BusinessMagazin

Tag: magazine

  • cora ajunge la 12 magazine prin deschiderea hipermarket ului din Afi Palace Ploieşti

    Philippe Lejeune, director general al cora România declară că ”Suntem convinşi că echipa Afi-cora va deveni un excelent pol de atracţie comercială pentru ploieşteni”.

    Israel Vizel, manager of Romania malls division & AFI Palace Cotroceni – Mega Fun spune că “Pot spune că Afi Palace Ploieşti este rezultatul direct al unei excelente colaborări cu managemantul cora şi sunt sigur că acesta este doar începutul a ceea ce va deveni o relaţie de business de lungă durată.”

    Ca şi în cazul ultimelor investiţii ale societăţii (cora Bacău, cora şoseaua Alexandriei Bucureşti şi cora Brătianu din Constanţa), cu certificate sau care urmează a primi certificate internaţionale BREEAM de clădiri verzi, şi la amenajarea cora Ploieşti s-au folosit soluţii tehnice prietenoase cu mediul. Iată câteva exemple:

    •           Sistemul inteligent BMS (Building Management System) prin care se consumă doar energia de care este nevoie, fără pierderi, deoarece BMS monitorizează şi comandă instalaţiile electrice, termice, de alimentare cu apă potabilă, preparare apă caldă menajeră, de ventilare şi climatizare.

    •           Căldura recuperată din interiorul hipermarketului prin instalaţia de frig tehnologic nu este aruncată în exterior, ci preîncălzeşte de la 10 ̊C la 42 ̊ C apa caldă menajeră a hipermarketului. în timpul zilelor călduroase de vară, când instalaţia de frig lucrează la maxim, întreg necesarul de apă caldă pentru hipermarket se prepară în acest fel, fără a se folosi energie convenţională.

    •           Compresoarele de producere a frigului tehnologic în prima treaptă şi condensatoarele sunt echipate cu convertizoare de frecvenţă care permit funcţionarea în concordanţă cu cerinţa reală de frig.  

    •           Sunt utilizate corpuri de iluminat cu surse LED care consumă cu 30% mai puţină electricitate decât sursele fluorescente sau cu halogeni pentru asigurarea aceluiaşi nivel de iluminare. Durata de viaţă a surselor LED este de 4-5 ori mai mare decât a surselor clasice.

    •           Iluminatul zonei de vânzare este comandat pe patru zone cu patru aprinderi (25%/50%/75%/100%), permiţând reducerea consumului în afara orelor de funcţionare a magazinului.

    cora România are în prezent doisprezece magazine, atât în centre comerciale proprii, cât şi în spaţii închiriate, dintre care patru la Bucureşti (Alexandriei, Pantelimon, Lujerului şi Sun Plaza) şi opt în provincie, la Ploieşti, Cluj Napoca, Baia Mare, Arad, Drobeta Turnu Severin, Constanţa şi Bacău.

  • Pachetele albe, fără inscripţii, pentru ţigări, distrug afacerile micilor comercianţi

    Roy Morgan, cea mai importantă companie de cercetare la nivel internaţional, a publicat studiul The Impact of Plain Packaging on Australia Small Retailers (Impactul Ambalajelor Generice asupra Micilor Comercianţi din Australia). Jeff Rogut, CEO al Australasian Association of Convenience Stores (AACS), a declarat că studiul confirmă ceea ce era deja evident pentru aceste mici afaceri.

    “Studiul arată faptul că nivelul de conştientizare al micilor comercianţi din Australia privind tutunul ilicit este ridicat şi a crescut după introducerea ambalajelor generice. Mai mult de patru din zece comercianţi percep comerţul ilicit ca având un impact negativ asupra afacerii lor şi o treime spun că au avut clienţi care au întrebat despre achiziţionarea tutunului ilicit,” a declarat Jeff Rogut.

    Aproape nouă din zece mici comercianţi preconizează că viitoarea creştere cu 12,5% a accizelor în fiecare dintre următorii patru ani va accentua impactul negativ al comerţului ilicit asupra afacerii lor.

    “Era evident faptul că ambalajele generice aveau să aibă implicaţii financiare serioase pentru proprietarii de magazine mici, iar acest ultim studiu o confirmă,” a declarat Jeff Rogut.

