Tag: europa

  • Locuitorii celui mai frumos oraş din Europa s-au săturat de turişti: “Ne vrem oraşul înapoi!”

    Dacă pentru majoritatea localităţilor atragerea a cât mai mulţi turişti reprezintă un obiectiv important, nu acelaşi lucru este valabil în cazul Veneţiei. Locuitorii sunt nemulţumiţi de faptul că fluxul mare de turişti le afectează profund viaţa, mulţi dintre ei au ales să se mute în alte zone. De aceea, sute de locuitori ai lagunei au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de turismul în masă care le afectează viaţa.

    “Ne vrem oraşul înapoi”, au strigat veneţienii prezenţi la protest. Locuitorii susţin faptul că viaţa lor este profund afectată de numărul mare a celor care vizitează oraşul. Turismul, în acest caz, susţin veneţienii, aduce mari dezavantaje locuitorilor. “Suntem pentru Veneţia şi pentru veneţieni, iar cei dintre noi care sunt exilaţi la Mestre vor să se întoarcă în Veneţia”, a precizat jurnalistul Mario Secchi, participant la protest.

    Cititi mai multe pe www.voce.biz
     

  • Cele mai bune locuri din Europa unde îţi poţi găsi un job

    Un nivel scăzut al şomajului şi apariţia constantă a locurilor de muncă sunt două aspecte extrem de importante ce trebuie luate în calcul de cei care se gândesc să plece în străinătate. La nivel global, Europa stă destul de bine în ceea ce priveşte calitatea locurilor de muncă; cu toate acestea, în interiorul spaţiului european există diferenţe mari între state şi posibilităţile oferite de acestea.

    Din acest motiv, site-ul de specialitate Glassdoor a realizat un top al celor mai bune condiţii de muncă oferite de statele europene, scriu cei de la Business Insider.

    Locul 5: Danemarca

    Doar 10% din tinerii danezi sunt şomeri, mult sub media europeană.  De altfel, Danemarca a punctat bine la aproape toate categoriile cu excepţia uneia: rata de angajare de după criza din 2008.

    Locul 4: Austria

    Locul ocupat de Austria se datorează faptului că este una dintre puţinele state europene unde rata actuală a şomajului este astăzi mai mică decât cea înregistrată înainte de criză.

    Locul 3: Marea Britanie

    Scorul primit de Marea Britanie a plasat-o în primele trei destinaţii pentru cei care caută un loc de muncă.

    Locul 2: Norvegia

    Ţara a fost votată cea mai prosperă din lume timp de 7 ani la rând de către think tank-ul Legatum.

    Locul 1: Estonia

    Estonia este cel mai bun loc din Europa pentru a găsi un nou job. Statul baltic, ce are doar 1,3 milioane de locuitori, a primit scoruri perfecte la trei categorii: muncă part-time, muncă part-time pentru studenţi şi internship-uri.
     

  • Ce companii din România au fost încluse în topul primelor 500 din Europa Centrală şi Ucraina

    Companiile din România incluse în topul primelor 500 din Europa centrală şi Ucraina au înregistrat anul trecut venituri totale de aproximativ 46 de miliarde de euro, la fel ca în 2014. Cele 46 de companii prezente pe piaţa locală sunt responsabile astfel de mai puţin de 7% din veniturile înregistrate de primele 500 din regiune. Dacă pentru ţări ca Polonia sau Republica Cehia motorul creşterii este industria, piaţa locală se bazează mai ales pe consum.

    „În anumite zone am crescut mai mult decât am aşteptat, în altele am involuat. România va avea mereu o direcţie indecisă. Asta e România, nu avem spiritul german, nu avem determinarea altor naţii, ne apropiem mai degrabă de greci, de spiritul balcanic“, sintetizează Radu Gheţea, executivul care conduce din 2007 banca de stat CEC Bank, într-un dialog prilejuit de lansarea clasamentului Deloitte Top 500 companii din Europa Centrală şi de Est. Aflat la cea de-a zecea ediţie, clasamentul realizat de Deloitte oferă o sinteză asupra evoluţiei celor mai mari companii prezente în Europa Centrală şi Ucraina (500 de companii, 50 de băncii, 50 de companii de asigurare). 

    Clasamentul este condus de Polonia, urmată de Republica Cehia, Ungaria şi România. În acest context, de zece ani, valoarea afacerilor din România este mai degrabă modestă: anul trecut, veniturile însumate raportate de primele 500 de companii din top au ajuns la 685 de miliarde de euro, în creştere cu aproximativ 1,2% faţă de anul 2014. Potrivit clasamentului, cele 46 de companii din România prezente în CE Top 500 au fost avut venituri însumate de 46,4 miliarde de euro.

