BusinessMagazin

Tag: Grecia

  • Grecia nu va primi urmatoarea transa daca nu va lua noi masuri de austeritate

    Oficialii europeni au precizat ca estimeaza plata transei pana
    la mijlocul lunii iulie. Grecia are nevoie de bani pana la
    jumatatea lunii viitoare pentru a evita intrarea in default
    (incapacitate de plata). Liderii europeni insista ca deblocarea
    urmatoarei transe sa fie conditionata de aprobarea, de catre
    parlamentul elen, a unor noi legi privind reforme fiscale si
    privatizarea activelor statului. Intre timp, populatia elena isi
    exprima tot mai zgomotos dezaprobarea fata de masurile de
    austeritate si privatizarile impuse de institutiile financiare
    internationale. “Pentru a trece la plata urmatoarei transe, trebuie
    sa fim siguri ca parlamentul elen va da votul de incredere
    guvernului si va sustine programul, asa ca decizia va fi luata la
    inceputul lunii iulie”, a declarat ministrul belgian al Finantelor,
    Didier Reynders.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primarul Londrei: Lasati Grecia sa dea faliment!

    Johnson le-a transmis ministrilor de Finante europeni ca Grecia
    ar trebui obligata sa paraseasca zona euro si lasata sa se descurce
    cu datoriile, drept “pedeapsa” a comportamentului sau “nesabuit”.
    El a avertizat, de asemenea, ca Marea Britanie nu va contribui la o
    noua garantie, pentru a scoate aceasta tara din criza.

    Ministrii de Finante din tarile zonei euro au decis, in noaptea
    de duminica spre luni, amanarea unei decizii finale privind
    achitarea transei de 12 miliarde de euro din imprumutul acordat
    Greciei. Oficialii europeni au aratat ca guvernul remaniat
    saptamana trecuta de Papandreou trebuie mai intai sa obtina votul
    de incredere al Parlamentului, apoi sa treaca legislatia necesara
    pentru noile masuri de austeritate si privatizari, pentru a primi
    transa.


    Cititi mai multe     pe www.apropo.ro

  • Premierul grec vrea acum referendum pentru revizuirea constitutiei

    Premierul a afirmat in fata parlamentului ca este nevoie de
    reducerea numarului de parlamentari, de transparenta in finantarea
    partidelor si de un nou sistem electoral, cu limitarea numarului de
    mandate la care are dreptul un parlamentar. In opinia lui
    Papandreou, revizuirea constitutiei, printr-un referendum care ar
    urma sa aiba loc la toamna, ar trebui sa faca mai usoara urmarirea
    penala a oficialilor guvernamentali pentru erori de management si
    coruptie.

    In acest sens, va fi formata o comisie independenta, cu circa 25 de
    membri, care sa preia propuneri de la cetateni si sa redacteze un
    raport asupra acestora pana in toamna, dupa modelul aplicat in
    prezent de
    Islanda    .

    Duminica au inceput dezbaterile din parlament care ar trebui sa
    duca, pana marti seara, la un vot de incredere asupra componentei
    noului guvern, remaniat vineri. “Va cer un vot de incredere, pentru
    ca ne aflam intr-un moment de rascruce. Problema deficitului si cea
    a datoriei au adus Grecia in starea actuala, de diminuare a
    suveranitatii nationale”, a spus Papandreou, citat de AP. Este de
    asteptat ca guvernul sa obtina votul de incredere, intrucat dispune
    de sustinere majoritara (155 din 300 de parlamentari).


    Vezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei
    (GALERIE FOTO)

    Premierul a confirmat ca Grecia se afla in discutii cu UE, FMI si
    Banca Centrala Europeana pentru un nou pachet de credite in valoare
    aproximativ egala cu cel aprobat in mai 2010, adica in jur de 110
    miliarde de euro. Dow Jones precizeaza ca noul ministru de finante,
    Evangelos Venizelos, are deja programate intalniri, duminica si
    luni, cu omologii sai din zona euro, pentru discutii privind
    viitorul imprumut.

    Este exclusa varianta declararii de catre Grecia a incapacitatii de
    plata pentru o parte din datoria publica, estimata la peste 300 de
    miliarde de euro, a insistat seful guvernului elen, spunand ca
    aceasta ar fi “o catastrofa si pentru populatie, si pentru
    banci”.

    Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din
    Europa (GALERIE FOTO)

    Giorgios Papandreou a adaugat ca guvernul sau a facut toate
    eforturile posibile pentru a reduce deficitul bugetar, 15,4% la
    10,5% din PIB pe parcursul anului trecut. El a criticat, in schimb,
    agentiile de rating, fuga profiturilor facute in Grecia catre
    paradisurile fiscale, speculatorii financiari pe instrumente
    derivate si presa pentru ca seamana panica si descurajeaza
    potentialii investitori in economia elena.

    Liderii UE, FMI si BCE cer Greciei sa aprobe un nou program de
    masuri de austeritate si privatizare, in valoare de 28 de miliarde
    de euro, drept conditie pentru aprobarea urmatoarei transe, de 12
    miliarde de euro, din pachetul de credite de 110 miliarde aprobat
    anul trecut.

    Seful opozitiei de dreapta, Antonis Samaras, a cerut in schimb
    alegeri anticipate, sustinand ca propunerea de referendum avansata
    de Papandreou este doar o “manevra diversionista” menita sa
    mascheze incapacitatea guvernului de a scoate tara din criza.

  • Liderii politici ai UE se roaga de bancile europene sa salveze Grecia

    Aflat la o conferinta cu investitorii tinuta la
    Sankt-Petersburg, Zapatero a spus ca liderii europeni, care se vor
    intalni saptamana viitoare pentru un summit consacrat crizei
    datoriilor suverane, vor sustine Grecia cu “masuri rezonabile”,
    acceptabile pentru pietele financiare. Prezenta la aceeasi
    conferinta, presedinta Finlandei, Tarja Halonen, l-a sustinut pe
    Zapatero, cerand sectorului privat sa dea dovada de “bun-simt” si
    “responsabilitate”, transmite publicatia elena Capital.

    Declaratiile celor doi intervin dupa ce, vineri, presedintele
    francez Nicolas Sarkozy si cancelarul german Angela Merkel au cazut
    de acord ca rezolvarea crizei datoriilor grecesti sa se faca
    inclusiv prin implicarea creditorilor privati (in principal marile
    banci europene si americane care detin obligatiuni grecesti),
    subliniind insa ca aceasta implicare sa se faca pe baza
    voluntara.

    Anterior, mai multe state europene in frunte cu Germania au
    insistat ca ele nu vor mai pune la bataie banii contribuabililor
    din tarile lor pentru finantarea datoriei Greciei decat cu conditia
    ca si sectorul privat sa se implice, suportand o parte din costuri.
    Aceasta inseamna ca respectivii creditori sa accepte o schimbare a
    termenilor de plata pentru creantele sau obligatiunile grecesti, in
    principal acceptarea prelungirii scadentelor de plata.

    Vezi aici cine sunt principalii creditori
    privati ai Greciei (GALERIE FOTO)

    Tot sambata, Horst Seehofer, presedintele filialei bavareze a
    Uniunii Crestin-Democrate, partidul Angelei Merkel, a declarat
    pentru Der Spiegel ca “este timpul pentru o implicare a
    creditorilor privati”, nu pe baza voluntara, ci sa fie obligati
    imediat la aceasta. O serie de experti financiari ai partidului au
    sustinut aceeasi idee – introducerea unor reglementari care sa
    oblige bancile europene creditoare sa suporte o parte din costurile
    restructurarii datoriei grecesti.

    Zapatero a respins, de asemenea, ultimele analize ale agentiilor de
    rating, care au decretat deja ca ar insemna insolventa de facto
    pentru Grecia daca investitorii financiari privati ar accepta orice
    fel de schimbare a termenilor de plata pentru datoria greceasca de
    natura sa le afecteze interesele. “Astfel de analize pe termen
    scurt nu reflecta realitatile proiectului european”, a spus
    el.

    Josef Ackermann, seful Deutsche Bank, unul dintre cei mai mari
    creditori ai Greciei, a spus ca el accepta ideea unui “rol activ”
    al bancilor in rezolvarea crizei, dar a subliniat ca e nevoie ca
    planul de austeritate asumat de Grecia sa fie suplimentat cu inca
    unul, si mai drastic, “pentru a sustine cresterea economica”.

