BusinessMagazin

Tag: comert

  • Metro a raportat afaceri de 2 miliarde de euro

    Grupul german Metro, cel mai mare jucator din comertul romanesc, a avut vanzari de 1,95 mld. euro anul trecut pe piata locala, in crestere cu aproape 30% fata de anul anterior. Metro, care a deschis lista investitorilor straini in comertul cu bunuri de larg consum din Romania in anul 1996, a ajuns la al doilea miliard de euro in 2007, dupa ce a intrat cu a doua divizie, Real Hypermarket si la trei ani dupa realizarea primului miliard de euro in comertul local.

    Click aici pentru mai multe amanunte.

  • Colectia de reduceri

    Ideea site-ului cuponix.ro, de a oferi utilizatorilor cupoane de reduceri pentru anumite produse sau in anumite magazine, este inspirata din modele de business populare in Europa de Vest, dar mai ales in SUA, de genul couponcode.com sau couponchief.com. „In Romania, cupoanele sunt o idee destul de noua inclusiv in mediul offline“, afirma Andrei Marin (32 de ani), cel care a infiintat site-ul in parteneriat cu Cristina Marin (27 de ani), in urma unei investitii de aproximativ 5.000 de euro, la care se adauga cheltuielile de publicitate pe bloguri de genul zoso.ro sau piticu.ro. Cei doi antreprenori mizeaza insa pe ideea ca, la fel cum s-a intamplat si pe alte piete, cupoanele vor castiga teren ca instrumente de marketing.

    Cupoanele de pe cuponix.ro pot fi utilizate momentan numai pentru cumparaturi de pe internet, sub forma de coduri introduse la cumpararea produselor care beneficiaza de reduceri. Cuponix.ro a reusit pana acum sa convinga 20 de magazine online sa publice cupoane, printre care CaptainGo, FunGift, USBmania sau allStyle. „La inceput este destul de greu sa atragi parteneri“, a constatat Andrei Marin, explicatia lui fiind ca magazinele sunt inca reticente sa ofere cupoane, indiferent de perioada, pentru ca nu inteleg ca aceste reduceri au potentialul sa-i atraga in primul rand pe aceia care inca nu le sunt clienti si implicit sa le creasca vanzarile.

    Deocamdata, pe site sunt disponibile 15 cupoane grupate in noua categorii, site-ul atragand in jur de 7.260 de utilizatori in prima luna de la lansare. Rata medie de clic per cupon a fost de aproximativ 2,5%, utilizatorii fiind directionati catre site-ul magazinului online care ofera respectivul cupon. Desi gratuit momentan, serviciul urmeaza sa atraga venituri din taxe percepute magazinelor pentru a-si afisa cuponul cat mai in fata pe site.

  • Vanzarile real Romania, mai mari de patru ori

    "Deschiderea a sase noi magazine (…) ne-a plasat intre cele mai dinamice lanturi de hipermarketuri de pe piata romaneasca. Suntem multumiti cu vanzarile realizate anul trecut, atat la nivelul magazinelor existente cat si a celor noi deschise", a declarat Tjeerd Jegen, Managing Director real Hypermarket Romania.

    Pentru acest an, compania are planificate sapte noi magazine, ceea ce inseamna o investitie suplimentara de 140 de milioane de euro. Astfel, la finalul anului compania ar urma sa-si atinga obiectivul de a avea o retea de 21 de magazine operationale.

    La nivel international, vanzarile real au crescut anul trecut cu 25,4% – pana la 11 miliarde de euro. La acest lucru au contribuit achizitiile, din 2006, a retelelor Wal-Mart din Germania si Geant din Polonia.

    Pe piata hipermarketurilor din Romania mai sunt prezente retelele Carrefour, Auchan, Cora, dar si comercianti romani ca Pic sau Trident Medias.

  • Doua outlet-uri, unul langa altul pe autostrada A1

    Noul centru comercial anuntat spre deschidere la finalul acestui an va avea o suprafata inchiriabila de 38.600 de metri patrati, din care 16.000 de metri patrati vor fi finalizati in prima faza (noiembrie 2008) iar restul in cea de a doua faza (toamna anului 2009). Centrul comercial se va numi Mega Designer Outlets si va necesita o investitie estimata la 90 de milioane de euro, oficialii dezvoltatorului estimand ca vanzarile anuale ar urma sa se ridice la 90 mil. euro in momentul in care intreg centrul va fi finalizat.

