BusinessMagazin

Tag: premier

  • Jose Manuel Barroso: Nu vor exista dificultăţi în a colabora cu Victor Ponta. Premierul şi-a dovedit angajamentul de a corecta lucruri care au fost nepotrivite

    “Noi am exprimat unele îngrijorări cu privire la anumite decizii adoptate în România, dar eu cred că premierul Ponta a răspuns îngrijorărilor noastre şi şi-a dovedit angajamentul de a corecta lucruri care au fost nepotrivite, din punctul nostru de vedere”, a declarat Barroso.

    Declaraţia preşedintelui CE are loc după alegerile parlamentare din România, duminică, în urma cărora USL, coaliţia guvernamentală de centru-dreapta condusă de către premierul Victor Ponta, a obţinut o victorie confortabilă.

    Preşedintele CE declara, în iulie, la prezentarea raportului privind MCV, că România a făcut un pas înapoi de pe buza prăpastiei, dar că trebuie să îşi respecte angajamentele, situaţia urmând să fie monitorizată şi un nou raport să fie adoptat în acest an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vladimir Putin bolnav? Premierul nipon anulează o vizită. Kremlinul neagă informaţiile

    Sănătatea lui Putin a făcut obiectul unor speculaţii timp de mai multe săptămâni, după ce preşedintele şi-a anulat numeroase vizite în Rusia şi în străinătate, aparent din cauza unei agravări a unei probleme mai vechi la coloana vertebrală.

    Noda intenţiona să meargă în Rusia în decembrie, fără o dată precisă, şi să aibă o întâlnire cu Putin, dar a fost nevoit să îşi anuleze vizita, a anunţat Guvernul nipon.

    Potrivit agenţiei Jiji, premierul a explicat vineri motivele acestei anulări primarului oraşului Nemuro (în nordul Japoniei), venit la Tokyo pentru a discuta cu el despre problema insulelor Kurile, pe care Japonia le reclamă Rusiei sub numele de Teritoriile de Nord.

    În cadrul acestei întrevederi, Noda a explicat că vizita sa în Rusia a fost anulată din cauza “stării de sănătate” a lui Putin, a declarat primarul, Shunsuke Hasegawa, citat de agenţia de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O campanie electorală cu un singur câştigător: FMI

    Pe acest fundal belicos, întâlnirea convocată la Cotroceni pe tema priorităţilor economice şi de politică externă între Băsescu şi Ponta a decurs însă nesperat de normal, în numele stabilităţii şi al interesului naţional. Cei doi nu numai că nu s-au mai certat deloc, dar au şi convenit, sub auspiciile BNR, ca România să încheie un nou acord preventiv cu FMI la anul. Această concordie reflectă de fapt asemănarea de fond de programe economice între actuala şi fosta guvernare şi anunţă o campanie electorală pur formală, în care părţile deja şi-au asigurat locurile dorite în Parlament, atâtea câte au putut să înşface fiecare la împărţirea colegiilor, iar tema “pe cine o să numească Băsescu prim-ministru” rămâne singura oferită electoratului spre înviorare.

    Dincolo de acest unic lucru demn de reţinut, începutul de campanie a continuat cu acelaşi contrast de atitudine între Ponta şi Antonescu menit să satisfacă toate gusturile electoratului,, după deja patentatul model “good cop, bad cop”. Premierul Victor Ponta l-a convins pe Raed Arafat să accepte învestirea ca ministru al sănătăţii, funcţie al cărei interimat l-a asigurat Ponta după demisia lui Vasile Cepoi, găsit incompatibil de ANI. Mica lovitură de imagine reuşită de Ponta pentru USL, ţinând cont că preşedintele Traian Băsescu s-a aflat în postura de a accepta numirea celui care a fost la originea căderii guvernului Boc, a fost confiscată în folos propriu de Crin Antonescu, şeful Senatului, care a boicotat ceremonia, pe motiv că nu vrea să fie în aceeaşi sală cu Traian Băsescu, pe care nu-l recunoaşte ca preşedinte.

    De partea cealaltă, Alianţa România Dreaptă şi-a lansat candidaţii, într-o reprezentaţie la Operă unde retorica involuntar hazlie (Mihail Neamţu comparând voturile date pentru ARD cu rezistenţa la colectivizările din anii ’50) a tins să fie singura marcă identificabilă a alianţei care se recomandă de dreapta. Dreapta însă nu prea reiese din programul de guvernare al ARD, presărat cu propuneri birocratice ciudate (înfiinţarea unui Minister al Competitivităţii Economice, a unui Consiliu de Programare a Investiţiilor, a unui Consiliu Naţional al Tineretului etc.) şi întocmit într-un dispreţ total faţă de cerinţele de prudenţă fiscală ale FMI pe care toţi liderii ARD pretind că le respectă (cotă unică de 13%, scăderea CAS la angajator cu 5%, creşterea salariului minim etc).

  • Micile vise de mărire ale clasei politice

    Fumigena lui Voiculescu, cu rolul de a descuraja un nou plan prezidenţial de a forma o nouă majoritate post-electorală în jurul PDL, le-a dat ocazia unora dintre liderii USL (Călin Popescu-Tăriceanu, Ioan Rus) să-şi afirme frustrările faţă de actuala conducere a uniunii (Tăriceanu, principalul vânător al şefiei PNL în locul lui Crin Antonescu, a spus chiar că “unii ar trebui să se vindece de obsesia suspendării”, făcând evident aluzie şi la Antonescu). De partea cealaltă, fumigena lui Voiculescu a dat prilejul unora dintre liderii opoziţiei (Sulfina Barbu) să dezvăluie că speră încă nu doar la spargerea USL înainte sau după alegeri (ceea ce, având în vedere caii mari pe care se află candidaţii uniunii, are probabilitate zero), ci chiar la desemnarea de către preşedintele Băsescu a unui premier din partea ARD.

    Numai că ARD nu face nimic ca să merite puterea: proiect de guvernare nu are, nici măcar unul de formă; a repus pe liste 23 dintre cei 36 de candidaţi respinşi de comisia de etică formată de Monica Macovei, ba chiar cu indignare că Macovei şi-a permis să le refuze candidatura pe motive de integritate morală; şi-a trimis candidaţii “grei” din Bucureşti exclusiv în colegiile uşoare (Arad, Neamţ), iar în rest a desemnat doar candidaţi care nu pun deloc probleme celor de la USL, lăsând impresia unui non-combat extrem de dezagreabil pentru electoratul dreptei.

  • Ponta: Angajaţii Oltchim îşi vor primi în continuare salariile

    Întrebat dacă în aceste şase luni, până în primăvara anului viitor, când va fi reluată procedura de privatizare, angajaţii de la Oltchim îşi vor primi salariile, Ponta a răspuns afirmativ.

    “Deocamdată şi le-au primit de la noi salariile. Şi le vor primi în continuare, după ce s-au lămurit că salvatorul providenţial şi-a bătut joc de ei de fapt. Acuma domnul Dan Diaconescu va găsi pretexte. El nu a avut niciodată şi nu are banii respectivi”, a spus Ponta.

    El a arătat că “circul” privatizării Oltchim trebuie să înceteze. “De azi circul trebuie să înceteze. De azi luăm act de faptul că cineva şi-a bătut joc de oamenii de la Oltchim, că altcineva, Videanu şi ai lui, l-au băgat în faţă pe domnul Dan Diaconescu sperând să-şi acopere fraudele de acolo, şi că de azi începând vom lua măsuri – noi transmitem, sigur, către Parchet, când are timp Parchetul să se ocupe de lucrurile astea – şi de asemenea, venim cu planul pentru următoarele şase luni în aşa fel încât să salvăm combinatul”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax,.ro

  • Ce-ar fi să demisionăm amândoi?

    Cu câteva zile înainte de declanşarea suspendării preşedintelui, premierul i-a propus acestuia, prin intermediul televiziunii colegilor de alianţă, “să ne depunem demisiile şi să ne întoarcem amândoi la popor”, adică să se facă alegeri anticipate, care ar fi rezolvat dintr-un foc şi problema de plagiat a lui Victor Ponta, şi dificultatea USL de a derula corect din punct de vedere legal procedurile de suspendare a lui Traian Băsescu. Replica preşedintelui, împachetată glumeţ în mapa roşie prezentată la învestirea ministrei Andronescu din 2 iulie, a constat în reînnoirea ofertei lui, făcută la începutul lunii aprilie, cu ocazia congresului PSD, de a accepta să demisioneze de la Cotroceni şi să fie organizate simultan alegeri parlamentare şi prezidenţiale, cu condiţia ca USL să accepte modificarea Constituţiei, cu parlament unicameral redus şi mandat prezidenţial de 4 ani.

    Propunerea lui Băsescu (enunţată pentru prima dată în martie anul trecut, când a fost salutată de Ion Iliescu, bucuros că Băsescu şi-ar putea scurta mandatul) era menită să evidenţieze simţul responsabilităţii prezidenţiale faţă de rezultatele referendumului din 2009 şi să stimuleze simpatia electoratului faţă de un PDL care îşi căuta relansarea în ochii electoratului. Aceeaşi ofertă a fost repetată în iunie, pe atunci în chip de soluţie pentru conflictul preşedinte-premier privind reprezentarea ţării la Consiliul European, cu propunerea ca alegerile prezidenţiale şi parlamentare să fie organizate împreună, fie în noiembrie, fie în decembrie, ianuarie 2013 sau februarie. Declaraţia era făcută în aceeaşi conferinţă de presă în care ironia “dottore” la adresa lui Victor Ponta ilustra că preşedintele e la curent cu iminentul scandal privind plagiatul şi/sau masteratul din Catania ale premierului, în urma căruia lideri ai PDL ca Vasile Blaga, Monica Macovei sau Cristian Preda aveau să capete un motiv să ceară demisia imediată a lui Victor Ponta, deşi ultimul lucru de care aveau nevoie România şi economia ei în această perioadă de mari riscuri externe era căderea unui al treilea guvern în mai puţin de jumătate de an.

    Ambele tabere ilustrează, prin astfel de strategii construite în jurul ideilor de demisie şi demitere, lipsa preocupării faţă de respectarea propriului mandat şi faţă de stabilitatea guvernării. Mandatul preşedintelui se încheie la sfârşitul lui 2014, iar electoratul nu i-a dat votul în 2009 lui Traian Băsescu ca să demisioneze cu aproape doi ani înainte de termen şi nici ca să-şi pună demisia pe masă ca monedă de schimb, indiferent cât de nobil ar părea scopul, ori ca armă în lupta de imagine dintre partide. De cealaltă parte, oferta lui Victor Ponta de a demisiona dacă demisionează şi Traian Băsescu dovedeşte ce valoare reală au pentru copreşedintele USL funcţiile de prim-ministru şi de preşedinte, coborâte la rolul de glumiţă cu potenţial de rating într-o emisiune TV.

  • Premierul Spaniei declară razboi membrilor BCE care refuză să susţină statele cu probleme financiare

    Rajoy a publicat o scrisoare adresată liderilor europeni în care cere ca BCE să cumpere obligaţiuni ale statelor de la periferia zonei euro, afectate puternic de criza datoriilor suverane, transmite Bloomberg.

    “Asta este lupta pe care trebuie să o purtăm în Europa. Eu duc această luptă”, a afirmat premierul Spaniei.

    Premierul Italiei, Mario Monti, a avertizat, de asemenea, într-un discurs în parlamentul de la Roma că Europa se confruntă cu un moment “crucial”.

    Liderii celor mai mari două economii din Europa de Sud au trecut la ofensivă după ce randamentele obligaţiunilor au crescut puternic, urmând anunţului de la sfârşitul săptămânii trecute că băncile din Spania vor primi un ajutor de până la 100 de miliarde de euro, chair dacă scopul planului a fost de a calma temerile legate de finanţele ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta asigură din nou că Tratatul ACTA nu va fi ratificat până când nu este modificat la Bruxelles

    El a reluat declaraţia la sediul Bibliotecii Naţionale, la RoNewmedia, eveniment dedicat industriei digitale.

    În urmă cu o săptămână, premierul a afirmat de asemenea că Tratatul ACTA nu va fi ratificat de România la acest moment.

    “Nu-l ratificăm până când nu vor fi aduse în Parlamentul European modificări care să asigure, aşa cum este corect, protecţia drepturilor de proprietate intelectuală, dar nici să nu atingă drepturile la viaţa privată. În momentul în care laşi furnizorii de internet să îmi intre în adresa de e-mail, să îmi citească mesajele, aşa ceva eu unul nu vreau să mi se întâmple mie personal şi atunci cu atât mai puţin să i se întâmple oricărui cetăţean român”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premierul a schimbat conducerea Poliţiei Române: Liviu Popa, înlocuit cu Petre Tobă

    Ministrul de Interne, Ioan Rus, a propus numirea la conducerea Poliţiei Române a chestorului Petre Tobă în locul lui Liviu Popa, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Andrei Zaharescu.

    Liviu Popa va conduce Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Bihor. Propunerea de schimbare a şefului Poliţiei Române vine la câteva zile după ce premierul Victor Ponta declara, ca urmare a fugii lui Sile Cămătaru, că a cerut ministrului de Interne, Ioan Rus, să prezinte, miercuri, în şedinţa de Guvern, un raport privind urmăriţii general şi că ar putea fi daţi afară şefii din Poliţie, dacă aceştia sunt vinovaţi de situaţia existentă.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ungureanu intră în istorie cu cel mai scurt mandat de premier şi rămâne cu visul de preşedinte

    Instalat la conducerea Guvernului la 9 februarie, Ungureanu şi-a pregătit în acest inteval un bilanţ al celor 100 de zile pe care însă nu a mai apucat să îl prezinte în Parlament, iar moţiunea de cenzură depusă de opoziţie nu i-a permis decât să justifice deciziile în problemele legate de Cupru Min şi Chevron.

    În scurta perioadă în care s-a familiarizat cu sălile Palatului Victoria, Ungureanu a fost pus în faţa presiunii politice pentru alocarea de bani către primării şi îndeplinirea doleanţelor UDMR pe linie de învăţământ, în faţa cărora a cedat după ce a încercat mediatic să lanseze ideea că se străduieşte să reziste eroic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro