"Cei de la BNR nu vor un procent mai inalt, sustinand ca 20% repezinta un nivel acceptabil, chiar peste media de majorare a salariilor. Totusi, in unele cazuri s-ar putea accepta si o suma mai mare daca se face dovada permanentei venitului", au declarat pentru MEDIAFAX surse prezente la intalnirea de marti dintre reprezentantii Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) si conducerea BNR.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Proiectul BNR spune ca, atunci cand acorda un imprumut, bancile vor lua in calcul venituri cu cel mult 20% mai mari decat cele declarate la Fisc in anul precedent.
Mai multe amanunte, pe www.protv.ro
Acum, cand afacerea pe care o conduce are previziuni de incasari de peste 20 de milioane de euro pentru anul in curs, iar sediul nou, unde urmeaza sa se mute anul viitor, are o suprafata de 3.600 mp, Bostina face haz de faptul ca in 1992 el si partenerul sau imparteau un singur birou, restul spatiului fiind ocupat de biroul secretarei. Dar ce i se pare cu adevarat incredibil, privit cu ochii tanarului avocat de atunci, este ca un avocat poate castiga acum intr-o singura ora cat era un salariu atractiv in urma cu 15 ani. Bostina isi aminteste ca a primit o oferta de la o companie de stat, in primii ani ai carierei sale, dar un amic din strainatate i-a spus sa nu accepte slujba, oricat de bine platita i se parea, pentru ca va ajunge la un moment dat sa castige intr-o singura ora cat un salariu intreg.
Pentru multe dintre casele de avocatura, planurile initiale au fost intr-adevar depasite de cifrele din balanta contabila. Piata avocaturii ar urma sa ajunga anul acesta la pragul de 200 de milioane de euro, conform estimarilor din piata, cresterile din ultimii ani plasandu-se la peste 20%. Odata cu evolutia incasarilor, firmele de profil au marit si tarifele practicate, crestere sprijinita de trei motoare distincte: cresterea afacerilor clientilor (care solicita un volum mai mare de servicii, iar serviciile sunt si mai complexe), specializarea avocatilor (care pot percepe tarife mai mari, pe masura serviciilor oferite) si cresterea costurilor pentru o casa de avocatura (de la salarii si pana la chirii).
Cat castiga de fapt un avocat ramane, in principiu, un subiect tabu, insa mai transparente sunt tarifele cu care sunt facturati clientii caselor de avocatura de top. Catalin Baiculescu, co-managing partner la Musat & Asociatii, crede ca la nivel de partener nu exista, in genere, onorarii orare sub 200 de euro, iar “pentru serviciile partenerilor din firmele de top se percep tarife de 350-500 de euro pe ora”. Casa de avocatura Musat & Asociatii prefera facturarea orara, spune Baiculescu, pentru ca “acesta este sistemul cel mai folosit in piata si care pare a fi cel mai echilibrat: plata se face in functie de munca prestata”.
Onorariile variaza pentru fiecare casa de avocatura, dar cel mai frecvent diferenta apare intre felul cum e platit un senior cu o experienta de 15 ani fata de un proaspat absolvent. “Diferentele pot fi de la simplu la dublu sau chiar de unu la trei”, spune Florentin Tuca, managing partner la Tuca, Zbarcea & Asociatii. In opinia lui, media tarifelor orare in top 10 se incadreaza intre 175 si 375 de euro.
“Cred ca in Romania onorariile avocatilor au crescut semnificativ fata de anii anteriori, cresterile ajungand chiar sa se dubleze sau sa se tripleze fata de perioada de pionierat a avocaturii”, spune Florentin Tuca, plasand aceasta perioada de pionierat la nivelul anilor 2000.
Onorariile practicate in Romania au tendinta de a se apropia de cele de pe pietele vestice, dar vor ramane in continuare departe de cele practicate la Londra, ca urmare a nivelului diferit de sofisticare, a diferentelor de traditie si, nu in ultimul rand, a raportului dintre cerere si oferta. “Nu poti lucra in piata romaneasca si sa ceri 500-600 de euro pe ora bazandu-te pe faptul ca acelasi client plateste la fel la Londra.”
Ion Nestor, fondator al Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), cea mai mare companie de pe piata romaneasca, completeaza ca tarifele orare sunt doar baza, “caramizile” pe care se stabileste onorariul, pentru ca “sunt situatii in care criteriul orar nu este relevant: daca un avocat genereaza in jumatate de ora sau o ora o solutie pentru o problema exceptionala, valoarea adaugata este enorma”. Dar, atrage atentia fondatorul NNDKP, orice onorariu are un plafon de suportabilitate, “pentru ca de la un punct risti sa nu mai incasezi nimic”. Onorariile variaza foarte mult si in functie de client si relatia pe care casa de avocatura o are cu acesta; o companie ce apeleaza des la servicii de consultanta are o putere de negociere mai mare decat un client cu un proiect singular. Daniel Voicu, managing partner la Voicu & Filipescu, spune ca la nivelul ratelor orare, tarifele variaza intre 50 si 500 de euro. “Probabil ca intre primele zece firme de avocatura romanesti nu exista o diferenta mare a onorariilor orare, dar pot aparea variatii semnificative atunci cand intervin discounturi, succes fee-uri (onorarii de succes) ori alte aranjamente financiare”, declara Voicu.
Totodata, veniturile companiei in primele trei luni ale acestui an au inregistrat o crestere cu 8,4% pana la nivelul de 307 de milioane de euro, potrivit raportului financiar al grupului francez de telecomunicatii France Telecom. Venitul mediu per utilizator a fost insa in scadere cu aproximativ 10 euro in trimestrul intai al anului, un client Orange aducand companiei un venit anual de 126,7 de euro.
"A fost un trimestru bun si suntem multumiti de performantele Orange Romania, care sunt in conformitate cu obiectivele pentru aceasta perioada a anului. In continuare ne vom concentra asupra extinderii retelei broadband si dezvoltarii unor noi servicii convergente care includ telefonie mobila, telefonie fixa si Internet pentru a oferi clientilor nostri beneficiile celor mai simple si atractive solutii de comunicare", a declarat Richard Moat, directorul executiv al operatorului de servicii.
In ce priveste clientii serviciilor broadband, compania a inregsistrat o crestere de peste 144% comparativ cu primul trimestru al anului precedent, pe fondul extinderii reteleo broadband, dar si a repozitionarii ofertelor de date mobile. Astfel, numarul clientilor brtadband ai Orange Romania a depasit un milion.
In 2007, compania a inregistrat venituri de 1,234 de miliarde de euro, baza de clienti numarand la finalul anului 9,8 milioane de utilizatori.
Bekim Kuqi (33 de ani) a infruntat cu curaj razboiul civil, exilul, bombele care cadeau peste fabricile lui si explozia unei masini incarcate cu explozibil intr-unul dintre magazinele sale. Asa ca spune ca e pregatit sa infrunte si provocarea de a face afaceri in proaspat independentul Kosovo.
De ani intregi, reteaua electrica a fost atat de nesigura, incat asigurarea iluminatului la magazine a fost mereu o lupta zilnica, care-l obliga pe Kuqi sa cheltuiasca in jur de 1.000 de dolari pe zi pentru generatoare de rezerva. Chiar si asa, cumparatorii sunt nevoiti sa se descurce cu luminile palpaind. Si dat fiind ca venitul lunar mediu este aici cam de 220 de dolari pe luna, el se plange ca majoritatea clientilor isi permit doar o Coca-Cola la unul dintre restaurantele din magazinele sale. “Imi pun nadejdea in Dumnezeu”, spune Kuqi si adauga: “adesea ma gandesc ca statul aici cere un sacrificiu prea mare si ca ar trebui sa plec. Dar aici e locul meu”.
La mai putin de o luna dupa ce conducerea etnicilor albanezi din Kosovo si-a declarat independenta fata de Serbia, cu sprijinul Statelor Unite si al Uniunii Europene, Pristina continua sa freamate de multimile care impanzesc noile cafenele sic si mall-urile. Dar aceste semne superficiale de succes economic mascheaza incertitudinile unei natiuni proaspat nascute, a carei existenta nu este recunoscuta de Serbia, Rusia si alte state europene.
Chiar daca Kosovo poate sa depaseasca aceste obstacole politice, economia i-a fost atat de afectata de razboi, incat noul stat este nevoit sa importe chiar si produse de baza, ca laptele sau painea. Organizatia Transparency International claseaza Kosovo pe pozitia a patra in randul celor mai corupte economii, dupa cele din Camerun, Cambodgia si Albania. Daca va reusi sa ajunga o economie competitiva, va arata ca poate ajunge un stat de sine statator, care poate stabiliza regiunea balcanica; in caz contrar, va ramane un orfan sarac adoptat de Occident.
Fostul lider iugoslav Slobodan Milosevici a refuzat autonomia Kosovo in 1989 si i-a reprimat dur pe etnicii albanezi care constituie majoritatea populatiei. Unii dintre ei au ajuns in cele din urma la rebeliune armata. NATO a intervenit in 1999 ca sa opreasca riposta violenta a lui Milosevici la adresa rebelilor si in ultimii opt ani aceasta regiune izolata predominant musulmana a fost administrata de Natiunile Unite.
Pentru viitorul apropiat, spun analistii occidentali, economia Kosovo va ramane dependenta de ajutoarele straine, cu securitatea asigurata de cei 16.000 de militari NATO si cu guvernarea sub supravegherea unei misiuni a Uniunii Europene care va prelua mandatul de la Natiunile Unite. “S-ar putea sa fie nevoie de cel putin 10 ani pana cand Kosovo va reusi sa stea pe picioarele sale”, spune Joost Lagendijk, raportorul pentru Kosovo din partea Parlamentului European. “Kosovo este o tara agricola saraca, unde livrarile de energie sunt sporadice, domnia legii trebuie protejata si economia o ia aproape de la zero.”
Vanzarea ca fier vechi a masinilor scoase din uz este principala activitate de export din Kosovo. Infrastructura este deficitara, oamenii de afaceri se plang ca mita este o obisnuinta, iar somajul este in jur de 50%, potrivit oficialilor guvernamentali. “De ani de zile ne-am obisnuit sa folosim lipsa de independenta ca scuza pentru orice”, spune Shpend Ahmeti, un economist care conduce Institutul pentru Studii Avansate, o organizatie cu sediul la Pristina. “Acum, ca avem independenta, trebuie sa aratam ca meritam sa fim o tara si ca suntem in stare sa cream o economie viabila.” Pentru aceasta, spun economistii, Kosovo trebuie sa incurajeze industria locala; importurile sunt in valoare de 1,9 miliarde de dolari anual, insa exporturile abia daca ajung la 130 de milioane.
Succesul noului stat va depinde si de indrazneala unor antreprenori precum Kuqi, care vine dintr-o familie de tarani. Kuqi a inceput cu vanzarea de haine la un chiosc in orasul lui natal, Suva Reka, o asezare mica industriala din sudul provinciei. Afacerea a crescut repede. Dar in timpul razboiului dintre etnicii albanezi si sarbi din 1998-1999, fabricile lui au fost incendiate si el a fost nevoit sa se refugieze in Albania.
S-a intors in Kosovo in 2000 si si-a reluat afacerile; patru ani mai tarziu, potrivit politiei, un rival invidios a detonat o masina incarcata cu explozibil in cel mai mare magazin al sau. Astazi, Kuqi are 13 magazine si malluri in toata provincia, pe care le-a construit folosind forta de munca ieftina a locului. “Oamenii de aici sunt dispusi sa munceasca mult”, spune el.
Costurile au fost de in jur de 190 000 euro, acestea fiind aproape de bugetul de 200.000 de euro sumat la inceputul lui 2007.
In acest an, au participat 170 de echipe de creatie din 69 de agentii, competitorii din strainatate reprezentand 67 % din totalul inscrierilor.
AdPrint premiaza cele mai bune creatii print si echipele care le-au realizat, iar cea de-a noua editie a festivalului s-a desfasurat intre 7 si 10 februarie la Brasov.
Raportul evalueaza programul national de convergenta al Romaniei in perioada 2007-2010, iar viziunea Guvernului roman asupra urmatorilor trei ani este considerata prea optimista de catre oficialii de la Bruxelles.
Click aici pentru mai multe amanunte
In acest an, data limita pentru inregistrarea acestor declaratii este 1 mai.
Click aici pentru mai multa amanunte
"Daca vorbim de venituri, Romania este mai aproape de Africa decat de tarile bogate ale Europei. Dar nici nu putem recurge la o crestere a salariului minim peste nivelul de 500 de lei, pentru ca asta ar duce la o inflatie care ar afecta toate rezultatele pe care le-am obtinut in economie pana acum", a spus Pacuraru.
Acesta a adaugat ca Romania are nevoie de inca 20 de ani pentru a ajunge la 75 la suta din media veniturilor din tarile Uniunii Europene.
Mai multe detalii aici
Pana la aproape 100 de milioane de euro au urcat veniturile celor sase hoteluri de cinci stele de pe piata romaneasca. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, incasarile au crescut cu 8%. Anul trecut, cel mai cautat hotel de 5 stele a fost JW Marriott, care a avut singur o cifra de afaceri de 37 de milioane de euro, cu 6% mai mult fata de 2005. Profitul net consemnat de Marriott s-a ridicat la 14,7 milioane de euro, si pe fondul faptului ca este cel mai mare hotel de 5 stele din Bucuresti. JW Marriott dispune de aproape 380 de camere si 23 de apartamente, o galerie comerciala, spatii de conferinte si restaurante.
Athne Palace Hilton ocupa locul doi in clasamentul dupa cifra de afaceri, pe locul trei s-a situat Howard Johnson Grand Plaza, iar pe locul patru Crowne Plaza. Athne Palace Hilton realizeaza peste 50% din venituri din contracte de acomodare incheiate cu unele dintre cele mai mari companii din Romania, precum Petrom, Coca-Cola sau Enel, care isi gazduiesc angajatii pe perioade care pot atinge si un an. Hotelul este aflat in portofoliul companiei Ana Hotels, controlata de omul de afaceri George Copos.
Hotelul de cinci stele Howard Johnson Grand Plaza a avut o crestere de 12% a cifrei de afaceri pe primele sase luni ale anului, pana la 9 milioane de euro. Principalele motive care au stat la baza cresterii au fost cresterea cotatiei Bucurestiului ca destinatie in turismul de business si cresterea frecventei evenimentelor politice, economice sau sportive.