    “Costurile asociate cu timpii de tranzacţie mai mari, frustrarea clienţilor, întârzierile în gestionarea stocurilor, precum şi volumul de lucru mai mare pentru angajaţi şi cerinţele de formare au fost toate absorbite obligatoriu de către magazinele mici pe propria cheltuială, ceea ce a pus o presiune exagerată asupra rezultatelor lor financiare. În afară de lipsa totală de consultare cu comercianţii, ceea ce a condus la introducerea ambalajelor generice, poate cel mai frustrant aspect din întreg acest proces este acela că, în pofida problemelor cu care s-au confruntat comercianţii, vânzările de tutun din magazinele mici au rămas în mare parte neafectate, unele magazine înregistrând chiar o creştere a vânzărilor de tutun.

    În pofida afirmaţiilor triumfătoare ale diferiţilor lobbyişti în domeniul sănătăţii, realitatea este că ambalajele generice au avut un impact negativ asupra micilor comercianţi fără a reduce incidenţa fumatului.

    Acest studiu subliniază, din nou, faptul că Guvernul australian trebuie să investească în educaţie dacă îşi doreşte îmbunătăţirea stării de sănătate a societăţii. Reacţiile inconştiente, precum introducerea ambalajelor generice care dăunează unui sector al economiei fără beneficii aparente, au fost din nou expuse ca un eşec al politicii,” a mai spus Jeff Rogut.

    Studiul, comandat de Philip Morris şi beneficiind de sprijinul AACS, a reafirmat faptul că tutunul este încă o categorie de produse vitală – şi legală – pentru magazinele mici, 95% dintre magazine considerând tutunul ca fiind important pentru rezultatele lor financiare.

    “Singurele concluzii rezonabile care pot fi trase din acest studiu independent sunt, în primul rând, faptul că deşi ambalajele generice au avut evident un impact negativ asupra marjelor micilor comercianţi, tutunul rămâne un produs important pentru magazinele mici şi, în al doilea rând, faptul că în pofida trâmbiţărilor şi felicitărilor de la nivel politic, vânzările de tutun rămân în mare parte neafectate şi fumătorii consumă în continuare acest produs legal,” a declarat Jeff Rogut.

    “Pledăm din nou în faţa administraţiei la toate nivelurile să se consulte cu comercianţii, cei care sunt afectaţi de modificările legislative precum ambalajele generice, înainte de a introduce reglementări  prost gândite care vizează titluri de”, a declarat acesta.

    Rezultatele cheie ale studiului Roy Morgan disponibile la www.aacs.org.au subliniază următoarele informaţii:

    •           Două treimi dintre micii comercianţi susţin că ambalajele generice le-au afectat negativ afacerea.

    •           78% au experimentat o creştere a timpului necesar pentru servirea clienţilor fumători adulţi şi 62% declară că se alocă timp suplimentar comunicării cu aceşti clienţi cu privire la produsele din tutun.

    •           62% dintre micii comercianţi s-au confruntat cu un nivel crescut de frustrare din partea clienţilor fumători adulţi şi 65% au observat intensificarea frecvenţei cu care vânzătorii oferă produse greşite clienţilor (în special din cauza dificultăţii de recunoaştere/diferenţiere între mărci).

    •           34% dintre comercianţi au experimentat o creştere a încercărilor de returnare a produselor, cu precădere din cauza faptului că mulţi consumatori au fost serviţi cu un produs pe care nu l-au cerut.

    •           44% dintre micii comercianţi consideră că ambalajele generice au afectat negativ nivelul de servire pe care îl pot oferi clienţilor care cumpără alte produse decât tutun.

    •           75% dintre micii comercianţi au observat o creştere a timpului alocat comandării stocurilor. 45% susţin că durează mult mai mult.

    •           Precizia procesului de comandare a fost de asemenea afectată, 46% dintre micii comercianţi confruntându-se cu o frecvenţă mai mare a comenzilor greşit plasate.

    •           58% dintre micii comercianţi au observat o creştere a timpului necesar pentru recepţionarea stocului, în momentul în care curierul este acolo (ceea ce conduce şi la frustrare din partea curierului), şi 83% au acum nevoie de mai mult timp să proceseze stocurile după plecarea curierului, inclusiv 57% declarând că acum durează mult mai mult timp.

    •           Deşi 28% dintre micii comercianţi în general au crescut numărul de ore pentru personal, 63% au declarat că volumul de muncă este acum mai mare după introducerea ambalajelor generice.

    •           în jur de o treime din micii comercianţi au arătat îngrijorare cu privire la securitatea magazinului sau personalului deoarece angajaţii stau mai puţin cu faţa la vitrina magazinului după introducerea ambalajelor generice.

    •           66% dintre micii comercianţi petrec timp suplimentar pentru instruirea angajaţilor part-time, ocazionali sau temporari ca urmare a tranziţiei la ambalajele generice, în timp ce 44% se confruntă cu costuri suplimentare pentru formarea personalului ca urmare a tranziţiei.

    •           65% consideră că guvernul australian nu ia în considerare nevoile afacerilor de mică dimensiune în legislaţia privind tutunul.

    •           65% dintre comercianţi au declarat că opiniile lor cu privire la guvernul australian sunt mai puţin favorabile ca urmare a legislaţiei privind ambalajele generice.

    •           83% consideră că guvernul australian a afectat negativ abilitatea micilor comercianţi de a concura cu lanţurile mari.

    •           43% dintre comercianţi consideră că comerţul ilicit are un impact moderat sau major asupra afacerii lor.

    •           33% dintre micii comercianţi au declarat că au avut clienţi care au întrebat despre achiziţionarea tutunului ilicit după introducerea ambalajelor generice.

    •           87% dintre comercianţi preconizează că viitoarea creştere de 12,5% a accizelor în fiecare dintre următorii patru ani va contribui la un impact negativ al comerţului ilicit asupra afacerii lor.

  • Internetul este din ce în ce mai important pentru comerţul din Europa Centrală

    “Chiar dacă există riscul de a cumpăra un produs fals, diferenţa de preţuri dintre magazinele online şi cele clasice este atât de mare, încât clienţii îşi asumă riscurile şi decid să cumpere de pe internet. După prima achiziţie, clienţii sunt gata să cumpere şi alte produse. Importanţa acestui canal de vânzări va creşte pe măsură ce tot mai mulţi clienţi utilizează computere sau smartphone-uri conectate la internet”, potrivit studiului.

    Potrivit datelor Eurostat, în anul 2012 ţara din Europa Centrală care avea cel mai mare număr de persoane care foloseau frecvent internetul era Slovacia (74% din populaţie), în timp ce România se afla pe ultimul loc (43% din populaţie). De asemenea, ţara cu cel mai mare număr de persoane care comandaseră online un produs sau un serviciu era tot Slovacia (45%), iar România era de asemenea pe ultimul loc (cu mai puţin de 10%).

    “În toate aceste ţări există o tendinţă de creştere a numărului de utilizatori de internet, iar în România şi Bulgaria numărul de persoane care utilizează frecvent internetul s-a dublat în ultimii cinci ani”, potrivit studiului. Potrivit datelor Eurostat, în anul 2012 cel mai mare procent de persoane care au făcut achiziţii pe internet din România este cel din regiunea Bucureşti-Ilfov (10% din total).

  • Il Passo investeşte 110.000 de euro într-un nou magazin

    Cu o suprafaţă de 74 mp, acesta este prima unitate a retailerului din Ploieşti. Locaţia va oferi spre vânzare peste 500 de modele de încălţăminte şi accesorii pentru femei şi bărbaţi, produse ce fac parte din colecţia de toamnă – iarnă 2013 / 2014.  

    Deschiderea magazinului din Ploieşti vine după ce în anul 2012 Il Passo şi-a extins reţeaua de magazine cu două unităţi în Craiova (Electroputere Park), respectiv în Iaşi (Palas Mall) şi cu un outlet în Bucureşti (Fashion House Militari), a căror investiţie totală a depăşit 400.000 de euro.

    În prezent, Il Passo operează 12 magazine deschise în Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Craiova. Reţeaua de distribuţie este completată de outlet-ul din Fashion House Militari şi de magazinul online lansat în 2011.

     

  • Apple a început vânzarea noilor modele iPhone. Analiştii anticipează vânzări record

     În Munchen, peste 2.000 de oameni au aşteptat startul vânzărilor, în timp ce în Paris, la Luvru, 300 de persoane au stat la coadă pentru deschiderea magazinului Apple. La magazinul din cartierul Ginza din Tokyo s-au strâns aproximativ 800 de persoane înainte de startul programului, inclusiv oameni costumaţi în Batman sau îmbrăcaţi în stilul cofondatorului Apple Steve Jobs. Un magazin din Beijing a atras doar 50 de clienţi, întrucât cumpărătorii trebuie să se programeze online pentru a veni la magazin să-şi ridice smartphone-urile.

    Lansarea din Asia şi Europa va continua pe parcursul zilei de vineri cu startul vânzărilor în Statele Unite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele 20 de hipermarketuri Real vor deveni Auchan în mai puţin de un an

    “Calendarul nostru este unul ambiţios, dorim să realizăm convergenţa celor 20 de magazine şi trecerea sub marca şi comerţul Auchan în mai puţin de un an. Priorităţile noastre, în această perioadă, sunt: integrarea celor 5.000 de noi colaboratori, (…) propunându-le un comerţ bazat pe discountul generalizat. Convergenţa celor două companii este o oportunitate extraordinară care ne va permite să ne consolidăm şi să creăm valoare pentru toţi: pentru clienţi, pentru angajaţi, pentru furnizori şi pentru producătorii români”, a declarat, într-un comunicat, directorul general al Auchan România, Patrick Espasa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât câştigă un angajat al Mega Image

    La salariu se adaugă un comision din vânzările magazinelor care poate ajunge până la 300 de lei. Practic, cu cât vânzările magazinelor sunt mai mari, cu atât câştigurile angajaţilor cresc. Persoanele care ocupă posturile de şef de tură în cadrul Mega Image Shop&Go nu primesc bonuri de masă, dar obţin din partea angajatorilor prime de Crăciun şi de Paşte, atât în bani, cât şi în produse. Primele variază în funcţie de vechimea angajaţilor între 100 şi 300 de lei.

    Un lucrător comercial care munceşte într-unul dintre cele peste 140 de supermarketuri deschise de Mega Image obţine un salariu net lunar de 900 de lei. El primeşte şi bonuri de masă de circa 200 de lei, pe care nu le poate folosi doar dacă vrea să cumpere din supermarketurile companiei.Xavier Piesvaux este şeful Mega Image.

    Mai multe pe gandul.info

  • Mega Image deschide vineri două supermarketuri în Bucureşti

     Ambele magazine vor fi operate sub brandul Mega Image, iar unul, cu o suprafaţă de 434 metri pătraţi, va fi situat pe strada Maior Vasile Băcila, din sectorul 2, urmând ca celălalt, cu 260 metri pătraţi suprafaţă de vânzare, să fie deschis pe strada Râul Doamnei, din sectorul 6.

    Mega Image va deschide încă trei magazine noi până la finalul lunii septembrie.

    Parte a grupului belgian Delhaize, Mega Image este cea mai mare reţea de supermarketuri din România, care cuprinde 249 magazine în Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe, sub mărcile Mega Image (150) şi Shop&Go (99).Xavier Piesvaux este şeful Mega Image.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afacerea de familie care a supravieţuit crizei: “Am avut şi proiecte de un milion de euro”

    FINALUL ACESTUI AN VA FI AGLOMERAT PENTRU LOREDANA PREDA, antreprenoarea de 35 de ani care deţine Galeriile Noblesse împreună cu soţul său, Silviu. Galeriile Noblesse este unul dintre cei mai mari retaileri de mobilă de lux de pe piaţa locală şi se pregăteşte de extindere: până în noiembrie ar trebui să fie gata o investiţie de peste un milion de euro într-un nou showroom, cel mai mare proiect al companiei, unde vor fi aduse piese de mobilier de import din Italia, Spania, Franţa, Anglia sau Portugalia pe o suprafaţă de aproape 1.000 mp. Este investiţia care a ţinut în priză familia Preda încă de anul trecut, după ce au cumpărat o casă monument istoric din zona pieţei Rosetti din centrul Capitalei, pe care acum o renovează.