    Spre comparaţie, Polonia a fost prezentă în clasament cu 182 de companii, cu venituri care reprezintă 38% din totalul regiunii. Reprezentanţii Deloitte subliniază perspectivele optimiste legate de faptul că România este aproape de ocuparea celui de al treilea loc din clasament – cifrele însă ne arată cum ne aflăm în continuare la mare distanţă de prima clasată. Spre exemplu, veniturile cumulate ale primelor 10 companii incluse în top de pe pe piaţa locală (condus de Automobile Dacia, Petrom şi Rompetrol Rafinare), de circa 20 de miliarde de euro, reprezintă valoarea veniturilor primei companii poloneze incluse în top, gigantul din industria petrolului PKN Orlen.

    Creşterea numărului de companii deţinute de antreprenori din Europa Centrală şi de Est s-a văzut mai ales în Polonia, unde 11 astfel de companii au fost adăugate. Dacă România este prezentă în clasament cu două companii locale (Dedeman şi Tinmar), 37 de multinaţionle şi cinci companii deţinute de stat, Polonia este reprezentată de 32 de companii locale, 92 de multinaţionale şi 34 deţinute de stat.

    Cel mai bine reprezentate în domeniul financiar sunt băncile poloneze (15 la număr), urmate de cele din Republica Cehia (8), apoi Ungaria şi România (câte 6). Clasamentul este condus de două bănci poloneze – PKO Bank Polski şi Bank Pekao. În topul primelor 50 de bănci din regiune, pe primele locuri sunt tot polonezii, cu PKO Bank Polski, cu active de circa 62,6 miliarde de euro, şi Pekao, cu active de 39,6 miliarde de euro, aproape cât întregul sistemul bancar românesc (cu active totale de circA 80 de miliarde de euro).

    „În România ne confruntăm cu un paradox al sistemului bancar: depozitele sunt scăzute, iar pe de altă parte există cerere pentru credite şi, chiar şi mai surprinzător, avem exces de lichiditate în bănci; totodată există o prăpaste între dobânzile la depozite, foarte scăzute, şi dobânzile la credite, care sunt foarte mari“, sesizează şi George Toma Mucibabici, preşedintele Deloitte Romania. „România are un moment bun datorită condiţiilor create după criză, sănătatea sistemului bancar poate susţine cererile companiilor care vor să crească, să se dezvolte, toată lumea ştie că statul român nu a pus bani pentru salvarea sistemului românesc ca în alte ţări – băncile au acţionat cu grijă pentru a-şi face mai puternică prezenţa din România. Aprope 50% din populaţie este în mediul rural, acolo nu avem foarte dezvoltări industriale şi retail, bancarizarea este scăzută, dar în ultimii 25 de ani am reinventat banca în România“, explică şi Gheţea, în dialogul prilejuit de lansarea clasamentului.

    Activele celor mai mari 50 de bănci au crescut, în medie, cu 5,9% faţă de 2014; în timp ce ROE au scăzut uşor la 8,9% în 2015. Cei 50 de asigurători din regiune au înregistrat o creştere a primelor brute subscrise, în medie cu 4,5%. Industriile cheie, reprezentate de cele mai mari companii din regiune sunt energia şi resursele, consumul şi transporturile, producţia – care generează 90% din veniturile însumate ale celor 500 de companii incluse în top. Iar industria a înregistrat cea mai mare creştere a veniturilor, de 7,4%, alimentată mai ales de performanţa companiilor din automotive. Motorul creşterii în România a fost consumul – al doilea mare domeniu în funcţie de companiile prezente în clasament, care a crescut cu 4,1% anul trecut. “Anul 2015 a fost caracterizat de creşterea consumului şi a investiţiilor. Este de aşteptat ca România să surclaseze alte ţări din regiune în 2016, iar în anii următori se anticipează o creştere solidă”, descrie pozitiv rezultatele clasamentului de anul acesta Lars Wiechen, partener al Deloitte.

    Atât în Republica Cehia, unde sectorul automotive reprezintă 18% din numărul companiilor incluse în clasament, cât şi în Ungaria, care a beneficiat de asemenea de avansul industriei automotive (care a crescut cu 13,3%), dar şi în Polonia, motorul creşterii a fost sectorul automotive. În acelaşi timp, factorul crucial de creştere în România a fost adus de retail (în creştere cu 17,8% faţă de anul anterior). România a fost una dintre pieţele cheie de creştere pentru sectorul bunurilor de larg consum, cu venituri mai mari cu 13,8% faţă de 2014.

    Mai mult de o treime din companiile din top 500 aparţin industriei bunurilor de larg consum, iar analiza Deloitte subliniază şi cum în România această industrie a avut parte de cea mai mare creştere: din cele 46 de companii incluse în clasament, 10 sunt din domeniul retailului. „România are un rol important în regiune, piaţa creşte cu adevărat, este un mediu de afaceri bun, susţinut de date macroeconomice – şi va continua să fie aşa pentru următorii 3-4 ani, însă trebuie susţinut prin stabilitate. Retailul este un segment important, cu 500 de milioane de consumatori zilnici la nivel european; domeniul are aproape acelaşi număr de angajaţi ca şi populaţia României, plăteşte cele mai multe taxe, indirecte sau indirecte, contribuie la inovarea serviciilor aduse consumatorilor etc.“, apreciază Vassilis Stavrou, directorul general al Mega Image, a 21-a companie din clasamentul local (şi a 266-a din cel regional), prezent şi el la dialog.

    Directorul general al Mega Image este discret în ce priveşte rezultatele pe care le va atinge compania anul acesta sau numărul de magazine pe care ţinteşte să le deschidă, dar subliniază că va marca „o creştere de două cifre solidă, mai mare de 10%“. Mega Image a investit în ultimii ani sume situate în jurul a 50 de milioane de euro pentru a deschide anual 70-100 de magazine; retailerul belgian va continua să se extindă în următorii doi ani în acelaşi ritm, cu investiţii de circa 50 de milioane de euro pe an, potrivit unor declaraţii acordate de directorul general al retailerului la începutul anului. Potrivit celui mai recent raport financiar al companiei, în 2015, magazinele Delhaize din Grecia, România şi Serbia au generat venituri în valoare de 3,4 miliarde de euro, reprezentând 14% din încasările totale ale companiei.

    Anul trecut, Mega Image a anunţat fuziunea dintre compania belgiană Delhaize, operatorul Mega Image şi Shop & Go în România, cu retailerul olandez Ahold, într-o tranzacţie estimată la 9,32 miliarde de euro în baza cotaţiilor bursiere ale celor două companii. Potrivit presei internaţionale, noua entitate, Ahold Delhaize, este deţinută în proporţie de 61% de către acţionarii Ahold, iar restul de către acţionarii belgieni. Procesul fuziunii dintre cele două companii s-a încheiat la mijlocul acestui an; potrivit lui Stavrou, acesta nu va aduce un nou brand pe piaţa locală. „Nu veţi vedea noul brand în România, logoul va fi acelaşi, acesta a trecut printr-o schimbare de animal, de la elefant la leu.“ Stavros s-a referit şi la ritmul de creştere al companiei: „Niciodată nu ne-am dorit să fim cei mai mari în termeni de mărime, ci să fim brandul numărul 1 în mintea consumatorilor“.

    Din perspectiva clienţilor, timpul este cel mai important activ – astfel că Profi şi Mega Image se vor axa pe extinderea prin magazine de proximitate. Călin Costinaş, directorul general al Profi (aflat în clasamentul local pe poziţia 37 şi în cel regional pe locul 399), previzionează o creştere mai mare a veniturilor decât anul trecut şi ţinteşte atingerea pragului de 500 de magazine până la finalul anului; el se aşteaptă ca lanţul să aibă şi cele mai mari încasări din segmentul de supermarketuri. „În fiecare an ne-am propus să deschidem un număr mai mare de magazine decât în cel anterior“, descrie directorul general al Profi strategia companiei. Domeniul are cele mai mari venituri, însă profitabilitatea este cea mai redusă. „EBITDA este cuprinsă între 5 şi 8%, iar marginile sunt foarte scăzute, de 1-3%“, explică directorul general al Mega Image de ce, în pofida veniturilor mari ale companiei, marjele sunt mici. „România va ajunge la poziţia în care va avea în fiecare sat unul dintre magazinele voastre – aşa văd eu lucrurile“, spune şi George Mucibabici de la Deloitte.

    Raportul Deloitte de anul acesta, al zecelea de pe piaţa locală, zugrăveşte două tablouri: mulţi jucători din retail cresc sau intră pe piaţă; apoi, tendinţa de digitalizare a afacerilor, subliniază reprezentanţii Deloitte – concentrare care vine în contextul în care Deloitte a lansat anul acesta serviciile de consultanţă digitală ale companiei şi l-a cooptat pe Cosmin Costea de la COSTEAconsulting.com, un consultant cu experienţă de peste 15 ani în domeniul consultanţei digitale în afaceri, pentru a conduce linia de servicii din poziţia de director de strategie. Digitalizarea reprezintă una dintre preocupările principale şi pentru retaileri. „Aceasta nu înseamnă doar comerţ online, ci toate activităţile digitale, fie că vorbim despre social media sau despre modul în care folosim informaţiile disponibile pentru a ne adresa personalizat clienţilor.“ Potrivit directorului general al Mega Image, retailerul a început să lucreze la digitalizarea activităţilor, dar clienţii vor vedea efectele acesteia începând cu anul viitor. Iar directorul general al Profi apreciază bugetul dedicat digitalizării (inclusiv mijloacele tehnologice), la câteva milioane de euro anual.

    Media veniturilor celor 500 de companii incluse în clasament a crescut cu 3,5% (comparativ cu 0,3% în 2014 şi 0,0% în 2013); chiar dacă veniturile lor au fost în creştere, perspectivele nu sunt optimiste, în condiţiile în care un sondaj de opinie realizat de Deloitte în rândul directorilor financiari din Europa Centrală şi de Est denotă un optimism moderat legat de dezvoltările economice ale regiunii: 63% din companiile interogate aşteaptă o creştere a veniturilor şi anul acesta. Apetitul pentru risc este în continuare limitat, iar factorii geopolitici sunt văzuţi ca surse de incertitudine. Previziunile pentru 2016 arată că situaţia economică se va deteriora în mai multe ţări din regiune, comparativ cu anul 2015. 66,6% din companiile interogate au raportat creşteri ale veniturilor în 2015, comparativ cu 52% anul anterior; totuşi, informaţiile legate de primul trimestru din 2016 indică un trend inversat, majoritatea companiilor înregistrând un declin (61,2%, comparativ cu 44,8% în 2015).
     

  • UniCredit ar putea trimite unde de şoc în toată Europa. Ce se întâmplă cu banca şi ce trebuie să ştie clienţii

    Testele de rezistenţă realizate în iulie au indicat cea mai mare bancă a Italiei după active drept una dintre cele mai fragile bănci din Europa, aceasta eşuând în eforturile de a reacţiona la dobânzile ultramici şi un volum uriaş de credite neperformante.

    De altfel, creditele neperformante reprezintă un risc sistemic pentru băncile europene, potrivit unui raport publicat recent de autorităţile europene.

    “Problemele nesoluţionate legate de calitatea activelor şi nivelul constant ridicat al creditelor neperformante reprezintă un factor semnificativ generator de nesiguranţă în sectorul bancar european”, se arată în raportul autorităţilor, citat de Bloomberg.

     UniCredit ar putea trimite unde de şoc în întreaga Europă. Ce se întâmplă cu banca şi ce trebuie să ştie clienţii 

  • Raed Arafat: “Sper din suflet să nu fim prima ţară din Europa, şi poate din lume, care face un pas înapoi la îndemnul vânzătorilor de moarte “

    Raed Arafat a transmis un mesaj dur celor care vor să schimbe legea fumatului astfel încât să fie pemis din nou în baruri şi restaurante.

    “Am văzut acţiunea preşedintelui Klaus Iohannis şi a ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu, de a atrage atenţia asupra pericolului la care ne expunem prin revenirea asupra legislaţiei fumatului care restricţionează fumatul în spaţiile publice, conferinţa având loc după ce Senatul a aprobat marţi o Lege cu amendamente care ne trimit înapoi la fumatul în restaurante şi spaţiile închise”, scrie Raed Arafat.

    eful DSU menţionează că “România era una dintre ultimele ţări europene care aprobă o lege împotriva fumatului, care a trecut cu greu şi după multe încercări de a o bloca la nivel parlamentar”.

    “O campanie mediatică amplă şi bine finanţată a fost dusă împotriva legii respective iar după promulgarea legii a început o amplă campanie de revenire asupra legii folosind motive hilare şi chiar primitive”, adaugă secretarul de stat şi dă câteva exemple de astfel de campanii.

    “Într-una dintre întâlnirile informale a miniştrilor Sănătăţii, participând ca reprezentant al Ministerului Sănătăţii în 2013, am afirmat că există o similitudine între comercianţii de tutun şi traficanţii de droguri, dar există şi o diferenţă, similitudinea constând în faptul că vânzătorii de tutun, precum traficanţii de droguri, vând moartea copiilor iar diferenţa constând în faptul că pe vânzătorii de tutun îi apărăm în Parlament şi le promovăm afacerile ucigaşe, când pe traficanţii de droguri îi arestăm şi îi închidem în închisori”, adaugă Raed Arafat.

    El spune că o revenire asupra Legii antifumat ar fi “un pas înapoi”.

    “Sper din suflet să nu fim prima ţară din Europa, şi poate din lume, care face un pas înapoi la îndemnul vânzătorilor de moarte şi a inconştienţilor care consideră că fumatul este un drept care trebuie apărat indiferent de preţul plătit. Nimeni nu spune fumătorilor să nu fumeze, însă legea spune că fumătorii trebuie să nu afecteze sănătatea altora şi să servească drept exemplu pentru copiii care să devină la rândul lor fumători”, adaugă secretarul de stat.

    Cititi mai multe pe www.romaniabuni.ro

  • Raed Arafat: “Sper din suflet să nu fim prima ţară din Europa, şi poate din lume, care face un pas înapoi la îndemnul vânzătorilor de moarte “

    Raed Arafat a transmis un mesaj dur celor care vor să schimbe legea fumatului astfel încât să fie pemis din nou în baruri şi restaurante.

    “Am văzut acţiunea preşedintelui Klaus Iohannis şi a ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu, de a atrage atenţia asupra pericolului la care ne expunem prin revenirea asupra legislaţiei fumatului care restricţionează fumatul în spaţiile publice, conferinţa având loc după ce Senatul a aprobat marţi o Lege cu amendamente care ne trimit înapoi la fumatul în restaurante şi spaţiile închise”, scrie Raed Arafat.

    eful DSU menţionează că “România era una dintre ultimele ţări europene care aprobă o lege împotriva fumatului, care a trecut cu greu şi după multe încercări de a o bloca la nivel parlamentar”.

    “O campanie mediatică amplă şi bine finanţată a fost dusă împotriva legii respective iar după promulgarea legii a început o amplă campanie de revenire asupra legii folosind motive hilare şi chiar primitive”, adaugă secretarul de stat şi dă câteva exemple de astfel de campanii.

    “Într-una dintre întâlnirile informale a miniştrilor Sănătăţii, participând ca reprezentant al Ministerului Sănătăţii în 2013, am afirmat că există o similitudine între comercianţii de tutun şi traficanţii de droguri, dar există şi o diferenţă, similitudinea constând în faptul că vânzătorii de tutun, precum traficanţii de droguri, vând moartea copiilor iar diferenţa constând în faptul că pe vânzătorii de tutun îi apărăm în Parlament şi le promovăm afacerile ucigaşe, când pe traficanţii de droguri îi arestăm şi îi închidem în închisori”, adaugă Raed Arafat.

    El spune că o revenire asupra Legii antifumat ar fi “un pas înapoi”.

    “Sper din suflet să nu fim prima ţară din Europa, şi poate din lume, care face un pas înapoi la îndemnul vânzătorilor de moarte şi a inconştienţilor care consideră că fumatul este un drept care trebuie apărat indiferent de preţul plătit. Nimeni nu spune fumătorilor să nu fumeze, însă legea spune că fumătorii trebuie să nu afecteze sănătatea altora şi să servească drept exemplu pentru copiii care să devină la rândul lor fumători”, adaugă secretarul de stat.

    Cititi mai multe pe www.romaniabuni.ro

  • Cât costă iPhone 7 în Europa şi cât de mult s-au ieftinit modelele mai vechi

    Odată cu lansarea noului iPhone 7, Apple a ajustat întreaga gamă de dispozitive cu iOS, renunţând la anumite modele şi îmbunătăţind alte modele mai vechi, modificând în acest proces şi preţul acestora.

    Singurul produs cu 16 GB spaţiu de stocare din ofertă rămâne micul iPhone SE, restul de smartphone-uri şi tablete pornind acum de la 32 GB în toate variantele, potrivit Go4it.

    Cum era de aşteptat, Apple vine cu preţuri considerabil mai mari decât în Statele Unite ale Americii, unde preţul unui iPhone SE de 16 GB porneşte de la 399 dolari americani. Ce-i drept, în SUA, preţurile sunt afişate fără TVA, fiecare stat în parte stabilind valoarea taxelor individual.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât costă iPhone 7 în Europa şi cât de mult s-au ieftinit modelele mai vechi

    Odată cu lansarea noului iPhone 7, Apple a ajustat întreaga gamă de dispozitive cu iOS, renunţând la anumite modele şi îmbunătăţind alte modele mai vechi, modificând în acest proces şi preţul acestora.

