulis a fost prezent la evenimentul prin care Frigoglass România a sărbătorit două decenii de la înfiinţarea unităţii de producţie de vitrine şi echipamente frigorifice din comuna Parţa, aflată lângă Timişoara. În acest interval de timp, compania a evoluat de la un număr de 30 de angajaţi şi vânzări de 300.000 de euro, la peste 900 de angajaţi şi venituri de 90 de milioane de euro în 2014, cu o creştere de circa 10% previzionată pentru anul în curs.

    Compania a inaugurat anul trecut cea de-a patra linie de producţie, aducând suprafaţa fabricii la 24.000 de metri pătraţi şi capacitatea anuală de producţie la 250.000 de unităţi. 90% dintre produse merg către pieţele externe europene, printre pieţele cheie numărându‑se Polonia, Bulgaria, Norvegia şi Germania, iar 10% sunt achiziţionate de piaţa locală. În ce priveşte clienţii Frigoglass, aceştia sunt principalele mărci de băuturi răcoritoare şi de bere din Europa – pe seama unor parteneriate cu îmbuteliatorul Coca-Cola HBC, cu recent formata grupare a CCE, CC Iberian Partners şi CCErfrischungsgetränke AG – CC European Partners, cât şi cu companii producătoare de bere precum Carlsberg, Heineken, SABMiller şi Molson Coors. În baza de clienţi a Frigoglass România intră, de asemenea, Danone, Albalact, Pepsi ori companii din piaţa apei îmbuteliate.

    Mamoulis are o viziune amplă asupra economiei locale, pe care şi-a construit-o în timpul vizitelor făcute în România încă din perioada de imediat de după Revoluţie, când lucra pentru Coca-Cola HBC. După o perioadă de 12 ani de activitate în cadrul acestei companii, unde a avansat până la funcţia de group financial controller, în 2013 a devenit CFO al grupului Frigoglass, iar, în iulie anul acesta, a devenit CEO-ul grupului elen. „Uzina de la Timişoara reprezintă uzina fanion a Frigoglass, fiind cea mai importantă dintre cele opt ale grupului. Evoluăm în direcţia transformării României în hubul nostru din Europa“, descrie Mamoulis importanţa activităţilor de pe piaţa locală. Afacerile Frigoglass România reprezintă circa 25% din totalul de aproximativ 340 de milioane de euro ale grupului, care deţine unităţi de producţie şi în Grecia, Nigeria, Africa de Sud, Dubai, India, Indonezia şi China.

    Per total, valoarea investiţiilor Frigoglass în România a ajuns la aproximativ 65 de milioane de euro, dintre care 25 de milioane au fost investiţi doar în ultimii cinci ani. Anul trecut, investiţiile s-au concentrat spre lansarea unei a patra linii de producţie, cât şi în dezvoltarea iCool, o vitrină frigorifică realizată exclusiv pentru Coca-Cola HBC şi care prezintă caracteristici precum un consum energetic scăzut şi funcţionare mai silenţioasă decât celelalte generaţii de vitrine frigorifice.

  • Imperiul Volkswagen, distrus în câteva zile

    Cutremurul plecat săptămâna trecută de sub capota unui Volkswagen zguduie acum nu numai poziţia pe piaţă a producătorului german, ci întreaga industrie auto şi viitorul ei.

    Personal, regret profund că am încălcat încrederea clienţilor şi a publicului”, a declarat Martin Winterkorn, CEO-ul Volkswagen. Grupul german a recunoscut imediat că a trişat privind limitele acceptate în Statele Unite pentru emisiile poluante, după ce agenţia americană pentru Protecţia Mediului (EPA) a acuzat Volkswagen că a instalat sisteme electronice speciale pe unele autoturisme diesel pentru a evita standardele federale din SUA în materie de emisii.

    Dispozitivul era programat să activeze un sistem de filtrare completă a particulelor doar în timpul testelor oficiale pentru emisii. După teste, adică în starea normală de funcţionare a motorului, dispozitivul dezactivează sistemul de filtrare a particulelor, astfel maşinile germanilor au depăşit normele privitoare la noxe de 40 de ori. Fapt care era imposibil să nu aibă repercusiuni grave. Aproape 500.000 de autoturisme cu motoare diesel au încălcat standardele federale americane privind emisiile de dioxid de carbon: modelul de Volkswagen Jetta (2009-2014), modelele Beetle şi Golf, dar şi Volkswagen Passat din 2014-2015 şi modelul Audi A3.

    La nivel mondial, 11 milioane de vehicule au fost echipate cu acest software. Pentru acoperirea costurilor remedierii neregulilor, Volkswagen intenţionează să aloce 6,5 miliarde de euro în trimestrul trei. Bursa a reacţionat imediat şi acţiunile companiei germane au scăzut cu 20% luni şi cu încă 20% ziua următoare, pierzând nu mai puţin de 15,6 miliarde de dolari şi aproape un sfert din valoarea sa de piaţă. În plus, VW riscă amenzi de până la 18 miliarde de dolari. „Este pusă sub semnul întrebării existenţa grupului Volkswagen. Amenzile judiciare pe care grupul auto le riscă în scandalul emisiilor ar putea fi doar vârful aisbergului. VW ar risca penalităţi financiare pe pieţele auto de 7,5 ori mai mari decât amenzile Chiar dacă VW va reuşi să supravieţuiască în actuala formă, compania va ocupa o poziţie inferioară pe piaţă în următorii ani”, a anunţat şi a comentat Marketwatch, citând un studiu academic.

    Acest scandal nu a afectat doar Volkswagen, ci întreaga industrie auto, titlurile Daimler, BMW, Renault şi PSA Peugeot Citroen înregistrând imediat scăderi pe bursă. Renault şi Peugeot Citroen nici măcar nu comercializează vehicule în SUA, însă circa jumătate din vânzările lor globale sunt formate din automobile diesel.

    Problema dezvăluită în Statele Unite s-a propagat peste tot în lume. Guvernul de la Berlin a cerut  constructorilor de automobile informaţii suplimentare despre emisiile poluante. De asemenea, autorităţile din Australia şi Taiwan cer clarificări producătorului german. Franţa şi Italia au anunţat că cercetează cazul cu atenţie, iar ministrul francez de finanţe Michel Sapin a cerut o anchetă la nivel european. Şi în Coreea de Sud se investighează corectitudinea testelor privind emisiile poluante pentru trei modele Volkswagen.

    Miercurea trecută, după-amiază, şeful Volkswagen şi-a dat demisia de la conducerea companiei. „Sunt şocat de evenimentele din ultimele zile. În calitatea de director general, accept responsabilitatea pentru neregulile depistate la motoarele diesel şi am cerut Consiliului de supraveghere să accepte încheierea mandatului meu la conducerea Grupului Volkswagen. Fac acest gest în interesul companiei, deşi nu am fost conştient de nicio neregulă de care să fiu eu responsabil”, a spus Winterkorn, care se retrage la 68 de ani, după ce a acumulat un fond de pensie în jurul a 30 de milioane de euro, fiind anul trecut al doilea cel mai bine plătit CEO din Germania, primind în total 16,6 milioane de euro sub formă de bonusuri din partea grupului VW şi a acţionarului majoritar al acestuia, Porsche.

    Ce înseamnă tot acest scandal pentru grupul german, pentru automobilele diesel şi pentru industria auto? Părerile sunt împărţite: scandalul acesta „va avea consecinţe financiare considerabile pentru grup, care nu pot fi calculate acum. Este în pericol imaginea şi credibilitatea VW în întreaga lume”, este de părere Ferdinand Dudenhöffer, analist al pieţei auto; „Noi nu credem că acest dezastru va avea un impact negativ major asupra preferinţelor consumatorilor din Europa, dar se va reduce creşterea cotei de piaţă în Statele Unite”, a spus Carsten Menke, analist în cadrul Julius Baer;

    Richard Gane, expert în industria automotive în cadrul firmei de consultanţă Vendigital, nu este de acord şi crede că „cererea pentru maşini diesel va scădea major”. În Statele Unite, piaţa automobilelor diesel reprezintă 1% din toate vânzările de maşini noi şi probabil că acest procent nu va creşte prea curând. Pe de altă parte, impactul în Europa ar putea fi mult mai semnificativ, s-ar putea înregistra o trecere de la diesel la automobile cu motor pe benzină”, a adăugat el.


    Să fie acest scandal punctul de cotitură al industriei auto şi constructorii de automobile să-şi îndrepte eforturile pentru realizarea automobilelor electrice?  În timp ce Volkswagen dă din mâini să nu se înece, Bosch a anunţat că până în 2020 va produce o baterie electrică pentru automobile cu o autonomie mai mare, dar şi cu costurile de producţie înjumătăţite. Dacă automobilul diesel ar muri şi maşina electrică i-ar lua locul, toate problemele legate de motor, bujii, cilindri sau filtre ar dispărea. „Sunt sceptic în privinţa morţii motorului diesel. Consumatorii ştiau de mult de problemele de poluare şi au ales să ignore acest lucru. Oamenii o să continue să cumpere maşini dintr-un singur motiv: să-şi facă treaba la un preţ cât mai scăzut”, a spus Roger Barrowcliffe, pentru publicaţia The Independent.

    Acum ceva vreme nu era nici urmă de computer sau componente electronice în scheletul unui autoturism, dar maşinile moderne sunt pline de computere, iar în viitor am putea chiar spune că vom conduce computere pe patru roţi. Mai mulţi constructori şi-au lansat modele electrice, dar a căror autonomie nu depăşeste însă 160 km. Zoe al celor de la Renault este o excepţie, automobil care poate merge până la 250 km şi care are un preţ de pornire de 20.000 de euro la care se adaugă plata lunară a unei chirii pentru baterie ce porneşte de la 79 de euro.

    De asemenea, Tesla oferă cu Model S, o limuzină premium cu un motor electric ce are o autonomie de peste 400 km, iar Audi a prezentat săptămâna trecută conceptul unui SUV electric cu o autonomie de 500 km. Scandalul ar putea fi un catalizator pentru schimbare, Parisul vrea să scape de maşini diesel până în 2020 şi Londra pare să meargă în aceeaşi direcţie. Dacă tehnologia avansează îndeajuns de repede, preţul automobilelor electrice va scădea şi astfel vom întâlni la colţ de stradă tot mai multe maşini electrice, forţând guvernele să investească într-o infrastructură de alimentare a acestora. Efectul bulgărelui de zăpadă.

    Acest lucru nu ar ajuta doar constructorii tradiţionali de automobile electrice, ci şi companii precum Google sau Apple. Maşina autonomă şi electrică a Google a adunat milioane de kilometri în testări. Iar Apple lucrează la o maşină electrică, inteligentă, deşi acest lucru nu a fost confirmat oficial.Moare diesel, începe expansiunea motorului electric? Vom vedea, dar un lucru e cert: Volkswagen trebuie să renunţe la toate reclamele unde apare sloganul „Truth in engineering”.
     

  • Parcul de distracţii care ironizează Disneyland a generat 20 de milioane de euro

    Dismaland-ul lui Bansky se închide duminică. “Parcul de distracţii”  a generat venituri de 20 de milioane de lire sterline în plus afacerilor din împrejurimi, scrie BBC.

    De-a lungul a cinci săptămâni, cât timp parcul a fost deschis, peste 150.000 de oameni au vizitat opera artistului underground Bansky.

    Dismaland este menit să satirizeze turismul şi industria parcurilor de distracţii. Acesta prezintă O lume rece, ruginită, cu accente sinistre. Aşa-zisul parc de distracţii, definit de creatorii săi drept “cea mai dezamăgitoare atracţie”, adăposteşte operele unora dintre cei mai controversaţi artişti, cum este Damiern Hirst sau Jenny Holzer. Vizitatorii mai pot primi baloane pe care scrie “Sunt un idiot” sau pot vizita librării cu cărţi anarhiste.

    Oraşul, Weston-super-Mare, unde a fost deschis Dismaland, a avut cel mai mult de câştigat. Parcul reuşind să genereze venituri de până la 20 de milioane de lire sterline.

    “A devenit un fenomen global de o importanţă majoră pentru regiune şi subliniează importanţa turismului pentru comunitatea locală”, a spus John Turner, CEO al Visit Somerset.

    Hotelurile şi pensiunile şi restaurantele din zonă au avut cele mai mai creşteri în afaceri. “Camerele de hotel au fost pline, am avut vizitatori de peste tot din lume”, a spus Keith Fearn, proprietar hotel.

  • Ziua când miile de miliarde de dolari s-au întâlnit cu un comunist

    Nu numai miile de miliarde de dolari, elita tehnologiei din Silicon Valley, ci şi un Mark Zuckerberg la costum, adică fără obişnuiele haine – blugi, tricou gri-şobolan şi hanorac, ba în plus vorbind şi chineză s-au întâlnit recent cu preşedintele Chinei Xi Jinping.

    A rezultat o fotografie care probabil adună sume cât PIB-urile întregului continent african, plus productivitatea chineză: Tim Cook de la Apple, Jeff Bezos de la Amazon. Zuckerberg, Jack Ma (Alibaba CEO), Satya Nadella (Microsoft CEO), Jerry Yang (Yahoo), Reid Hoffman (LinkedIn), Ginni Rometty (IBM CEO), John Chambers (Cisco),    Brian Krzanich (Intel CEO), Steve Mollenkopf (Qualcomm CEO), Lisa Su (AMD CEO), Brian Chesky (Airbnb CEO),  Yang Yuanqing (Lenovo CEO), Robin Li (Baidu CEO), Charles Chao (Sina CEO), Ma Huateng (Tencent CEO), Cheng Wei (Didi-Kuaidi CEO) s-au reunit pentru fotografie.

    Este aici şi o urm de ironie, cunoscută fiind ardoarea cu care autorităţile chineze limitează accesul la internet al cetăţenilor, la reţele sociale, motoare de căutare sau alte găselniţe capitaliste.

    Preşedintele Xi Jinping, aflat în vizită în Statele Unite, a avut întâlniri cu uşile închise cu unii dintre liderii de business din fotografie, dar şi cu investitorul Warren Buffett sau cu şefi de la Honeywell, Boeing sau Starbucks. De remarcat absenţa reprezentanţilor Google şi Twitter.
     

  • Parcul de distracţii care ironizează Disneyland a generat 20 de milioane de lire sterline

    Dismaland-ul lui Bansky se închide duminică. “Parcul de distracţii”  a generat venituri de 20 de milioane de lire sterline în plus afacerilor din împrejurimi, scrie BBC.

    De-a lungul a cinci săptămâni, cât timp parcul a fost deschis, peste 150.000 de oameni au vizitat opera artistului underground Bansky.

    Dismaland este menit să satirizeze turismul şi industria parcurilor de distracţii. Acesta prezintă O lume rece, ruginită, cu accente sinistre. Aşa-zisul parc de distracţii, definit de creatorii săi drept “cea mai dezamăgitoare atracţie”, adăposteşte operele unora dintre cei mai controversaţi artişti, cum este Damiern Hirst sau Jenny Holzer. Vizitatorii mai pot primi baloane pe care scrie “Sunt un idiot” sau pot vizita librării cu cărţi anarhiste.

    Oraşul, Weston-super-Mare, unde a fost deschis Dismaland, a avut cel mai mult de câştigat. Parcul reuşind să genereze venituri de până la 20 de milioane de lire sterline.

    “A devenit un fenomen global de o importanţă majoră pentru regiune şi subliniează importanţa turismului pentru comunitatea locală”, a spus John Turner, CEO al Visit Somerset.

    Hotelurile şi pensiunile şi restaurantele din zonă au avut cele mai mai creşteri în afaceri. “Camerele de hotel au fost pline, am avut vizitatori de peste tot din lume”, a spus Keith Fearn, proprietar hotel.

  • Şeful Porsche va fi numit CEO al Volkswagen – surse

    Mueller, cu o experienţă de patru decenii în cadrul grupului, are sprijinul familiei Porsche care controlează VW, precum şi al liderilor sindicali, au spus sursele.

    În cadrul reorganizării, Winfried Vahland ar putea prelua conducerea diviziei VW din Statele Unite, de la Michael Horn, a relatat revista Auto Bild, ccitând persoane apropiate situaţiei. În prezent, Vahland conduce divizia Skoda şi anterior a răspuns de operaţiunile grupului în China.

    Un purtător de cuvânt al Volkswagen a refuzat să comenteze, transmite Bloomberg.

    Şeful de 62 de ani al Porsche va avea rolul să recâştige încrederea clienţilor şi autorităţilor de reglementare, după ce VW a recunoscut că s-a folosit de un software pentru a face să pară că emisiile motoarelor diesel sunt mai mici decât în realitate, în timpul testelor.

    Scandalul izbucnit în Statele Unite s-a extins rapid şi a prpvocat scăderea capitalizării de piaţă a VW cu circa 20 de miliarde de euro în această săptămână, iar directorul general Martin Winterkorn a fost nevoit miercuri să îşi anunţe demisia.

    Sursele au spus că între directorii care vor pleca se află directorul pentru dezvoltare de la Audi, Ulrich Hackenberg, şi omologul său de la Porsche, Wolfgang Hatz.

    Hackenberg, un apropiat al lui Winterkorn, a fost responsabil anterior de dezvoltarea brandului VW, iar Hatz a condus dezvoltarea motoarelor VW.

    În urma scandalului, întreaga industrie auto şi metodele folosite la testarea vehiculelor au intrat în atenţia autorităţilor de reglementare.

    Asociaţia producătorilor auto europeni, ACEA, a afirmat miercuri, într-un comunicat, că nu există dovezi că este o problemă la nivelul industriei.

    Comisia Europeană a cerut joi celor 28 de state membre să lanseze propriile investigaţii, Germania, Italia, Franţa şi Marea Britanie fiind printre ţările gata să facă acest lucru.

    Japonia, India şi Coreea de Sud au anunţat la rândul lor deschiderea unor anchete.

    Standard & Poor’s a anunţat joi că analizează reducerea ratingului pe termen lung al VW cu una sau mai multe trepte, iar Moody’s a modificat perspectiva calificativului la negativă. Fitch Rating a avertizat încă de miercuri că ar putea retrograda ratingul grupului german.

  • Ziua când miile de miliarde de dolari s-au întâlnit cu un comunist

    Nu numai miile de miliarde de dolari, elita tehnologiei din Silicon Valley, ci şi un Mark Zuckerberg la costum, adică fără obişnuiele haine – blugi, tricou gri-şobolan şi hanorac, ba în plus vorbind şi chineză s-au întâlnit recent cu preşedintele Chinei Xi Jinping.

    A rezultat o fotografie care probabil adună sume cât PIB-urile întregului continent african, plus productivitatea chineză: Tim Cook de la Apple, Jeff Bezos de la Amazon. Zuckerberg, Jack Ma (Alibaba CEO), Satya Nadella (Microsoft CEO), Jerry Yang (Yahoo), Reid Hoffman (LinkedIn), Ginni Rometty (IBM CEO), John Chambers (Cisco),    Brian Krzanich (Intel CEO), Steve Mollenkopf (Qualcomm CEO), Lisa Su (AMD CEO), Brian Chesky (Airbnb CEO),  Yang Yuanqing (Lenovo CEO), Robin Li (Baidu CEO), Charles Chao (Sina CEO), Ma Huateng (Tencent CEO), Cheng Wei (Didi-Kuaidi CEO) s-au reunit pentru fotografie.

    Este aici şi o urm de ironie, cunoscută fiind ardoarea cu care autorităţile chineze limitează accesul la internet al cetăţenilor, la reţele sociale, motoare de căutare sau alte găselniţe capitaliste.

    Preşedintele Xi Jinping, aflat în vizită în Statele Unite, a avut întâlniri cu uşile închise cu unii dintre liderii de business din fotografie, dar şi cu investitorul Warren Buffett sau cu şefi de la Honeywell, Boeing sau Starbucks. De remarcat absenţa reprezentanţilor Google şi Twitter.
     

  • Directorul de resurse umane al Google vorbeşte despre greşeala fatală pe care o fac 58% dintre cei care caută un job

    Laszlo Bock, directorul de resurse umane de la Google, spune că a revizuit peste 20.000 de CV-uri de-a lungul carierei sale. Unele sunt extraordinare, cele mai multe sunt bune, dar există şi CV-uri pline de greşeli impardonabile.

    Pentru a ajuta candidaţii să realizeze un CV cât mai bun, Bock a decis să prezinte pe LinkedIn câteva dintre greşelile pe care le descoperă în mod frecvent.

    Greşeli de tipar. Poate pare ceva evident, însă Bock spune că 58% dintre CV-urile pe care le parcurge conţin cel puţin o greşeală de ortografie. Aceste erori sunt extrem de grave pentru că angajatorii percep o atenţie scăzută la detalii şi lipsă de interes faţă de calitatea documentului.

    Lungimea. O regulă de bază în alcătuirea CV-ului este că zece ani de experienţă trebuie să intre pe o singură pagină a documentului. Un CV compact arată abilitatea de a concentra informaţii într-un spaţiu redus.

    Formatarea. Dacă jobul dorit nu este unul de designer sau artist, formatarea trebuie să fie cât mai simplă şi să folosească fonturi şi dimensiuni clasice.

    Informaţii confidenţiale. Bock argumentează că un candidat trebuie să fie extrem de atent la clauzele existente în contractele de muncă anterioare. Dacă este specificată interdicţia de a face public numele unui client, aceasta trebuie respectată, pentru că altfel candidatul poate arăta lipsă de respect faţă de compania sau companiile pentru care a lucrat.

    Minciuni. Adăugarea unor informaţii false în CV este întotdeauna o idee proastă. Au existat exemple de CEO care au fost demişi pentru aşa ceva, spune Bock, referindu-se  la fostul CEO al Yahoo!, Scott Thompson. O minciună din CV poate avea efecte şi 10-20 de ani mai târziu.

  • Directorul de resurse umane al Google vorbeşte despre greşeala fatală pe care o fac 58% dintre cei care caută un job

    Laszlo Bock, directorul de resurse umane de la Google, spune că a revizuit peste 20.000 de CV-uri de-a lungul carierei sale. Unele sunt extraordinare, cele mai multe sunt bune, dar există şi CV-uri pline de greşeli impardonabile.

    Pentru a ajuta candidaţii să realizeze un CV cât mai bun, Bock a decis să prezinte pe LinkedIn câteva dintre greşelile pe care le descoperă în mod frecvent.

    Greşeli de tipar. Poate pare ceva evident, însă Bock spune că 58% dintre CV-urile pe care le parcurge conţin cel puţin o greşeală de ortografie. Aceste erori sunt extrem de grave pentru că angajatorii percep o atenţie scăzută la detalii şi lipsă de interes faţă de calitatea documentului.

    Lungimea. O regulă de bază în alcătuirea CV-ului este că zece ani de experienţă trebuie să intre pe o singură pagină a documentului. Un CV compact arată abilitatea de a concentra informaţii într-un spaţiu redus.

    Formatarea. Dacă jobul dorit nu este unul de designer sau artist, formatarea trebuie să fie cât mai simplă şi să folosească fonturi şi dimensiuni clasice.

    Informaţii confidenţiale. Bock argumentează că un candidat trebuie să fie extrem de atent la clauzele existente în contractele de muncă anterioare. Dacă este specificată interdicţia de a face public numele unui client, aceasta trebuie respectată, pentru că altfel candidatul poate arăta lipsă de respect faţă de compania sau companiile pentru care a lucrat.

    Minciuni. Adăugarea unor informaţii false în CV este întotdeauna o idee proastă. Au existat exemple de CEO care au fost demişi pentru aşa ceva, spune Bock, referindu-se  la fostul CEO al Yahoo!, Scott Thompson. O minciună din CV poate avea efecte şi 10-20 de ani mai târziu.