BusinessMagazin

Tag: produse

  • Miele deschide al doilea magazin din Bucureşti, în urma unei investiţii de 100.000 de euro

    Miele deschide al doilea magazin cu o suprafaţă de 100 de metri pătraţi şi este poziţionat pe Calea Dorobanţi,Bucureşti.        
    În cadrul acestuia sunt expuse toate categoriile de produse Miele disponibile în România de la accesorii şi consumabile, până la espressoare, maşini de spălat rufe şi vase, uscătoare, sisteme de călcat, uscătoare, frigidere şi electrocasnice încorporabile. Per total, investiţia în noul magazin a fost de aproximativ 100.000 de euro.

     “Am vrut să deschidem acest magazin în Dorobanţi, în special pentru clienţii noştri din zonă, pentru a nu mai fi necesară deplasarea lor la Miele Center din Piaţa Presei Libere. Pe lângă oportunităţile de vânzare oferite de zonă, magazinul a fost deschis aşadar şi pentru a oferi accesibilitate. Ne dorim să fim mai aproape de clienţii noştri, ori de câte ori aceştia au nevoie de noi. Interacţiunea directă cu produsele este foarte importantă pentru un brand premium de electrocasnice; clienţii şi potenţialii clienţi  trebuie să vadă şi să testeze produsele”, a declarat Loredana Butnaru, director Miele România.

     Miele a inaugurat in ultimii trei ani alte cinci magazine în mai multe oraşe din ţară. Extinderea reţelei de magazine face parte din planul de business pe termen lung pe care compania l-a început în urmă cu trei ani, odată cu relocarea showroom-ului din Otopeni în Piaţa Presei din Bucureşti.

    În prezent, Miele are o reţea de 30 de parteneri şi de 70 de magazine în România,  care se înscriu în trei categorii: parteneri Miele exclusiv, în cadrul cărora sunt comercializate doar electrocasnicele brandului, reţele de magazine specializate în vânzările de mobilier de lux, dar şi reţele şi magazine independente de electroIT.

  • O fetiţă de 8 ani a găsit cheia succesului: câştigă peste 100.000 de euro pe săptămână

    Faptul că Youtube este o sursă aparent inepuizabilă de bani nu mai reprezintă o surpriză pentru nimeni, însă cei care stau în spatele imaginilor au poveşti de-a dreptul fascinante.

    CharlisCraftyKitchen este un canal de Youtube prin care o fetiţă de 8, pe nume Charli, ani prezintă reţete culinare. Conform estimărilor realizate de compania Outrigger, canalul generează venituri de 127.000 de dolari pe săptămână şi este vizitat de aproape 30 de milioane de oameni lunar.

    Charli a început să filmeze clipuri în 2012, când avea doar 6 ani. Sora ei Ashlee, de 5 ani, are rolul de a testa produsele. Cele două fetiţe au realizat tutoriale pentru o sumedenie de produse, de la biscuiţi Oreo până la diverse feluri de îngheţată.

    Succesul canalului CharlisCraftyKitchen este de apreciat mai ales atunci când este comparat cu cele deţinute de bucătari celebri precum Jamie Oliver. Canalul acestuia a avut, în luna martie, “doar” 7 milioane de vizitatori.

  • Cum a ajuns Kris Jenner de la casnică la conducerea “mega-imperiului” Kardashian

    La începutul acestui an, Kris Jenner semnat un contract în valoare de 100 de milioane de dolari pentru a realiza încă patru sezoane ale reality-show-urilor despre familia Kardashian. Familie care a clădit un imperiu de sute de milioane de dolari, iar secretul stă în abilităţile de marketing ale lui Jenner, mama fetelor Kardashian.

    Kourtney (35 de ani), Kim (34 de ani), Khloe (30 de ani), Kendall (19 ani) şi Kylie (17 ani), cele cinci surori Kardashian, câştigau în anul 2011 peste 65 de milioane de dolari din emisiuni de televiziune precum Keeping Up With the Kardashians, din diverse contracte de marketing încheiate de Kris Jenner cu companii interesate să se promoveze prin intermediul vedetelor sau din produse semnate sub numele familiei, cum este parfumul unisex lansat de Khloe şi sotul ei Lamar Odom.

    Kris Jenner (59 de ani), mama a şase copii, este aproape în totalitate responsabilă pentru afacerea de familie. “Mi-ar plăcea ca emisiunea Keeping Up With the Kardashians să ajungă la sezonul 26. Cine ar fi crezut atunci că afacerea va fi atât de profitabilă? Ar fi trebuit să am mai mulţi copii care să contribuie la încasările familiei”, spune Jenner. Şi nu este singura emisiune în care familia este în rolul principal, fetele fiind implicate şi separat în diferite proiecte, precum Kourtney and Kim Take New York sau Kourtney and Khloe Take Miami, în care sunt prezentate detalii intime din viaţa celor trei surori.

    La rotunjirea veniturilor contribuie şi apariţiile în reclame ale fetelor. Spre exemplu, Kim a fost imaginea încălţărilor Skechers într-o reclamă pentru Super Bowl, care a costat compania trei milioane de dolari pentru 30 de secunde de emisie. În vârstă de 34 de ani, Kim este de departe cea mai cunoscută dintre surori, onorariul ei putând ajunge chiar şi la 250.000 de dolari doar ca să participe la un anumit eveniment, în timp ce publicarea unui singur mesaj pe Twitter, unde este citită de zeci de milioane de fani, ajunge la 25.000 de dolari. Khloe si Kourtney au onorarii mai mici, de aproximativ 20.000 de dolari, în timp ce tatăl lor vitreg, Bruce Jenner, încasează 10.000 de dolari pentru prezenţă.

    Povestea familiei Kardashian şi a succesului fulminant de care se bucură astăzi a început cu un clip video pornografic ce îi prezenta pe Kim şi un fost prieten, rapperul Ray J, pe care Kris Jenner l-a vândut distribuitorului Vivid Entertainment. În februarie 2007, fiica ei i-a povestit despre înregistrare şi, cum Jenner încerca încă de atunci să facă viaţa familiei ei subiectul unui reality show, decizia de a vinde conţinutul a fost destul de rapidă. “Iniţial mi-am zis că nu vom mai avea nicio şansă să ajungem vedetele unui reality show”, spune Jenner, care este de altfel şi managerul familiei Kardashian, având un comision de 10% din încasările familiei.

    Totul risca să se transforme într-un scandal de proporţii din care familia ar fi ieşit cu siguranţă cu imaginea şifonată, dar Jenner, care susţine că n-a vazut niciodată conţinutul înregistrării, a angajat un expert în comunicare, în încercarea de a îndulci situaţia. “Rolul meu era să transform acum cele 15 minute de faimă ale fiicei mele în 30”, mai spune managerul familiei Kadashian. Într-un final, înregistrarea a fost cumpărată de Vivid Entertainment pentru 5 milioane de dolari şi a devenit în scurtă vreme cel mai bine vândut DVD al anului.

    Surorile Kardashian, care au lansat şi o autobiografie numită Kardashian Konfidential, au apărut de atunci în nenumărate reclame pentru orice fel de produse, de la încălţari, la hârtie igienică sau pastile pentru slăbit. În plan este şi lansarea unui magazin cu produse imprimate cu imagini cu celebrităţi în cadrul hotelului Mirage din Las Vegas. Fratele lor Robert (27 de ani) a rămas însă mai în umbră în lumea showbiz-ului.

    “Mama a fost dintotdeauna genul de persoană care încearcă să transforme apa în vin”, spune Khloe. Probabil tocmai această reţetă a făcut dintr-o familie relativ necunoscută până în 2007 un subiect al mai multor emisiuni de televiziune, care atrage milioane de telespectatori.

  • Povestea omului care a înregistrat heroina ca medicament şi a vândut-o în farmacii timp de peste 20 de ani

    Părintele fondator al Bayer Group s-a născut în districtul Barmen-Heckinghausen al oraşului Wuppertal în 1825, ca fiu al unui muncitor într-o fabrică de mătase, într‑un moment în care industria textilă era înfloritoare, dar care nu a vrut să ducă mai departe meseria tatălui. În schimb, la vârsta de 14 ani a debutat în industria chimică, devenind ucenic în Wesenfeld & Company din Barmen.

    În timpul uceniciei sale, Bayer a reuşit să se familiarizeze cu fundamentele industriei chimice, dar şi cu problemele comerţului din domeniu. La vârsta de 20 de ani şi-a îndreptat atenţia spre coloranţi naturali, dându-şi seama că în acest segment putea face profituri mari. Pasiunea pentru coloranţi a lui Bayer s-a accentuat atunci când a fondat prima companie de vânzări, stabilind astfel o reţea de distribuţie europeană. Bayer a reuşit să se impună pe piaţa coloranţilor din Europa prin distribuirea nuanţatorilor naturali, extraşi din diverse tipuri de copaci. Datorită calităţii acestora, afacerea lui Bayer a prosperat, mai ales în metropolele europene precum Londra, Bruxelles şi Sankt Petersburg.

    Omul de afaceri a reuşit să-şi dezvolte afacerea până la New York, intrând pe o piaţă care se afla într-o continuă dezvoltare. Cum chimia anorganică a evoluat în domeniul producţiei, antreprenorul german a fost nevoit să-şi adapteze strategia: primii coloranţi artificiali importaţi de Bayer – anilina şi fucsina – au fost superiori coloranţilor naturali în ceea ce priveşte puritatea şi luminozitatea.

    Alături de partenerul său de afaceri, Friedrich Weskott, Bayer a reuşit să experimenteze producţia şi testarea coloranţilor de gudron în propria companie. Primele semne care arată ce va deveni ulterior Bayer AG au fost vizibile de la 1 august 1863 prin intrarea Friedrich Bayer Company în registrul comercial. În urma evoluţiei ulterioare a coloranţilor, fondatorii companiei au reuşit să-şi extindă considerabil capacităţile de producţie chiar dacă situaţia economică era tensionată în acel moment. Obiectivul companiei a fost fabricarea coloranţilor sintetici din derivaţi ai gudronului care fuseseră inventaţi cu câţiva ani în urmă. Un fapt mai puţin cunoscut este faptul că Bayer AG a fondat în 1904 echipa de fotbal TuS 04, care azi este cunoscut ca TSV Bayer 04 Leverkusen. Friedrich Bayer a murit în 1880, la vârsta de 54 de ani, şi a lăsat în urmă o afacere înfloritoare.

    În prezent, compania şi-a extins domeniul de activitate (de la medicamente până la pesticide), iar Bayer AG a înregistrat în 2015 venituri de peste 46 de miliarde de dolari. Grupul de origine germană are activităţi pe mai multe pieţe: produse farmaceutice umane şi veterinare, produse pentru îngrijirea sănătăţii, produse chimice şi produse biotehnologice agricole, dar şi polimeri.

    Primul şi cel mai cunoscut produs al Bayer este aspirina. Heroina a fost o marcă înregistrată în 1898-1910 de către Bayer şi comercializată ca antitusiv şi ca un substitut pentru morfină, unul care nu producea dependenţă. În 2014, Bayer a cumpărat compania Merck, care avea în portofoliu branduri precum Claritin, Coppertone şi Dr. Scholl.

    Anul acesta, compania a fost restructurată în trei divizii principale: divizia farmaceutică, cea pentru îngrijirea sănătăţii consumatorilor şi alta de produse biotehnologice agricole. De asemenea, Bayer are şi activităţi în domeniul medicamentelor de uz veterinar.

  • Cum au transformat doi tineri o cutie de lemn într-o companie de 8 miliarde de dolari

    Fitbit, compania producătoare de dispozitive wearable, creşte de la an la an, cu 149% mai precis. În 2015 compania a avut venituri de 711.6 milioane de dolari, scrie site-ul wearable.com

    Totul a început în 2007. Fitbit a fost creată de James Park şi Eric Friedman, oamenii care au văzut potenţialul în utilizarea senzorilor în dispozitive mici, purtabile. Au reuşit să obţină o finanţare de 400.000 de dolari, dar nu era îndeajuns, aşa că au mers de la un investitor la un altul cu o cutie de lemn unde erau ascunse o plăcuţă cu circute şi senzori.

    În 2008, după prezentarea de la TechCrunch, Park şi Friedman sperau să primească 50 de precomenzi. Într-o singură zi au primit 2.000.

    Compania a lansat primul dispozitiv la finalul anului 2009, livrând în jur de 5000 de unităţi şi au mai primit alte 20.000 de comenzi.Pentru următorul pas au mai obţinut o finanţare de la Brad Field şi s-au parteneriat cu Best Buy pentru a-şi vinde produsele în magazinele retailerului american.

    De-a lungul anilor, produsele au primit noi senzori şi noi funcţionalităţi, iar Fitbit a vândut doar anul trecut 21,4 milioane de dispozitive. Potrivit CNN, compania valorează acum 8 miliarde de dolari.

     

  • JTI: e nevoie de două proiecte de lege separate pentru prevederi referitoare la producţie şi comercializare

    „Solicităm Camerei Deputaţilor adoptarea de urgenţă a transpunerii Directivei Tutunului. Acest lucru se poate face prin separarea în două proiecte de lege distincte a prevederilor referitoare la producţie şi comercializare, în strictă conformitate cu reglementările UE, de prevederile legate de prevenţia şi consumul produselor din tutun (fumatul în locurile publice), care nu fac obiectul Directivei. 

    «Despărţirea apelor» este cu atât mai necesară cu cât al doilea mare contribuabil, care virează la buget peste trei miliarde de euro anual şi conduce topul exporturilor produselor agricole, se confruntă cu incertitudini fără precedent şi lipsă acută de predictibilitate în planificarea producţiei, atenţia publică fiind concentrată aproape exclusiv, la fel ca şi anul trecut, asupra fumatului în locurile publice.

    După mai mult de doi ani de la publicarea Directivei privind producţia şi comercializarea produselor din tutun în Jurnalul Oficial al UE, nu există încă o lege locală de transpunere şi nici norme de aplicare, iar România a fost deja notificată de Comisia Europeană pentru punere în întârziere.

    În acelaşi timp, proiectul de lege de transpunere a Directivei, aflat în dezbaterea Camerei Deputaţilor, nu prevede o perioadă de tranziţie pentru adaptarea producţiei la regulile viitoare, ceea ce poate duce la blocaje, punând în pericol piaţa legală şi impulsionând contrabanda. Aşa cum s-a arătat pe parcursul dezbaterii publice de pe 7 septembrie, găzduită de Parlamentul României, întârzierea adoptării legii de transpunere va face practic imposibilă respectarea termenului de retragere a produselor actuale de pe piaţă (20 mai 2017), iar accizele şi taxele aferente plătite la buget vor trebui returnate.

    Considerăm că, prin separarea într-un «Proiect de lege pentru transpunerea Directivei  tutunului 2014/40/UE, privind fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de abrogare a prevederilor corespunzătoare ale Directivei 2001/37/CE», pe de o parte, şi un «Proiect de lege pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun», care face obiectul Legii 15/2016, pe de altă parte, putem evita procedura de infringement generată de întârzierea transpunerii, asigurând totodată predictibilitatea cadrului de reglementare, dar şi a veniturilor bugetare pentru anul în curs şi pentru 2017. Totodată, măsura ar fi de natură să înlăture confuziile care se fac şi sunt întreţinute între o lege care reglementează producţia şi comercializarea, cu evident caracter economic şi bugetar, şi o lege antifumat (cu un pronunţat caracter social)”.

  • Analiză: profit record, în condiţii de piaţă de coşmar

    Legi noi, cu date de aplicare neclare, taxe de tot soiul, interdicţii, controverse şi accize sunt subiectele care menţin în tensiune companiile producătoare de ţigări. Deşi cadrul legislativ în care baleiază industria tutunului este un coşmar, afacerile celor trei mari producători – BAT, JTI şi Philip Morris – înfloresc. Anul trecut, vânzările lor cumulate au ajuns la aproape 3,1 miliarde de euro, iar profitabilitatea a ajuns la un nivel record, de peste 160 de milioane de euro. Piaţa tutunului reprezintă 2% din PIB, iar în termeni de venituri bugetare reprezintă 12,5%.

    Anul trecut, valoarea vânzărilor de ţigări a crescut mai cu seamă graţie reducerii pieţei negre şi asta pentru că s-au înăsprit controalele la graniţa cu Serbia, principala poartă de intrare în România a produselor ilegale, potrivit celui mai recent raport al Euromonitor.

    Toate categoriile de produse de tutun au înregistrat plusuri ale cifrelor de vânzări în 2015, deopotrivă ţigări clasice sau de foi, produsele pentru vaping. Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier: în 2015, companiile din domeniu au virat la buget circa 3 miliarde de euro, sumă reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

    Ţigările tradiţionale domină piaţa locală, cu o pondere de 99% din vânzări, iar cele mai consistente cote le revin celor trei multinaţionale: British American Tobacco (BAT), urmat de Japan Tobacco International (JTI) şi Philip Morris International (PMI). Cele mai mari vânzări se realizează în schimb prin intermediul jucătorilor mici, cum sunt magazinele de cartier, buticurile şi chioşcurile de ziare. Fiecare dintre cei trei jucători mari are minimum două entităţi juridice în România – una pentru producţie şi alta pentru comerţ; BAT are şi un centru de servicii. În total, entităţile de producţie şi de trading au terminat anul trecut cu afaceri de aproape 3,2 mld. euro şi peste 3.000 de salariaţi.

    British American Tabacoo a avut afaceri de 1.656 de milioane de euro în 2015, în creştere cu 6% faţă de 2014, şi un profit de 98 de milioane de euro, faţă de 80 de milioane în 2014, potrivit datelor companiei. În opinia Gemmei Webb, CEO al BAT România, anul acesta va continua aceeaşi tendinţă, cu plusuri la capitolul vânzărilor şi profitabilităţii. „Am avut un an foarte bun în 2015 şi ne aşteptăm ca tendinţa să continue şi în 2016 deoarece în România jumătate dintre fumători aleg ţigările noastre.“ Potrivit datelor companiei, BAT are o cotă de piaţă de 54,5% la nivel naţional şi ajunge la 61% în Bucureşti. Cele mai importante branduri pentru companie sunt sunt Kent (24,6% cotă de piaţă la nivel naţional) şi Pall Mall (17%).

    JTI, al doilea jucător de pe piaţă, are în portofoliu branduri precum Sobranie, Camel sau Winston şi a avut anul trecut afaceri de 866 de milioane de euro în 2015, cu profit de 25,6 milioane; rezultatele au fost şi în cazul lor, în creştere faţă de 2014 (777 milioane de euro şi profit de 19,5 mil de euro). Philip Morris, care produce şi comercializează Marlboro, L&M sau Parliament, a avut anul trecut afaceri de 533 de milioane de euro şi un profit de 14,4 milioane de euro, în creştere faţă de 2014 (511 milioane de euro şi profit de 5,4 milioane de euro), potrivit datelor Ministerului Finanţelor. JTI şi Philip Morris nu au dezvăluit cota de piaţă a produselor din portofoliu în România, dar JTI a precizat că „deţine peste un sfert din piaţă“, iar reprezentanţii Philip Morris au spus că producătorul de tutun „este liderul pieţei de tutun, cu produse vândute în peste 180 de ţări şi 6 branduri în top 15 cele mai vândute din lume“. Evident, Philip Morris se referă la poziţia sa la nivel global. Pentru JTI anul 2016 „stă sub semnul directivei tutunului“ în materie de profitabilitate şi vânzări, punctează Gilda Lazăr, director corporate affairs al JTI Romania, Moldova & Bulgaria.

    Gemma Webb vede 2016 ca o continuare a plusurilor din 2015, iar reprezentanţii Philip Morris spun că se concentrează pe promovarea produselor de nouă generaţie: „Mare parte din investiţiile noastre merg spre deschiderea, creşterea şi consolidarea segmentului produselor din tutun încălzit“. 2016 este şi anul când legea care interzice fumatul în spaţiile închise a intrat în vigoare, iar Euromonitor apreciază că măsura va avea un impact negativ asupra vânzărilor. Până acum însă, cifrele contrazic previziunile, dat fiind că piaţa tutunului are cel mai grozav an pe plan local în ce priveşte valoarea vânzărilor.

    Această modificare legislativă va influenţa evoluţia pieţei, însă este prematur să venim cu o estimare în acest moment, ţinând cont şi de faptul că la puţin timp după adoptarea acestei legi au fost deschise şi terasele în aer liber“, spun reprezentanţii Philip Morris. Gilda Lazăr este de părere că un răspuns la întrebarea care sunt efectele interzicerii fumatului în spaţii închise ar fi mai potrivit să răspundă jucătorii din HoReCa, însă a precizat că „estimăm că incidenţa fumatului nu va scădea. Afectat va fi mai degrabă sectorul HoReCa, în special în perioada iernii. Şi, evident, consumatorii, obligaţi să iasă afară pe orice fel de vreme“. 

  • A împrumutat 5000 de dolari de la un prieten şi a pornit o afacere. Acum are 120 de angajaţi şi venituri de 2,8 milioane de dolari

    Constănţeanca Magda Bei a crescut în 18 ani o afacere plecând la drum cu un împrumut de 5.000 de dolari, iar Graphtec Design a ajuns la 120 de angajaţi, afaceri de 11 milioane de lei în 2015 şi o creştere previzionată pentru anul în curs de 15%. Urmează pasul peste hotare, povesteşte antreprenoarea.

    La 24 de ani, pentru mine nu existau cuvintele eşec şi noroc, ci doar eu pot şi nimic nu mă descurajează să fac asta“, rezumă Magda Bei începuturile carierei sale ca femeie de afaceri. Magda Bei, fondatoare şi CEO al afacerii Graphtec Design, a visat încă de pe vremea când era studentă să ia drumul antreprenoriatului. În urmă cu 18 ani, proaspătă licenţiată în studii economice şi mama unui copil de patru ani, a împrumutat 5.000 de dolari de la un prieten şi a pariat pe instinctul său de antreprenoare.

    După cinci ani şi cinci încercări de a-şi găsi drumul profesional, dorinţa de a avea „independenţă“ şi „visul din liceu de a deveni antreprenoare“ au cântărit mai greu decât confortul financiar pe care i-l oferea ultimul job, acela de directoare de vânzări în publicitate. Ideea de a pune bazele propriei afaceri a venit de la un prieten, care s-a oferit să-i explice ce presupune o afacere şi cum se conduce; i-a dat detalii despre domeniul construcţiilor metalice, cel care avea să constituie prima activitate a familiei înfiinţată de antreprenoarea constănţeancă şi soţul său.

    Trei luni mai târziu înfiinţase, pe hârtie, Graphtec Design, povesteşte Magda Bei, care completează că acest lucru n-ar fi fost posibil fără sprijinul „unui prieten drag care ne-a împrumutat (ei şi soţului) 5.000 de doari pe care puteam să-i înapoiem în cinci ani“. A pornit activitatea cu doi salariaţi, într-o casă aflată în proprietatea părinţilor săi, spaţiu care a constituit sediul companiei timp de cinci ani, „fără niciun plan de afaceri sau obiectiv financiar clar“, detaliază fondatoarea afacerii. „Acum îmi dau seama cât de nepotrivit a fost debutul meu“, acesta fiind şi motivul pentru care de cinci ani se implică voluntar în dezvoltarea tinerilor prin diverse programe. Vrea să-i înveţe „să nu pornească orbeşte într-o afacere, pentru că în orice piaţă şi în orice activitate este important să ştii, să cunoşti, ca să poţi vedea oportunităţile“.

    Pe drumul în aventuira antreprenoriatului a susţinut-o încă de la început soţul său, care s-a implicat în afacere după cinci luni de la înfiinţare, dar nu şi în acte, Magda Bei fiind unicul acţionar al firmei. „Când am deschis compania, soţul meu era reprezentant de vânzări şi pentru că aveam deja un băieţel de patru ani, am decis să nu murim de foame până când compania ar fi putut demonstra cu mine în frunte că este o afacere de perspectivă. Soţul meu a venit în Graphtec Design din a cincea lună, nu şi-a dorit să fie inclus în documente, însă amândoi ne-am implicat 100% în procesul de dezvoltare“, povesteşte antreprenoarea.

    Compania Graphtec Design a crescut organic şi a intrat pe profit, ca rezultat financiar anual, începând cu al treilea an de funcţionare, perioadă în fondatoarea spune că entuziasmul şi vârsta nu i-au permis să vadă pericolul. A trecut de-a lungul timpului prin situaţii „cumplite din punct de vedere financiar“, adaugă ea, determinate de lipsa de experienţă şi a unui plan de afaceri. „Am avut de încasat 25.000 de lei şi de plătit 150.000. Asta a fost pentru noi prima lecţie de cash-flow, în care am fost pur şi simplu încremeniţi când am văzut că nu aveam nici bani personali cu care să ajutăm afacerea.“

    A reuşit să treacă peste acest impediment în câteva luni, cu ajutorul clienţilor companiei, de la care au încasat avansuri pentru toate proiectele viitoare, şi al furnizorilor, care i-au creditat, pe încredere. Însă această încercare a fost „o învăţare de minte“, deoarece imediat după redresare a pornit „un tur de forţă cu un lector universitar cu specialitate pe menţinerea de cash, timp de şase luni, câte şase ore pe zi“. 

  • Faurecia inaugurează o nouă fabrică în România, în urma unei investiţii de 12 milioane de euro. În 2016, 280.000 de maşini vor fi echipate cu tapiţerii produse la Râmnicu Vâlcea

    Faurecia a inaugurat astăzi o fabrică de tapiţerii auto cu o suprafaţă totală de 12.000 m2 ce poate deservi un număr de 2000 de angajaţi, arată un comunicat al companiei.

    În prezent, cei 1.200 de angajaţi produc tapiţerii textile şi de piele pentru unii dintre cei mai importanţi producători mondiali din industria auto, precum Peugeot, Renault şi branduri Volkswagen. Materialele din care sunt realizate cele peste 500 de tipuri de tapiţerii sunt achiziţionate în proporţie de 75% de la furnizori locali. În 2016, 280.000 de maşini vor fi echipate cu tapiţerii produse la Râmnicu Vâlcea.

    „Datorită experienţei noastre de succes în România, am decis să investim 12 milioane de euro la Râmnicu Vâlcea în cea mai modernă fabrică a grupului. Investiţia a generat peste 700 de noi locuri de muncă. Pentru perioada următoare obiectivele noastre sunt creşterea capacităţii de producţie pentru a livra 280.000 de tapiţerii în acest an şi recrutarea a 600 noi angajaţi până în 2017” a declarat Hagen Wiesner, Executive Vice President, Faurecia Automotive Seating.


    „Având în vedere importanţa contribuţiei angajaţilor noştri la creşterea Faurecia România, suntem preocupaţi să le oferim condiţii optime de muncă şi să le punem la dispoziţie programe de calificare personalizate. În acest moment, resursele noastre sunt direcţionate către atragerea şi instruirea noilor angajaţi pentru a putea asigura o creştere sustenabilă pe termen lung” a declarat Mircea Bucur, General Manager Tălmaciu şi Vâlcea, Faurecia Automotive Seating.

    Noua fabrică Faurecia de la Râmnicu Vâlcea se alătură fabricii de la Tălmaciu (Scaune auto), Craiova (Tehnologii de Control a Emisiilor), Piteşti (Sisteme de Interior). În toate cele 4 fabrici ale grupului din România activează peste 3000 de angajaţi, care au generat în 2015 vânzări totale de 203 milioane de euro şi 119 milioane de euro în prima jumătate a anului 2016.

  • Povestea româncei care a pornit afacerea în urmă cu 18 ani cu o investiţie de 5.000 de dolari, iar azi a ajuns la 120 de angajaţi şi afaceri de 2,8 milioane de dolari

    Constănţeanca Magda Bei a crescut în 18 ani o afacere plecând la drum cu un împrumut de 5.000 de dolari, iar Graphtec Design a ajuns la 120 de angajaţi, afaceri de 11 milioane de lei în 2015 şi o creştere previzionată pentru anul în curs de 15%. Urmează pasul peste hotare, povesteşte antreprenoarea.

    La 24 de ani, pentru mine nu existau cuvintele eşec şi noroc, ci doar eu pot şi nimic nu mă descurajează să fac asta“, rezumă Magda Bei începuturile carierei sale ca femeie de afaceri. Magda Bei, fondatoare şi CEO al afacerii Graphtec Design, a visat încă de pe vremea când era studentă să ia drumul antreprenoriatului. În urmă cu 18 ani, proaspătă licenţiată în studii economice şi mama unui copil de patru ani, a împrumutat 5.000 de dolari de la un prieten şi a pariat pe instinctul său de antreprenoare.

    După cinci ani şi cinci încercări de a-şi găsi drumul profesional, dorinţa de a avea „independenţă“ şi „visul din liceu de a deveni antreprenoare“ au cântărit mai greu decât confortul financiar pe care i-l oferea ultimul job, acela de directoare de vânzări în publicitate. Ideea de a pune bazele propriei afaceri a venit de la un prieten, care s-a oferit să-i explice ce presupune o afacere şi cum se conduce; i-a dat detalii despre domeniul construcţiilor metalice, cel care avea să constituie prima activitate a familiei înfiinţată de antreprenoarea constănţeancă şi soţul său.

    Trei luni mai târziu înfiinţase, pe hârtie, Graphtec Design, povesteşte Magda Bei, care completează că acest lucru n-ar fi fost posibil fără sprijinul „unui prieten drag care ne-a împrumutat (ei şi soţului) 5.000 de doari pe care puteam să-i înapoiem în cinci ani“. A pornit activitatea cu doi salariaţi, într-o casă aflată în proprietatea părinţilor săi, spaţiu care a constituit sediul companiei timp de cinci ani, „fără niciun plan de afaceri sau obiectiv financiar clar“, detaliază fondatoarea afacerii. „Acum îmi dau seama cât de nepotrivit a fost debutul meu“, acesta fiind şi motivul pentru care de cinci ani se implică voluntar în dezvoltarea tinerilor prin diverse programe. Vrea să-i înveţe „să nu pornească orbeşte într-o afacere, pentru că în orice piaţă şi în orice activitate este important să ştii, să cunoşti, ca să poţi vedea oportunităţile“.

    Pe drumul în aventuira antreprenoriatului a susţinut-o încă de la început soţul său, care s-a implicat în afacere după cinci luni de la înfiinţare, dar nu şi în acte, Magda Bei fiind unicul acţionar al firmei. „Când am deschis compania, soţul meu era reprezentant de vânzări şi pentru că aveam deja un băieţel de patru ani, am decis să nu murim de foame până când compania ar fi putut demonstra cu mine în frunte că este o afacere de perspectivă. Soţul meu a venit în Graphtec Design din a cincea lună, nu şi-a dorit să fie inclus în documente, însă amândoi ne-am implicat 100% în procesul de dezvoltare“, povesteşte antreprenoarea.

    Compania Graphtec Design a crescut organic şi a intrat pe profit, ca rezultat financiar anual, începând cu al treilea an de funcţionare, perioadă în fondatoarea spune că entuziasmul şi vârsta nu i-au permis să vadă pericolul. A trecut de-a lungul timpului prin situaţii „cumplite din punct de vedere financiar“, adaugă ea, determinate de lipsa de experienţă şi a unui plan de afaceri. „Am avut de încasat 25.000 de lei şi de plătit 150.000. Asta a fost pentru noi prima lecţie de cash-flow, în care am fost pur şi simplu încremeniţi când am văzut că nu aveam nici bani personali cu care să ajutăm afacerea.“

    A reuşit să treacă peste acest impediment în câteva luni, cu ajutorul clienţilor companiei, de la care au încasat avansuri pentru toate proiectele viitoare, şi al furnizorilor, care i-au creditat, pe încredere. Însă această încercare a fost „o învăţare de minte“, deoarece imediat după redresare a pornit „un tur de forţă cu un lector universitar cu specialitate pe menţinerea de cash, timp de şase luni, câte şase ore pe zi“.