    Premierul spaniol Zapatero a propus si introducerea unei taxe pe
    tranzactiile financiare internationale (taxa Tobin), pentru a
    limita apetitul de risc al bancilor si al fondurilor speculative si
    pentru a suplimenta bugetele statelor europene, grav incercate in
    ultimii ani de presiunea de a finanta cu bani publici bancile
    afectate de criza.

    Parlamentul European, care a adoptat in martie o rezolutie de
    introducere a unei taxe Tobin la nivelul UE, considera ca o astfel
    de initiativa ar aduce la bugetul european circa 200 de miliarde de
    euro anual.

  • Guvernul grec a fost remaniat. Noul ministru de finante este Evangelos Venizelos

    Venizelos, 54 de ani, membru al partidului socialist de
    guvernamant PASOK si fost contracandidat al lui Giorgios Papandreou
    pentru sefia partidului, in 2007, a fost incepand din 2009 ministru
    al apararii in guvernul Papandreou, relateaza agentiile de presa.
    Este profesor de drept constitutional la Unversitatea Aristotel din
    Salonic. Venizelos a fost promovat totodata si ca vicepremier,
    alaturi de Theodoros Pangalos, care isi pastreaza aceasta pozitie
    si in noua componenta a guvernului.

    Pentru postul de ministru de finante, Papandreou a apelat initial
    la Loukas Papademos, fost vicepresedinte al Bancii Centrale
    Europene, insa acesta a declinat oferta.

    Ex-ministrul de Giorgios Papaconstantinou, cel care a negociat cu
    UE si FMI in 2010 actualul acord de finantare de 110 miliarde de
    euro, va deveni ministru al mediului.

    In locul lui Venizelos, titular la Ministerul Apararii devine Panos
    Beglitis, fostul adjunct al lui Venizelos.

    O alta numire importanta este la Externe, portofoliu preluat de
    Stavros Lambrinidis, 49 de ani, fostul lider al grupului
    parlamentar al PASOK in Parlamentul European si un apropiat al lui
    Papandreou, ca si Venizelos si Beglitis.

    Ministrii
    noului guvern     vor depune juramantul la ora 13.00.

    Remanierea are ca scop revitalizarea Ministerului de Finante,
    devenit tinta principala a furiei populare contra taierilor de
    cheltuieli care au urmat acordului cu UE si FMI din 2010, ca si
    consolidarea echipei lui Papandreou in fata rezistentei opozitiei
    si a unora dintre membrii PASOK fata de noul plan de austeritate
    care reprezinta conditia continuarii finantarii de catre UE si
    FMI.

    Joi, premierul Papandreou a afirmat in parlament ca si Grecia, si
    Europa sunt in fata unui moment istoric crucial, spunand ca “fie
    Europa va face istorie, fie istoria va matura Uniunea Europeana” –
    o aluzie clara la reticentele oficialilor europeni de a sustine
    Grecia in continuare, reticente manifestate in ciuda faptului ca
    stirile negative pe acest subiect au subminat increderea in moneda
    europeana.

  • Liderul opozitiei din Grecia: “Nebunie inseamna sa faci acelasi lucru iar si iar si sa astepti rezultate diferite”

    Initial, decizia urma sa fie luata la reuniunea din 19-20 iunie,
    insa pe parcursul zilei de joi a devenit clar ca amenintarea unei
    crize politice in Grecia se prelungeste. Dupa o zi de joi in care
    discutiile in contradictoriu pe marginea pachetului de austeritate
    au dus la dezertarea din partid si din parlament a doi membri ai
    partidului socialist de guvernamant (PASOK) si la iesirea din
    partid a inca unuia, Giorgios Papandreou a declarat ca va anunta
    componenta noului guvern elen vineri, la ora 9.00.

    Comisarul european pentru afaceri economice si monetare, Olli
    Rehn, a spus ca decizia privind acordarea unui nou imprumut, care
    sa acopere necesitatile de finantare ale Greciei in 2013 si 2014,
    se amana pana la 11 iulie, in timp ce FMI a anuntat ca va elibera
    urmatoarea transa din actualul imprumut, de circa 12 miliarde de
    euro, pana la sfarsitul lui iunie, cu conditia ca pana atunci
    parlamentul elen sa aprobe masurile de austeritate aflate in
    discutie (reduceri de cheltuieli, cresteri de taxe si impozite si
    programul de privatizare rapida a activelor statului). Imprumutul
    actual, in valoare de 110 miliarde de euro, a fost aprobat de UE si
    FMI la inceputul lui mai 2010.

    Presa elena scrie ca dezertarile din partid ar putea fi urmate
    de altele, astfel incat guvernul sa piarda majoritatea in
    parlament, tinand cont ca PASOK are o majoritate de numai patru
    locuri in parlament.


    Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din Europa (GALERIE
    FOTO)

    Liderul opozitiei de dreapta, Antonis Samaras (seful partidului
    Noua Democratie) a insistat pentru renegocierea termenilor
    acordului Greciei cu creditorii internationali, motivand, conform
    Kathimerini, cu un citat din Einstein: “Nebunie inseamna sa faci
    acelasi lucru iar si iar si sa te astepti sa obtii rezultate
    diferite” – aluzie la faptul ca masurile de austeritate luate din
    primavara lui 2010 pana acum n-au avut succesul scontat.

    Pentru o continuare a discutiilor pe marginea planului de
    reforma, Samaras a pus intentionat o conditie populista, respectiv
    abolirea legii cetateniei, votata anul trecut, care le ofera
    drepturi sporite copiilor nascuti in Grecia ai imigrantilor.

    In realitate, Samaras pandeste momentul pentru o rasturnare de la
    putere a PASOK, care a venit la putere in 2009 invingand Noua
    Democratie cu o larga majoritate, intr-un context de nemultumire a
    alegatorilor fata de coruptia si incompetenta afisate de guvernarea
    de dreapta. Acum, profitand de nemultumirea populara fata de
    austeritatea impusa de socialisti, Samaras spune la randul sau ca
    guvernarea s-a erodat, ca Papandreou si PASOK nu mai pot guverna si
    ca sunt necesare alegeri anticipate.

    Joi seara, protestele pasnice ale “indignatilor” care cer la
    randul lor renuntarea la memorandumul de masuri de austeritate
    incheiat de guvernul Papandreou cu UE, FMI si Banca Centrala
    Europeana au continuat in Piata Syntagma din Atena, cu aceeasi
    energie ca si zilele si saptamanile trecute:

  • Haos in Grecia: premierul incearca sa reorganizeze guvernul

    Decizia vine pe fondul atentionarilor venite din partea
    oficialilor europeni care au indicat ca orice intelegere privind un
    nou ajutor financiar pentru Grecia este putin probabila in
    urmatoarele zile, aceasta putand fi amanata pana la mijlocul lunii
    iulie.
    Moneda europeana a avut puternic de suferit de pe urma tensiunilor
    din Grecia, coborand cu 1,8% fata de dolar, cel mai mare declin de
    la inceputul lui mai pana in prezent.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Premierul grec va forma joi un nou guvern. Agentiile de rating au incoltit decisiv Grecia

    Cu cateva ore inainte, presa elena relatase ca premierul si-a
    oferit demisia, in schimbul formarii unui guvern de uniune
    nationala care sa poata aproba si pune in aplicare programul dur de
    austeritate necesar pentru ca tara sa poata primi in continuare
    finantare externa.

    “Nici nu am apucat sa intram in discutii mai serioase si opozitia a
    si venit cu conditii pe care noi nu le putem accepta”, a declarat
    Papandreou, citat de Dow Jones, referindu-se la blocajul
    negocierilor dintre PASOK, partidul socialist de guvernamant condus
    de el, si partidele de opozitiede stanga si de dreapta, care se
    opun taierilor de cheltuieli si privatizarilor cerute de UE si
    FMI.

    Liderul opozitiei de dreapta, Antonis Samaras (partidul Noua
    Democratie), a propus la randul sau formarea unui guvern de
    coalitie, sub conducerea unui nou premier acceptat de toate
    partidele, care sa renegocieze cu UE si FMI memorandumul de
    politici economice si fiscale.

    Criza politica de la Atena intervine in toiul seriei de decizii
    negative anuntate de agentiile de rating Moody’s si
    Standard&Poor’s, care au redus in ultimele zile ratingul
    suveran al Greciei si pe cel al bancilor grecesti si au avertizat
    ca vor face acelasi lucru cu bancile franceze, la ora actuala cele
    mai mari creditoare ale Greciei, cu 56,7 miliarde de dolari,
    conform Bancii Reglementelor Internationale.


    Vezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei
    (GALERIE FOTO)

    Bancile grecesti retrogradate de Standard&Poor’s, miercuri,
    sunt National Bank of Greece, EFG Eurobank, Alpha Bank şi Piraeus
    Bank, toate prezente şi în România, al caror rating a fost redus de
    la B la CCC cu perspectivă negativă. Motivatia este legata de
    posibila scadere a accesului la lichiditate si de riscul unor
    retrageri de depozite de catre clientii greci, daca temuta
    restructurare a datoriei Greciei va avea loc.

    La randul sau, Moody’s a pus sub supraveghere ratingurile bancilor
    franceze BNP Paribas, Credit Agricole si Societe Generale, in
    perspectiva unei posibile retrogradari, din cauza expunerii duble
    la problemele Greciei – ca detinatoare de obligatiuni elene si ca
    banci care opereaza pe piata greceasca.

    Expunerea BNP Paribas este de 5 mld. euro, a Societe Generale de
    2,5 mld. euro, in timp ce Credit Agricole are o expunere de 631
    mil. euro si este si proprietara Emporiki Bank, cu un portofoliu de
    credite de 24,1 miliarde de euro.

    Agentia de rating Fitch a pus paie pe foc si ea, echivaland cu
    incapacitatea de plata o eventuala initiativa pentru Grecia
    similara Initiativei de la Viena din 2009, in virtutea careia
    bancile occidentale au acceptat sa-si pastreze expunerea in statele
    din Europa de Est, prelungind scadentele datoriei pentru o parte
    dintre aceste guverne.

    La fel ca si celelalte doua agentii americane de rating, Fitch a
    avertizat ca va califica drept insolventa preschimbarea scadentelor
    actuale ale obligatiunilor grecesti cu unele mai indelungate, care
    sa-i dezavantajeze astfel pe creditori (solutia propusa de Germania
    pentru a da ragaz economiei elene sa se redreseze), chiar daca
    aceasta preschimbare ar fi acceptata de bunavoie de creditori. Un
    astfel de verdict inseamna implicit ca toate cele trei mari agentii
    de rating nu se vor opri pana nu vor decreta Grecia ca fiind in
    incapacitate de plata.

  • S&P retrogradeaza patru banci elene prezente in Romania in categoria “extrem de speculativ”

    Ratingurile pentru credite pe termen lung au fost coborate de la
    “B” (categoria “speculativ ridicat”) la “CCC”, cu perspectiva
    negativa, potrivit unui comunicat al S&P. Aceasta perspectiva
    reflecta posibilitatea ca bancile sa fie retrogradate din nou, daca
    agentia considera ca este probabila intrarea institutiilor
    financiare respective, conform criteriilor S&P, in incapacitate
    de plata (default).

    Calificativul “CCC” este chiar deasupra categoriei de default cu
    perspective reduse de recuperare (“CCC-” pana la “C”) si cu patru
    trepte deasupra ratingului “D”, ultimul de pe scara de evaluare a
    S&P, atribuit in situatii de incapacitate de plata.
    Totodata, ratingurile pentru credite pe termen scurt au fost
    confirmate la “C”, iar calificativele pentru instrumente financiare
    hibride la “CCC-“.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza din Grecia va avea consecinte semnificative in Romania si Bulgaria

    In primul rand, banca japoneza si jurnalistii FT subliniaza cum
    clauzele Initiativei de la Viena, acordul incheiat in 2009 care
    obliga bancile-mama ale institutiilor de credit din Romania sa-si
    sustina subsidiarele si sa nu retraga capital, s-au inversat in
    cazul grupurilor financiare elene.
    “In prezent, subsidiarele romanesti finanteaza deja de ceva timp
    bancile-mama din Grecia”, potrivit analizei Nomura.
    Tendinta este favorizata de lichiditatea relativ buna din Romania
    si se manifesta in mai mica masura si in Bulgaria.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro