BusinessMagazin

Tag: politica

  • Binefacerile unei ameninţări extraterestre

    Un editorialist de la Financial Times, invocat de acelaşi Krugman, pune acţiunea autorităţilor japoneze pe seama dublului şoc, cel al cutremurului din 2011 şi cel al Chinei, care a detronat Japonia din poziţia celei de-a doua economii mondiale. Prin 2011, la CNN, Krugman a glumit propunând inventarea unei ameninţări extraterestre, care să deturneze atenţia de la deficite şi inflaţie; mai mult, concentrarea economică necesară combaterii unei asemenea ameninţări ar duce la depăşirea crizei în cel mult un an şi jumătate.

    Să facem o săritură de la invazia extratereştrilor în Bangladesh, unde un accident urât, soldat cu 1.000 de morţi, a scos la iveală câte ceva din dedesubturile afacerilor marilor companii, ceva ce se traduce prin „forţă de muncă ieftină„ şi „productivitate„ în graficele din powerpointuri. Şi mi-am adus aminte de un recent studiu al unor profesori germani, care au arătat cum criza a erodat adânc valorile morale ale lumii. Oamenii se declară împotriva exploatării copiilor sau cruzimii faţă de animale sau a poluării, dar, atunci când aleg cele mai ieftine electronice sau haine, încalcă tocmai principiile enumerate. Experimentul a inclus oameni, bani, acte de comerţ şi şoareci care puteau muri (sau nu), în condiţii de piaţă (sau nu, adică în relaţii directe între indivizi). Uşor de ghicit, condiţiile de piaţă s-au dovedit acoperitoare, iar câţiva şoricei au plătit cu viaţa; scuzele au fost de genul „dacă nu o fac eu, o să o facă altcineva„ – recunoaşteţi ideea, nu?

    Al treilea capitol al textului meu este creşterea economică din primul trimestru, de peste 2%, definită drept surprinzătoare (şi chiar este, într-o Europă care a intrat în recesiune). Românii au tot raportat creşteri economice de ceva vreme, dar pe de altă parte este lesne de observat că piaţa se dovedeşte relativ insensibilă la cifrele statisticilor, o mare parte din şefii de companii cu care venim în contact dovedindu-se destul de pesimişti. Iar de regăsirea procentelor de creştere în nivelul de trai, nici vorbă. De ce?
    Păi nu ne ameninţă extratereştrii, una la mână. Autorităţile nu gândesc cu capul lor, doi la mână. Activitatea economică este, de cele mai multe ori, o combinaţie între „dacă nu o fac eu, o să o facă altcineva„ (în varii feluri, pentru că avem imaginaţie) şi exportul de forţă de muncă ieftină (e o figură de stil).

    Lipsită de viziune politică, socială şi economică, România nu mai poate trage foloase de pe urma creşterilor economice din statistici. Ani şi ani de zile am fluturat „mâna de lucru ieftină„, ne-am mândrit cu creşterile de doi digiţi ale companiilor, am cultivat un soi de egoism financiar şi mulţi s-au autoamăgit cu eficienţa proprie. Greşit: marketerii n-au marketat, analiştii s-au făcut că analizează, iar executivii s-au făcut că execută, în timp ce piaţa şi cifrele de afaceri au crescut de la sine, alimentate doar de dorinţa oamenilor de a trăi mai bine. Iar acum culegem ce-am semănat şi decuplarea este cuvântul momentului. Avem o piaţă de capital şi una valutară decuplate de restul economiei, un politic decuplat de economic, un grup important de multinaţionale urmându-şi propriile interese, deosebite de cele ale societăţii, avem români decuplaţi de români. Fluturăm o austeritate care nu ni se potriveşte şi aşteptăm soluţiile altora.
     

  • Telenovelă interminabilă cu servicii secrete

    Stănescu, unul dintre criticii din PNL cei mai înverşunaţi ai PSD şi ai lui Ponta, a iniţiat o lege care prevede măsurarea terenurilor de către Agenţia de Cadastru să se facă gratis, iar legea a fost votată în Senat lunea trecută de către un PNL coalizat cu PDL, PPDD şi UDMR contra PSD-PC; aceasta ar fi picătura care a umplut paharul, conform premierului. Dincolo de aceasta însă, mai mult a contat scandalul mediatic stârnit de Stănescu prin demisia, alături de alţi patru liberali, din comisia de anchetă a posibilei încălcări a imunităţii diplomatice a judecătorului CEDO Corneliu Bârsan, prin interceptări telefonice orchestrate de SRI şi DNA în virtutea legii siguranţei naţionale, cu scopul de a proba suspiciunea de corupţie asupra soţiei lui Bârsan.

    Sorin Roşca-Stănescu, mereu dornic de luptă contra lui Ponta, a acuzat PSD că blochează comisia fiindcă ancheta  ar fi ajuns la Traian Băsescu şi la directorul SRI, Liviu Maior, lucru care nu i-ar conveni premierului. Hazliu este însă că în USL există un consens (concretizat şi într-un proiect de lege promovat de un pesedist) că demantelarea epocii Băsescu trebuie să treacă şi prin interzicerea folosirii de către procurori pentru cauze penale uzuale a interceptărilor telefonice cu mandat obţinut în virtutea legii siguranţei naţionale.

    Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI, condusă de Georgian Pop (PSD), a explicat în martie că s-a autosesizat în cazul Bârsan şi că a făcut deja o primă anchetă care nu a dovedit existenţa unor interceptări în condiţiile legii siguranţei naţionale. Senatul a aprobat însă atunci cererea lui Roşca-Stănescu de înfiinţare a unei comisii separate pentru cazul Bârsan, lucru catalogat (corect) de Monica Macovei drept o încercare de intimidare în general a procurorilor şi a judecătorilor care emit mandate de interceptare.

    Dar e de natură scandalul stârnit de Stănescu să submineze decisiv coeziunea USL? Fisura între PSD şi PNL se manifestă, deşi în surdină, în multiple zone de decizie politică, aşa cum am văzut în ultimele luni, de la chestiunea confiscării averilor ilicite şi până la cea a impunerii unei taxe de solidaritate de 10% pentru bugetarii cu salarii sau pensii de peste 1.000 de euro pe lună.

    Chestiunea modificării Constituţiei pentru legiferarea dreptului statului de a expropria averi sau bunuri folosite la infracţiuni ori pentru cauze de utilitate publică, de pildă, şi-a găsit răspunsuri diferite în interiorul puterii. Premierul Victor Ponta a insistat că articolul 44 privind proprietatea trebuie revizuit, pentru că el nu acoperă situaţii concrete care nu pot fi rezolvate în condiţiile actuale (valorificarea maşinilor confiscate provenite din furt ori eliberarea unor terenuri pentru construcţii de autostrăzi). Şeful comisiei de revizuire a Constituţiei, Crin Antonescu, a insistat însă că regimul proprietăţii nu trebuie “fragilizat”, întrucât articolul 44 acoperă suficient orice situaţie descrisă de premier.

    De aceeaşi parte a baricadei cu Antonescu s-a situat de această dată preşedintele Traian Băsescu, care a amintit că există deja o lege privind confiscarea extinsă a bunurilor rezultate în urma infracţiunilor şi că aplicarea ei riguroasă ar rezolva toate problemele.

     

  • Cine mai coabitează cu cine dacă i se rupe USL. Perlele politice ale săptămânii

    “Vreţi să ne predăm un candidat domnului Voiculescu să fie analizat pe toate părţile timp de doi ani? Noi nu facem aşa ceva!” – Cezar Preda, vicele PDL, sugerând că PDL nu-şi desemnează mai repede un candidat la prezidenţiale ca să nu fie criticat la televiziune

    “Cei care îşi fac un titlu de mândrie din capacitatea lor de a coabita cu domnul Băsescu, acuzându-i pe alţii că nu au acest dar al coabitării, ar trebui să se gândească la faptul că marea coabitare, marea reuşită în materie de coabitare este totuşi aceasta, în USL” – Crin Antonescu, liderul PNL

    “Ianus şi feţele lui Ianus” – Mihail Neamţu, liderul Noii Republici, solicitat să-i facă o caracterizare scurtă preşedintelui Traian Băsescu

    “A uitat să îşi cumpere coroana. şi cum nu trecea nimeni pe stradă cu vreuna în mână să i-o dea lui Marinescu, a plecat aşa cum a venit” – primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, acuzată de europarlamentarul PDL Jean Marinescu că nu l-a lăsat să depună coroană de flori la statuia lui Mihai Viteazul

    “USL nu se rupe, dar poate să i se rupă” – preşedinte PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, spune, comentând neînţelegerile PSD-PNL generate de atacurile lui Sorin Roşca-Stănescu la adresa lui Victor Ponta

    “Elena Udrea îşi poate aduce o contribuţie serioasă la vizibilitatea opoziţiei făcute de către PDL. Deci, nu opoziţie la opoziţie, opoziţie la USL!” – Vasile Blaga, liderul PDL

  • Astărăstoae: Sistemul de sănătate continuă să se afle într-o profundă criză de subfinanţare

     Astărăstoae a declarat, într-o conferinţă de presă, că politica demagogică privind finanţarea sistemului de sănătate continuă în România.

    El susţine că este continuată astfel politica “aruncării prafului în ochi” şi că, deşi guvernanţii au anunţat că au majorat cu un miliard de euro bugetul Sănătăţii, în realitate bugetul alocat pentru îngrijirea pacienţilor din România a scăzut cu 18 la sută întrucât creşterea bugetară merge la plata arieratelor pe diferte domenii – medicamente, aparatură medicală.

    “Atât FMI, cât şi UE au avut foarte multă grijă de cei care dezvoltă industria în domeniul sănătăţii, cea mai mare piaţă financiară legală din acest moment din lume şi s-a mai introdus şi directiva că orice se achiziţionează se plăteşte în 60 de zile din momentul achiziţiei”, a spus Astărăstoae.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis: USL va deveni tot mai vulnerabilă. Este nevoie de multă înţelepciune politică pentru a o păstra

    Întrebat joi într-o conferinţă de presă dacă vede USL mai puternică sau mai vulnerabilă la un an de guvernare, prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, a apreciat că “USL va deveni din ce în ce mai vulnerabilă”.

    “USL va deveni din ce în ce mai vulnerabilă prin simplul fapt că apare eroziunea prin guvernare. Şi atunci este nevoie de foarte multă înţelepciune politică pentru a păstra USL ca şi o forţă care poate să mişte lucrurile în România”, a spus Iohannis.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cioloş, despre Bruxelles ca “Înalta Poartă”: Oricât de înaltă ar fi, tot are o clanţă pe undeva

     “Preşedintele Băsescu, unii dintre dumneavostră vorbeau aici de «Înalta Poartă», de ce face, ce taie şi spânzură Bruxelles-ul. Eu vreau să vă spun că oricât de înaltă ar fi o poartă, tot are o clanţă undeva. Important e să ştii să o găseşti să o deschizi şi să treci dincolo”, a spus oficialul european.

    El le-a cerut fermierilor români să renunţe la ideea delimitării “noi aici, în România, ei acolo în Europa”, având în vedere faptul că sunt beneficiarii unei politici comunitare, respectiv Politica Agricolă Comună.

    “Măcar dumneavoastă, în agricultură să ieşiţi din ideea asta – noi aici, în România, ei acolo, în Europa. Ieşiţi din ideea asta, sunteţi unul puţinele sectoare care beneficiază de o politică comună, Politica Agricolă Comună”, a spus comisarul european.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta, despre disponibilizări la Poştă: Cei care au venit pe criterii politice să plece

     Solicitarea a fost adresată în şedinţa de guvern.

    “Sigur va trebui făcută o restructurare. Vor fi oameni care nu mai au cum să rămână, pentru că nu e nevoie, însă cel mai important, domnule ministru, vă rog, să discutaţi criteriile pe care se fac disponibilizările. Cei care au venit pe criterii politice cred că trebuie să plece. Trebuie să găsiţi acele criterii. Oricum nu vor fi acceptate de toată lumea, dar trebuie să fie cât mai transparente şi cât mai clare”, i-a spus Ponta ministrului.