    „Cererea există (pentru mobilă de lux – n.red.)„, a ţinut să lămurească încă de la începutul discuţiei Loredana Preda. Care adaugă faptul că tocmai acest lucru a stat la baza deciziei de a face noua investiţie. „Diferenţa este că cererea este mult mai calificată, mai exigentă.„

    CEREREA ÎN CREŞTERE SE VEDE ŞI ÎN REZULTATELE  COMPANIEI, care anul acesta aşteaptă o cifră de afaceri mai mare cu 20-30% comparativ cu 2012, când a avut încasări de aproape 3 milioane de euro. Explicaţia pentru creşterea cererii se află în faptul că proprietăţile valoroase şi-au redus preţurile, iar cei care le-au achiziţionat au nevoie acum de mobilă şi decoraţiuni pentru amenajare, este de părere Loredana Preda. Cele mai scumpe piese din noul showroom vor ajunge la preţuri între 20.000 şi 25.000 de euro.

    „Am învăţat în timpul crizei că este important să ştii pe ce drum vrei să mergi, să nu te laşi pradă tentaţiilor şi să fii bine informat„, spune antreprenoarea care a venit în Bucureşti cu puţin timp înainte de începerea problemelor economice. Dacă în 2007 a făcut prima investiţie în Bucureşti, iar 2008 a fost anul „de acomodare„, în 2009 criza a început să lovească în toate businessurile din economie. A venit ca un duş rece după euforia generată de creşteri economice care ajungeau şi la 7% şi în care businessurile mergeau din inerţie.

    Pe piaţa mobilei generaliste scăderile de vânzări au început în 2009 şi nu s-au oprit nici acum. Secundar, a fost lovit şi segmentul mobilei de lux, care s-a cernut în tot acest timp.Vânzările de mobilă de lux sunt estimate la peste 10 milioane de euro şi se fac în principal pe baza importurilor, deoarece producătorii români nu s-au încumetat să atace acest segment de piaţă.  

    În cazul Galeriilor Noblesse, criza a adus un număr mai mare de furnizori: o parte dintre aceştia au fost înlocuiţi pentru că au dat faliment, dar ultimii ani au adus şi o diversificare a portofoliului companiei. Dacă iniţial persoanele fizice erau cele care generau în totalitate cifra de afaceri a companiei, în ultimii ani şi proiectele de birouri, cafenele, restaurante, hoteluri sau spaţii de magazine au adus din ce în ce mai multe încasări. Acestea din urmă contribuie cu 30% la încasările Galeriilor Noblesse, iar planurile Loredanei Preda sunt să crească acest nivel.

    Unele proiecte la care compania a lucrat se apropie de un milion de euro. Deocamdată planurile de extindere pentru Galeriile Noblesse se opresc la showroomul din piaţa Rosetti. „Consider că Bucureşti este centrul comercial al ţării. Ca provocare pentru noi nu ar fi deschiderea unui showroom în alt oraş, ci ieşirea cu proiecte în afară. Acesta este un obiectiv pe care mi-l doresc.„

  • Carrefour a mai adăugat două magazine ale Tradiţional Ecologic şi unul al Rost Com la reţeaua Expres

    Cele două magazine din Bucureşti, Express Unirii şi Express Chişinău, au suprafeţe de 53 metri pătraţi şi, respectiv, 36 metri pătraţi, şi cuprind aproximativ 2.000 de produse, în timp ce unitatea din Braşov, Express RostCom Mircea cel Bătrân, are 101 metri pătraţi şi însumează 3.000 de produse.

    Astfel, numărul de unităţi în acest format se ridică la 35, dintre care 3 magazine operate în sistem integrat şi 32 în franciză.

    În iulie, Carrefour a încheiat două noi parteneriate cu lanţurile locale de magazine, Rost Com din Braşov şi Traditional Ecologic din zona Bucureşti-Ilfov, împreună deţinând 20 de unităţi, care urmează să fie integrate de retailerul francez şi operate în regim de franciză sub brandul Express.

    Grupul francez Carrefour are în România 129 magazine, dintre care 24 de hipermarket-uri Carrefour, 69 de supermarket-uri Market, 35 de magazine de proximitate Express şi un magazin online. Retailerul a avut anul trecut pe piaţa românească vânzări de 986 milioane euro, fără TVA, cu 3% mai mari faţă de valoarea din 2011.

    În august, compania a anunţat că va deschide la finele anului un hipermarket la Galaţi.