    Singurul produs cu 16 GB spaţiu de stocare din ofertă rămâne micul iPhone SE, restul de smartphone-uri şi tablete pornind acum de la 32 GB în toate variantele, potrivit Go4it.

    Cum era de aşteptat, Apple vine cu preţuri considerabil mai mari decât în Statele Unite ale Americii, unde preţul unui iPhone SE de 16 GB porneşte de la 399 dolari americani. Ce-i drept, în SUA, preţurile sunt afişate fără TVA, fiecare stat în parte stabilind valoarea taxelor individual.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sunt considerate “Izvoarele de aur” din România şi atrag turişti din toată Europa. Vezi ce surpriză au turiştii când ajung aici

    Cei care au mers la Baile Olanesti au primit tot mai putin bai sulfuroase. Si asta pentru ca bazinele binefacatoare stau fara apa de aproape sase luni. Nemultumirea oamenilor este cu atat mai mare cu cat si apa de baut de la unele izvoare e taxata.

    “Primaria Baile Olanesti va ofera bazin cu apa sulfuroasa.” Acesta este mesajul cu care sunt intampinati turistii. Numai ca in realitate nimeni nu ii asteapta, pentru ca bazinul in care ar trebui sa se faca tratament a fost inchis. Potrivit unui mesaj afisat pe usa, exista probleme la furnizarea apei si se vede clar ca aici conducta care aducea apa sulfuroasa a fost taiata.

    Si nu vorbim despre o intrerupere temporara de alimentare cu apa, ci despre un blocaj intre atoritati, care dureaza de aproape o jumatate de an, scrie stirileprotv.ro

    Turist: “Pensionarii vin pentru tratament si aici apele sunt sulfuroase. Este in detrimentul pensionarului, in detrimentul turismului. Normal ar trebui sa ii dea drumul.”

    Turist: “De-aia vii, la tratament, nu? De ce vine omul aici? La tratament.”

    Este incredibil, dar asa ceva inca se intampla in turismul balnear romanesc. Oamenii platesc bilete de tratament ca sa se faca bine si se aleg doar cu plimbarea si cu cheltuiala. Nimeni nu i-a anuntat ca bazinele cu apa sulfuroasa sunt inchise din aprilie.

    Reprezentant: “Asta e ce a mai ramas. Daca am avea apa i-am da drumul si in doua zile.”

    Cititi mai multe pe www.romanibuni.ro

  • Sunt considerate “Izvoarele de aur” din România şi atrag turişti din toată Europa. Vezi ce surpriză au turiştii când ajung aici

    Cei care au mers la Baile Olanesti au primit tot mai putin bai sulfuroase. Si asta pentru ca bazinele binefacatoare stau fara apa de aproape sase luni. Nemultumirea oamenilor este cu atat mai mare cu cat si apa de baut de la unele izvoare e taxata.

    “Primaria Baile Olanesti va ofera bazin cu apa sulfuroasa.” Acesta este mesajul cu care sunt intampinati turistii. Numai ca in realitate nimeni nu ii asteapta, pentru ca bazinul in care ar trebui sa se faca tratament a fost inchis. Potrivit unui mesaj afisat pe usa, exista probleme la furnizarea apei si se vede clar ca aici conducta care aducea apa sulfuroasa a fost taiata.

    Si nu vorbim despre o intrerupere temporara de alimentare cu apa, ci despre un blocaj intre atoritati, care dureaza de aproape o jumatate de an, scrie stirileprotv.ro

    Turist: “Pensionarii vin pentru tratament si aici apele sunt sulfuroase. Este in detrimentul pensionarului, in detrimentul turismului. Normal ar trebui sa ii dea drumul.”

    Turist: “De-aia vii, la tratament, nu? De ce vine omul aici? La tratament.”

    Este incredibil, dar asa ceva inca se intampla in turismul balnear romanesc. Oamenii platesc bilete de tratament ca sa se faca bine si se aleg doar cu plimbarea si cu cheltuiala. Nimeni nu i-a anuntat ca bazinele cu apa sulfuroasa sunt inchise din aprilie.

    Reprezentant: “Asta e ce a mai ramas. Daca am avea apa i-am da drumul si in doua zile.”

    Cititi mai multe pe www.romanibuni.ro