Tag: uniunea europeana

  • Băncile din UE trebuie să evite monedele virtuale, până la introducerea de reguli

     Agenţia a cerut UE să dezvolte sisteme de siguranţă pentru platformele de tranzacţionare şi să înfiinţeze organisme care să supravegheze toate monedele virtuale pentru a oferi siguranţă că acestea nu sunt manipulate, transmite Bloomberg.

    Între timp, băncile ar trebui să se abţină de la cumpăra, păstra sau vinde astfel de monede.

    Monedele virtuale au intrat în atenţia autorităţilor de reglementare şi procurorilor la nivel global. Mt. Gox, la un moment cea mai mare platformă de tranzacţionare pentru bitcoini, a declarat falimentul în acest an, în contextul suspiciunilor că ar fi pierdut 850.000 de bitcoini. De asemenea, banca centrală a Chinei a interzis anul trecut instituţiilor financiare să deruleze tranzacţii cu monede virtuale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a înregistrat în luna mai al doilea cel mai puternic avans al vânzărilor de retail din UE

     Vânzările au crescut cel mai mult, în mai faţă de aprilie, în Portugalia, cu 2,9%, urmată de România, cu 1,9%, şi Malta, cu 1,6%.

    Cele mai mari scăderi lunare au fost înregistrate în Letonia – 3%, Slovenia – 2,9%, şi Estonia – 1,5%.

    La nivelul UE, volumul comerţului cu amănuntul a scăzut cu 0,1% în acest interval, iar în zona euro a stagnat.

    Raportat la luna mai a anului trecut, Luxemburg a consemnat cel mai puternic avans, cu 16,7%, urmat de România, cu 10,3%, Ungaria, cu 5%, Lituania, cu 4,6%, şi Estonia, cu 4,2%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE ar putea opri finanţarea de proiecte în Rusia de către BERD şi BEI

     Ţările membre iau în calcul mai multe scenarii pentru a opri finanţarea unor noi proiecte de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană pentru Investiţii (BEI), au spus sursele, au declarat doi oficiali europeni pentru Bloomberg.

    Rusia este cel mai mare beneficiar de finanţări din partea BERD, cu 1,8 miliarde de euro (2,5 miliarde de dolari) în ultimul an. Proiectele recente includ un împrumut pentru conducte, achiziţia unei participaţii minoritare la un dezvoltator imobiliar, precum şi un credit pentru un lanţ de magazine.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vodafone România REDUCE tarifele de roaming în UE. Care vor fi preţurile de la 1 iulie

     “Începând din 1 iulie 2014, Vodafone România modifică tarifele standard de roaming în conformitate cu Regulamentul de Roaming Internaţional impus în Uniunea Europeană. Astfel, prin serviciul de roaming Vodafone World, clienţii Vodafone vor beneficia de un mod de tarifare avantajos. Utilizatorii vor plăti 0,24 euro/ minut (TVA inclus), pentru un apel efectuat, 0,06 euro/ minut (TVA inclus) pentru un apel primit, 0,07 euro (TVA inclus) pentru trimiterea unui mesaj text. Şi traficul de date este redus la 0,25 euro/MB (TVA inclus)”, se menţionează în comunicat.

    Începând de la 1 iulie, tarifele pentru serviciile de roaming din Uniunea Europeană vor fi reduse cu 20-55% faţă de cele aplicabile în prezent, astfel că utilizatorii vor plăti maximum 0,19 euro/minut (fără TVA) pentru un apel efectuat, 0,05 euro/minut (fără TVA) pentru primirea unui apel şi cel mult 0,06 euro (fără TVA) pentru trimiterea unui mesaj text (SMS), cea mai mare reducere fiind înregistrată în cazul serviciilor de date (inclusiv accesul la internet), pentru care tariful maxim va fi de 0,20 euro/MB (fără TVA), a anunţat în urmă cu două săptămâni ANCOM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ULTIMATUM pentru Rusia: Trei zile pentru măsuri concrete în detensionarea crizei ucrainene. Care sunt condiţiile impuse de UE

     Uniunea Europeană a stabilit patru condiţii care vor trebui îndeplinite până luni la prânz.

    Printre condiţii figurează “iniţierea de negocieri pe tema aplicării acordului de pace” propus de Administraţia Petro Poroşenko.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consilier al lui Putin: Poroşenko este un “nazist”, iar acordul cu UE “ilegitim”

     Glaziev a făcut această declaraţie înainte de semnarrea acordului. Poroşenko a semnat vineri Acordul de Asociere cu UE în cadrul summitului de la Bruxelles al liderilor celor 28 de state membre, relatează BBC News online.

    Tot vineri urmează să înceteze un armistiţiu în estul Ucrainei, unde rebeli luptă împotriva forţelor guvernamentale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE semnează acorduri de asociere cu Republica Moldova, Ucraina şi Georgia. Acordurile, un pas înainte către o posibilă integrare. REACŢIA Rusiei

     “Este o mare zi pentru Europa (…). Uniunea Europeană se află alături de voi astăzi mai mult decât oricând”, a declarat Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului Eurpean, înainte să semneze acordul cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi premierii georgian Irakli Garibaşvili şi moldovean Iurie Leancă, în cadrul unui summit european, la Bruxelles.

    Acordul a fost semnat în mod oficial la Bruxelles de către cei 28 de şefi de stat şi de guverne UE cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi premierii georgian Irakli Garibaşvili şi moldovean Iurie Leancă.

    “Ce zi mare! Poate cea mai importantă pentru ţara mea de la independenţă”, proclamată în 1991, a declarat Poroşenko. “Evoluţiile istorice sunt inevitabile”, a adăugat el, subliniind că acordul se aplică “întregii Ucraine, inclusiv Crimeei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Putin: Forţarea Ucrainei să aleagă între UE şi Rusia au împins ţara către SCINDARE

     “Lovitura de stat anticonstituţională de la Kiev şi încercările de a impune poporului ucrainean o opţiune artificială între Europa şi Rusia au împins societatea către o scindare şi o confruntare internă dureroasă”, a declarat Putin pentru televiziunea rusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariaţii cu normă întreagă din România au lucrat anul trecut cele mai multe ore din UE

    Salariaţii cu normă întreagă din România au lucrat anul trecut în medie 2.099 de ore, cel mai mult în rândul ţărilor din UE, în timp ce liber-profesioniştii români, cu 2.024 de ore, se numără printre europenii cu cea mai redusă activitate, potrivit institutului francez Coe-Rexecode.

    România şi Grecia (2.010 ore) sunt singurele două ţări din UE unde numărul de ore lucrate de angajaţii cu normă întreagă a depăşit anul trecut pragul de 2.000 de ore.

    Numărul de ore lucrate în România a scăzut de la 2.103 în anii 2011 şi 2012, arată datele institutului francez de studii economice Coe-Rexecode, obţinute de la Eurostat, biroul de statisitcă al UE.

    România şi Grecia sunt urmate de Ungaria, cu 1.969 de ore în medie pe an, Bulgaria şi Croaţia, cu câte 1.954 ore.

    Ţara cu cel mai redus număr de ore lucrate a fost anul trecut Franţa, cu 1.661 ore, urmată de Finlanda, cu 1.648 de ore şi Suedia, cu 1.685 de ore.

    Potrivit organizaţiei Eurofound, în România, Ungaria, Polonia şi Estonia au înregistrat anul trecut cel mai lung program de lucru agreat colectiv din UE, de 1.840 de ore.

    În ultimii 15 ani, numărul de ore lucrate în medie de un angajat cu normă întreagă din România a scăzut uşor, de la 2.104 ore în 1998 la 2.099 anul trecut. Maximul acestei perioade a fost înregistrat în 2003, când românii au lucrat în medie 2.171 ore.

    Cel mai mare declin din ultimii 15 ani al numărului de ore lucrate a fost înregistrat în Franţa, de 14,8%, urmată de Spania (9,8%), Germania (8,9%), Suedia (8,5%), Italia (7,6%) şi Marea Britanie (3,1%).

    Românii ocupă prima poziţie în UE şi după numărul de ore lucrate pe an de angajaţii part-time, cu 1.272 de ore în medie, urmaţi de unguri, cu 1.146 ore, polonezi, cu 1.074 ore, şi belgieni, cu 1.073 ore. În Bulgaria, angajaţii part-time au lucrat anul trecut în medie 938 de ore.

    Liber-profesioniştii din majoritatea ţărilor europene lucrează semnificative mai mult decât angajaţii cu normă întreagă, doar în România şi alte trei ţări numărul de ore înregistrate anul trecut de această categorie fiind sub cea a angajaţilor.

    Astfel, în România liber-profesioniştii au lucrat anul trecut în medie 2.024 de ore, potrivit Coe-Rexecode. Doar în Bulgaria, cu 1.744 ore, Estonia, cu 2.005 ore, şi Spania, cu 2.015 ore, liber-profesioniştii au avut o activitate mai redusă anul trecut.

    Belgia, cu 2.659 ore, Austria, cu 2.479 ore, şi Germania, cu 2.399 ore, sunt ţările în care persoanele din această categorie au lucrat cel mai mult anul trecut.

  • Au mai rămas cinci ani până când România va adopta euro. Cum reducem decalajele legate de nivelul de trai

    ÎNAINTE DE ADOPTAREA PROPRIU-ZISĂ A EURO, ŢĂRILE CANDIDATE TREBUIE SĂ TREACĂ PRINTR-O PERIOADĂ INTERMEDIARĂ DE CEL PUŢIN DOI ANI, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval în care va fi testată stabilitatea monedei naţionale.

    cinci ani trec repede, s-ar putea spune. Dar decalajele care ne despart de ţările din zona euro sunt destul de mari, aşa că drumul spre euro va fi cu siguranţă o cursă cu obstacole. Avem în faţă un drum „lung şi dificil„ până la adoptarea euro, spunea recent chiar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Trecerea la euro a fost până acum o ţintă mişcătoare. Iniţial, obiectivul a fost 2014. Ulterior, s-a profilat momentul ianuarie 2015 pentru trecerea efectivă la moneda unică europeană. Apoi, a urmat o perioadă „fără ţintă„. Iar acum obiectivul anunţat de guvern este 1 ianuarie 2019. Moment la care vor fi trecut deja două decenii de când euro a fost cotat pentru prima oară la Bucureşti, în 1999, la un curs de 13.000 de lei vechi (echivalentul a 1,3 lei în prezent).

    Adoptarea euro este şi marea ambiţie a guvernatorului Mugur Isărescu, aflat în fruntea BNR de aproape un sfert de secol. Trecerea la moneda unică europeană ar reprezenta al doilea obiectiv important atins de guvernatorul Isărescu, după ce denominarea şi trecerea la regimul de ţintire a inflaţiei în 2005 au marcat stabilizarea leului după 15 ani de tranziţie dură, timp în care inflaţia a fost galopantă, iar cursul valutar a avut mai multe episoade de depreciere abruptă. În anul 2000 Isărescu a susţinut, din poziţia de premier, strategia de la Snagov – un plan pe şapte ani, a cărui ţintă finală era integrarea în Uniunea Europeană (UE). Şi integrarea s-a produs în 2007. Trecerea la euro în acest an ar fi încheiat un alt ciclu de şapte ani şi ar fi marcat integrarea completă în structura Uniunii Europene. Dar n-a fost să fie aşa…

    Criza financiară şi economică internaţională a schimbat multe din paradigmele adoptării monedei unice. Turbulenţele care au zguduit economiile emergente în anii de criză au lăsat loc pentru dezbateri aprinse privind oportunitatea adoptării mai rapide a euro de către membrii Uniunii care nu au făcut deocamdată acest pas. Cei mai mari membri estici ai Uniunii Europene, Polonia, Cehia şi Ungaria, şi-au încetinit pregătirile pentru trecerea la euro. Totodată, apetitul de a accepta alte economii mai slabe în Club este destul de redus.

    Extinderea crizei datoriilor din Grecia în Irlanda, Portugalia sau Spania, ţări mai puţin competitive, a subliniat dezavantajele apartenenţei la euro pentru ţările care nu sunt pregătite şi necesitatea unor reforme profunde. Zona euro poate să fie o „cutie neagră„ dacă intrăm nepregătiţi. Iar a considera zona euro ca un fel de panaceu este periculos, spunea în plină criză economică, în urmă cu patru ani, guvernatorul BNR.

    Recent, Isărescu a mărturisit în faţa parlamentarilor (când a fost avizat pentru al cincilea mandat de guvernator al băncii centrale) că este nevoit să opteze pentru aderarea la zona euro în următorii ani, întrucât nu îl ajută vârsta să mai creadă în decenii. El a sugerat astfel, implicit, că doreşte adoptarea euro sub mandatul său. „Sunt forţat să fiu optimist şi să fiu angajat în acest obiectiv, care este extrem de ambiţios, dar care se poate încă atinge. În opinia BNR obiectivul este ambiţios, dar încă fezabil. Este un drum lung şi anevoios. Cu alte cuvinte, această ţintă ar trebui să fie acoperită cu un parcurs cu obiective intermediare, cu lucruri mult mai concrete, şi BNR lucrează la aceste chestiuni„, a arătat Isărescu.
    Ultimele state care au aderat la euro sunt Slovenia (2007), Cipru (2008), Malta (2008), Slovacia (2009), Estonia (2011) şi Letonia (2014). Toate cele 12 ţări care au aderat la UE din 2004 sunt obligate prin tratat să adopte euro, dar trebuie mai întâi să îndeplinească mai multe criterii, astfel încât termenul este flexibil. Adoptarea euro rămâne singurul calendar cu repere clare pentru realizarea reformelor necesare pentru modernizarea economiei României, după punctarea altor două borne importante: aderarea la NATO în 2004 şi integrarea în UE în 2007.

    „Ţintă ambiţioasă„ – aşa caracterizează majoritatea analiştilor obiectivul anunţat de guvern. De altfel, cei mai mulţi analişti au spus în ultimul an că văd probabil anul 2021 pentru adoptarea euro, având în vedere stadiul reformelor structurale şi fundamentele economice care nu permit recuperarea decalajelor într-un orizont de timp mai scurt. Dar stabilirea unei ţinte de aderare la zona euro poate avea efecte benefice dacă va deveni o ancoră pentru implementarea reformelor structurale, care au fost tergiversate până acum, dacă va acţiona ca un catalizator pentru politici coerente şi consistente, au spus analiştii.

    Este adevărat că la criteriile nominale de la Maastricht  – care vizează indicatori precum inflaţia, dobânzile, stabilitatea cursului de schimb, deficitul bugetar şi datoria publică – stăm destul de bine. Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să aibă un deficit bugetar sub 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflaţia să nu depăşească cu 1,5% media celor mai performante ţări din zona euro. Ţările candidate trebuie să treacă printr-o perioadă intermediară de cel puţin doi ani, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval în care va fi testată stabilitatea monedei naţionale. Astfel, cursul trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat.
    România ar fi pregătită, teoretic, chiar din vara acestui an să intre în anticamera zonei euro (ERM II). Dar îndeplinirea acestor criterii nominale a devenit o condiţie necesară, însă nu şi suficientă pentru trecerea la euro. Această cutumă nu mai stă în picioare cu toate problemele din zona euro. A gândi numai în termeni de inflaţie, deficit bugetar, datorie publică, diferenţial de dobânzi sau volatilitatea cursului pare superficial, insuficient. Atenţia s-a concentrat în ultimii ani mai mult pe convergenţa reală.

    Iar România are mult de recuperat la „categoria grea„ – convergenţă reală. Adică trebuie să reducem decalajele legate de nivelul de trai. Una dintre cele mai importante probleme legate de adoptarea euro este PIB-ul redus pe cap de locuitor, aflat la jumătate din media UE. Şi fără o creştere economică de 4-5%, ţinta 2019 nu se poate materializa. Pentru ca nivelul PIB/locuitor să ajungă la circa 60% din media UE ar fi necesari 10 ani cu un diferenţial de creştere economică de 2 puncte procentuale pe an în favoarea României, şapte ani cu un diferenţial de 3 puncte procentuale pe an sau cinci ani cu un diferenţial de 4 puncte procentuale pe an faţă de media UE, după cum a estimat guvernatorul BNR.

    Anul trecut economia a crescut cu 3,5%, depăşind cele mai optimiste estimări. A fost cea mai bună evoluţie a economiei din ultimii cinci ani, iar la nivelul blocului comunitar România a fost pe locul doi. Pe ansamblul anului 2013, economia zonei euro s-a contractat cu 0,4%, în timp ce PIB-ul UE a urcat cu 0,1%. Pentru 2014 analiştii văd posibilă o repetare a performanţei economice de anul trecut.

    Şi mai e ceva: intrarea într-un bloc monetar înseamnă nu doar un alt nivel de dezvoltare, ci şi un nivel de omogenitate a economiei şi a societăţii care se atinge mai greu într-o economie mai mare. Adică Bucureştiul şi zona Ilfov ar putea intra imediat în zona euro din punctul de vedere al dezvoltării, dar trebuie să intre toată România, după cum spune Isărescu.
    Cu mai bine de o treime din depozitele populaţiei şi ale companiilor constituite în euro, cu 60% din împrumuturi date în moneda unică europeană şi multe preţuri – de la servicii de telefonie până la autoturisme sau imobile – calculate şi exprimate tot în euro, economia românească a început deja sa facă paşi de trecere la moneda unică. În aceste condiţii, acceptarea monedei unice ca monedă de tranzacţie nu ar trebui să ridice mari probleme.