    El a susţinut faptul că Guvernul doreşte să găsească o “soluţie realistă” şi nu una care să păcălească oamenii.

    “Nu vreau să-i păcălim pe oameni, vreau să le spunem foarte clar că, din 2009 încoace, când compania a trecut pe pierdere sub conducerea PDL, s-au angajat 6.000 de oameni, în condiţiile în care activitatea Poştei, ca de altfel în toată lumea şi în toată Europa, se reduce prin mijloacele moderne de comunicare”, a explicat premierul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kelemen: Rolul poliţiei politice a fost preluat de anumiţi procurori, în special de DNA

     “Din 2005 – 2006 încoace au fost cazuri unde noi am observat o transformare perversă la nivelul poliţiei politice de până în 1989. A fost preluat acest rol de anumiţi procurori şi în special de DNA. Am constatat că, de foarte multe ori, deciziile vizau drepturile minorităţilor naţionale, inclusiv folosirea limbii materne în administraţia locală, simbolurile comunităţilor locale şi naţionale şi multe aspecte, inclusiv retrocedarea proprietăţilor.

    De aceea am spus că este o transformare perversă, fiindcă nu mai este poliţie politică. Deciziile justiţiei nu se comentează, dar prin aceste decizii au fost lezate de foarte multe ori drepturile minorităţilor naţionale”, a spus Kelemen.

    Întrebat dacă este sau nu întâmplătoare reţinerea de către DNA a preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, liderul UDMR a afirmat că nu crede că acţiunea a fost întâmplătoare.

    El a adăugat că decizia Curţii de Apel Târgu Mureş, de cercetare în libertate a lui Borboly, este una “corectă şi justă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Eu vreau să arăt că articolul 44 din Constituţie privind proprietatea e revizuibil

     Solicitat să comenteze unele declaraţii din mediul public potrivit cărora articolul 44 este nerevizuibil, Ponta a răspuns: “Până la urmă te duci la articolul care spune că e nerevizuibil şi-l revizuieşti. Important este dacă vrei, important este dacă există decizia politică şi asumată. Te duci la articolul care spune că 44 e nerevizuibil şi îl revizuieşti pe ăla şi atunci e revizuibil şi 44”.

    Ponta a dat exemplul unor situaţii concrete care nu îşi găsesc în acest moment o rezolvare corectă din cauza formei în care este reglementată proprietatea în acest moment.

    “Eu vin şi vă spun că sunt lucruri concrete cu care ne întâlnim: Poliţia Română ţine garaje întregi de maşini confiscate şi furate, că nu avem voie să le valorificăm, că e dreptul de proprietate. Toată lumea din Europa care respectă dreptul de proprietate mult mai mult decât România le vinde domn’e, şi cu asta basta. Noi trăim în nişte situaţii absurde, adică vreţi să nu vindem maşinile confiscate că nu ştiu cine v-a zis dumneavoastră că nu se poate revizui articolul 44. Eu vreau să vă arăt că se poate dacă vrei. Întrebarea este dacă există voinţă”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Următoarea fază a crizei din Cipru

    Comisarul UE pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, a explicat în faţa unui comitet al Parlamentului European că “reunificarea insulei cipriote ar da un impuls major dezvoltării economice şi sociale a Ciprului” şi că “a venit momentul să revitalizăm procesul de reunificare”. Ca efect al invaziei din 1974, trupele Turciei încă staţionează în Ciprul de Nord, regiune al cărei separatism este nerecunoscut de comunitatea internaţională.

    Citiţi aici un reportaj despre efectele divizării Ciprului

    În paralel, Rehn a criticat lentoarea cu care Ciprul abordează reforma bancară. La 15 mai, o delegaţie FMI urmează să discute la Nicosia condiţiile pentru programul de salvare în valoare de 10 mld. euro aprobat de UE şi BCE; de asemenea, Ciprul va vinde rezerve de aur în valoare de 400 mil. euro.