    "Romanii nu vor mai trebui sa plece in strainatate pentru a-si cumpara colectiile unor branduri internationale pentru ca vor putea face acest lucru la doar cativa kilometri de Bucuresti", a declarat Chang S. Oh, managing director al companiei. Proiectul Mega Designer Outlets va contine o zona de magazine, cu suprafete cuprinse intre 50 si 1.000 de metri patrati, o zona cu restaurante si cafenele si mai multe spatii de joaca pentru copii.

    Centrul comercial va fi situat la kilometrul 13 al autostrazii Bucuresti – Pitesti, in acelasi loc unde dezvoltatorul belgian Liebrecht&wooD a anuntat in urma cu jumatate de an ca va dezvolta un parc de retail care va contine si un centru comercial de tip outlet. Investitia belgienilor se va ridica la 120 de milioane de euro, parcul de retail urmand sa includa primele magazine pe plan local ale retailerului austriac de mobila Kika si ale retailerului bulgar IT&C Techomarket, un magazin de tip do-it-yourself al Hornbach precum si un outlet, care se va numi Fashion House. Parcul de retail, a carui deschidere este programata tot pentru finalul toamnei din acest an, se va numi West Park si va avea o suprafata totala de 120.000 de metri patrati.

    "In SUA exista mai multe locuri unde sunt outlet-uri de succes unul langa altul. Nu este ideal, dar este posibil", a precizat Lisa Wagner, presedinte al Quier Target Marketing Inc., o companie americana care a realizat consultanta pentru dezvoltarea Mega Designer Outlets. Potrivit reprezentantilor Colliers International, agentul exclusiv de inchiriere a proiectului, chiria medie lunara pentru noul centru comercial de tip outlet va fi de 25 de euro pe metru patrat, Chang S. Oh precizand ca nu este interesata in vanzarea proiectului.

    Mega Company, care a construit pana acum pe plan local 164.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale şi industriale, are un buget planificat de investitii in acest an de 130 de milioane de euro, in care este inclusa si suma pentru construirea centrului Mega Designer Outlets. Chang S. Oh a precizat ca aceasta suma va fi directionata in constructia de spatii logistice si in achizitia de noi terenuri.

    Aceasta a adaugat ca exista intentii de dezvoltare in tara a inca doua centre comerciale de tip outlet, compania aflandu-se in acest moment in negocieri pentru achizitionarea terenurilor necesare. Segmentul parcurilor de retail de tip outlet a starnit de altfel si interesul belgienilor de la Liebrecht&wooD, managing directorul companiei, Johan Rogiers, declarand la momentul lansarii Fashion House, ca exista planuri pentru dezvoltarea a inca doua outlet-uri, Timisoara si Brasov fiind doua din posibilele locuri unde acestea ar putea fi construite.

  • Cum se face business dupa Carrefour

    Atunci cand Carrefour inca nici nu avea aici un sediu, in 1999, Nicolae Danciu lucra deja la planurile retelei franceze pentru Romania. Era la acea vreme unul dintre primii doi angajati romani, alaturi de asistenta directorului general, François Oliver, cel ce a condus primul lant de hipermarketuri de pe piata vreme de sapte ani.

    Dupa opt ani, Danciu parasea functia de director de dezvoltare a retelei Carrefour Romania ca sa infiinteze o noua companie, impreuna cu cativa parteneri: Omilos Group. Aceasta se ocupa de managementul pentru dezvoltarea a doua centre comerciale, care ar urma sa se deschida pana la finalul lui 2008.

    Era Shopping Park Iasi, care se vrea cel mai mare centru comercial din Moldova, si Era Shopping Oradea ar urma sa necesite investitii de 220 de milioane de euro in numai doi ani.

    Pentru finantare, „mare parte din fonduri vor fi asigurate prin contractarea unor credite sindicalizate, cel pentru Iasi fiind deja in derulare, in timp ce pentru Oradea suntem pe ultima suta de metri inainte de semnare“, declara Danciu, adaugand ca pentru creditele destinate celor doua complexuri, Omilos Group lucreaza cu „un mix de banci straine si romanesti“.

    Ambele proiecte se constituie in garantii pentru credite, iar volumul investitiilor pentru Oradea si Iasi este proportional cu dimensiunea fiecarui proiect: cam doua treimi din suma revin complexului din orasul moldovean.

    Dupa ce si-a luat licenta in Biologie la Universitatea din Cluj si in 1984 si la Bucures ti, Danciu a lucrat sapte ani in cercetare agricola la Statiunea de Cercetari Agricole din Turda. A infiintat apoi o firma de comert impreuna cu doi parteneri, dintre care un francez.

    A renuntat la firma in momentul angajarii la Carrefour.

    Pentru a obtine postul de category manager in departamentul de achizitii de produse proaspete al retelei franceze, a dat un interviu cu François Oliver si a urmat un stagiu de trei luni in Franta, la inceputul lui 1999.

    „Cunosteam la acea vreme multi producatori de pe piata romaneasca, pentru ca am lucrat aproape 15 ani in domeniu“, spune fostul angajat al Carrefour. In privinta despartirii de Carrefour, Nicolae Danciu spune ca voia sa se implice intr-un proiect in care sa fie si actionar.

    Despartirea s-a produs in termeni amiabili; a pastrat legaturi stranse cu retailerul francez, care are contractate spatii atat in proiectul de la Iasi, cat si in cel de la Oradea. „Carrefour este o ancora buna, pentru ca asigura un trafic mare de clienti“, considera Danciu, care marturiseste ca nu a avut discutii cu niciun alt operator de hipermarket.

    Reteta consacrata si in alte centre comerciale aduce, alaturi de hipermarketul francez, si magazinele Bricostore si Media Galaxy.

    Un mix bun de parteneri si chiriasi poate face diferenta intr-o piata in care presiunea concurentei se anunta apriga; potrivit unor estimari recente, exista la ora actuala circa 100 de proiecte comerciale pe piata, numarul total de magazine pe care le-ar putea gazdui in urmatorii ani putand sa ajunga la 10.000.

    Omilos Group asigura managementul pentru doua firme – Ernest Holding si Omilos – care sunt titularii proiectelor de la Iasi si, respectiv, Oradea. Ernest Holding si Omilos Oradea sunt firme inregistrate in Cipru, detinute de persoane fizice romane (Danciu si partenerii sai) si un fond de investit ii englez ce nu mai are alte participat ii pe piata romaneasca.

    In acest an, echipa pe care o conduce Danciu ar urma sa creasca de la 12 oameni, cat are acum (din care cinci sunt parteneri ce ocupa functii in top management), pana la 25-30.

    Recrutarea insa e dificila, mai ales intr-o firma in care majoritatea serviciilor sunt externalizate – de la serviciile de proiectare (Chapman Taylor, companie de arhitectura specializata in centre comerciale, si Atelier 3, un birou de arhitectura ce se ocupa cu adaptarea proiectelor) si constructii si pana la vanzarea si inchirierea spatiilor (compania de real estate Eurisko, recent preluata de CB Richard Ellis).

    Danciu marturiseste ca munceste mai mult decat la Carrefour, pentru ca in afacerea pe care o coordoneaza joaca mai multe roluri deodata – in grija echipei sale cade grija contractelor de inchiriere, sub- inchiriere, a relatiilor cu bancile si cu subcontractorii.

    Modelul unei asemenea afaceri, in care o mana de oameni se ocupa de proiecte cu investitii de 220 de milioane de euro, este un experiment pe piata romaneasca.

    Nicolae Danciu, care acum are 49 de ani, spune ca intreaga sa cariera s-a desfasurat in cicluri de sapte-opt ani si nu exclude sa paraseasca (poate chiar mai repede) si zona de dezvoltare a proiectelor comerciale, atata vreme cat apar la orizont alte idei de afaceri.

    Pentru moment insa, operarea si exploatarea celor doua proiecte se contureaza ca o optiune preferabila vanzarii: „Nu am avut negocieri de vanzare pana acum, poate si pentru ca nu suntem interesati, cel putin deocamdata, sa vindem“.

  • Piata de retail in atentia Consiliului Concurentei

    "In analiza existentei unei pozitii dominante, trebuie luati in calcul mai multi indicatori, printre care: cota de piata a firmei presupuse dominante, gradul de concentrare ridicat a pietei si existenta unor bariere la intrare", se arata intr-un comunicat de presa transmis de Consiliul Concurentei.

    In ceea ce priveste cota de piata, nici legislatia comunitara, nici cea romaneasca in domeniul antitrust nu specifica un prag peste care un agent economic poate fi considerat dominant. In jurisprudenta comunitara in materie, s-a retinut ca doar un nivel al cotei de piata situat intre 40% si 50% poate indica existenta unei pozitii dominante.

    In Romania, agentii economici care desfasoara comert modern reprezinta aproximativ 35% din totalul comertului cu produse de larg consum, conform datelor aflate la dispozitia autoritatii de concurenta. Ca atare, balanta comertului cu produse preponderent alimentare din Romania este inca inclinata spre comertul traditional, prin magazine alimentare de mici dimensiuni.

    Spre deosebire de Romania, in alte tari membre UE, ponderea comertului modern in total comert preponderent alimentar este mult mai mare, intre 60% si 96%.

    Structura pietei de retail din Romania este caracterizata de un grad redus de concentrare. Acest fapt este demonstrat de cota valorica detinuta de primii 10 retaileri (aproximativ 20%), conform datelor aferente anului 2006, fata de minim 60% in alte state, se mai arata in comunicat.

    De asemeni, patronatele si sindicatele din industria alimentara si a agriculturii intentioneaza sa ceara autoritatilor interzicerea construirii super/hipermarketurilor in centrul oraselor sau al zonelor rezidentiale pentru a stopa aglomerarile de trafic, disparitia zonelor verzi si cresterea pretului terenurilor.

    Solicitarea vine din partea Romalimenta, Agrostar, Federatiei Sindicale din Industria Alimentara (FSIA), Asociatiei Romane a Carnii (ARC), Patronatului National al Viei si Vinului (PNVV), Rompan si Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui (APRIL). Reprezentantii patronatelor si sindicatelor spun ca vor cere reglementarea legislativa a practicilor comerciale ale supermarketurilor pentru a opri abuzul de putere al retailerilor asupra micilor producatori.

  • Romanul, cel mai infidel consumator

    De la un nou tip de iaurt cu aroma exotica si pana la noi formate de programe TV, noutatile intretin vitalitatea unei piete in cautare continua de experiente proaspete de consum.

    „In cercetarile de piata, cand testam produse, respondentii isi declara aproape unanim intentia de a incerca produse noi“, declara Mircea Kivu, sociolog, director general al Institutului de Marketing si Sondaje (IMAS).

    E greu de spus insa cat din declaratii se traduce in practica, mai ales daca ne aducem aminte ca exista cateva produse care nu au mers pe piata romaneasca.

    La acest capitol se inscriu, spune Kivu, aparatele de manufacturat tigarete din tutun cumparat vrac sau prafurile de sucuri Tang, care au functionat bine pe piete ca Polonia si Turcia, dar in Romania nu au prins deloc.

    Astfel de esecuri nu exclud insa fascinatia permanenta a consumatorilor pentru noutate, care face din Romania o piata relativ dificila pentru producatori si comercianti. Mai exact, daca e suficient numele unui brand celebru ca sa atraga consumatorul spre un produs, nu e suficient si ca sa pastreze fidelitatea fata de marca respectiva.

    In jur de 70% dintre consumatorii de bere, de pilda, nu sunt loiali unui singur brand, ci au un repertoriu de marci echivalente, afirma Mihai Barsan, grup brand manager la Ursus Breweries.

    „Restul de 30% sunt impartiti aproximativ egal intre cei loiali unei singure marci si cei care cumpara doar in functie de pret“, adauga Barsan. Interesul pentru noutate in dauna fidelitatii fata de brand defineste specificul national in materie de consum, apreciaza Alecsandra Fulga, client service manager la compania de cercetare de piata Synovate.

    Iar exigentele devin tot mai mari: „Consumatorul e din ce in ce mai educat, are din ce in ce mai multa informatie, iar multe lucruri nu mai sunt pentru el doar la nivel de aspiratie“.

    Din acest punct de vedere, a alege un produs de marca va coincide de multe ori cu satisfacerea apetitului pentru noutate, iar stirile de genul „Brandul X va ajunge si pe piata romaneasca“ au impact tocmai la genul de consumator pretentios, atent la calitate.

    „Majoritatea marcilor nu au traditie, sunt relativ noi pe piata romaneasca. Si aceasta, implicit, duce la nevoia de a incerca permanent altceva“, spune Kivu. Mai departe insa, aviditatea clientilor fata de noutate tine de concurenta cresca nda de pe piata, care sileste brandurile si producatorii sa vina periodic cu oferte noi. Indiferent de domeniu, piata se satureaza daca nu i se ofera permanent noutati, fie ca e vorba de un produs bancar mai atractiv sau de perle de albire in compozit ia unui detergent.

    Conform unui studiu Synovate realizat la cererea BUSINESS Magazin, doar 2,5% dintre consumatori aleg sa cumpere un produs de marca fiindca el apartine unui brand renumit si tot 2,5% fiindca produsul respectiv e durabil in timp. In schimb, 81% dintre consumatorii chestionati iau decizia de a cumpara un produs de marca fiindca ii ofera calitate buna sau cea mai buna calitate posibila pe piata.

    „Exista o mare deschidere a consumatorului roman fata de servicii inovatoare si sofisticate“, comenteaza Liliana Solomon, CEO al furnizorului de telefonie mobila Vodafone Romania. Chiar daca au avut un decalaj tehnologic de cateva decenii, „romanii au ars etapele dezvoltarii, fiind acum, cel putin in ceea ce priveste comunicatiile mobile, la un nivel comparabil cu cel din tarile occidentale“, considera Liliana Solomon.

    Asemeni unui copil lasat liber intr-un magazin cu jucarii, clientul roman iubitor de tehnologie e permanent in contact cu ultimele noutati. „Avem clienti care ne intreaba despre produse cu cateva luni inainte de a aparea pe piata“, declara Madalin Durca, director de marketing al magazinului online de produse electronice PCFun.ro.
    Avand in vedere viteza cu care se schimba tehnologia si modelele in segmentul IT, un magazin specializat este practic obligat sa tina pasul, avand in vedere sofisticarea tot mai mare a cererii.

  • Ursus lanseaza berea cu gust de fructe

    Redd’s Fresh este prima bere cu aroma de fructe, produsa in Romania, printr-o linie de productie proprie, stabilita la Buzau. "Aceasta bere se mai fabrica si in Polonia, Rusia si Africa de Sud, si am fi putut sa o importam de acolo, insa am preferat sa ne creem propria linie de productie si sa investim mai degraba in dezvoltarea locala", spune Marian Olteanu, NPD Manager, Ursus Breweris.

    Campania de lansarea a produsului se va desfasura in perioada martie-aprilie, prin intermediul spoturilor TV si solo spoturilor. Redd’s Fresh va fi livrat in toate supermarketurile din tara, iar pretul de la raft este de aproximativ 2,2 lei.

    Ursus Breweries, filiala locala a SABMiller a avut anul trecut vanzari estimate la peste 200 milioane de euro, raportand o crestere de 18% a vanzarilor in ultimele trei luni ale anului, ritm de trei ori mai mare fata de cel inregistrat de grup in Polonia sau Rusia.

  • Bricostore creste cu 100%

    Spre deosebire de majoritatea managerilor, Isabelle Pleska, director general al Bricostore Romania, nu are un mandat delimitat in timp; tine fraiele Bricostore inca de la primii pasi pe piata romaneasca, din 2001, dupa ce inainte a lucrat vreme de trei ani si jumatate in Ungaria.

    Perioada petrecuta in Romania este deja de doua ori mai lunga, dar directorul Bricostore spune, vorbind romaneste cu accent frantuzesc, ca nici nu se gandeste sa plece din Romania, mai ales ca urmeaza doi ani intensi pentru companie. Nu mai putin de zece deschideri sunt programate, cate cinci in fiecare an, ceea ce inseamna practic o crestere cu peste 100% fata de reteaua de opt magazine pe care le numara acum Bricostore.

    Compania franceza, ce ocupa acum al doilea loc in piata in functie de vanzarile anuale, dupa reteaua germana Praktiker, a realizat in 2007 o cifra de afaceri de 180 de milioane de euro, in crestere cu 30% fata de anul precedent, dupa ce a deschis un singur magazin, la Pitesti.

    „Aveam programate doua deschideri, dar una dintre ele a fost amanata, nefiind gata magazinul“, explica Pleska. Ca tinta pe termen lung, compania are o retea de 20 de magazine, dar „totul e legat de deschiderea de hipermarketuri alimentare“, magazinele retelei Bricostore fiind in parcuri comerciale sau in imediata apropiere a unor astfel de parcuri.

    „E de preferat ca in zona sa fie si un magazin de mobilier, pentru ca o oferta larga de produse polarizeaza atentia clientilor si sporeste traficul“, spune reprezentanta Bricostore. Pe langa varianta cresterii organice, „ne gandim si la posibilitatea de a prelua o alta retea de pe piata“, declara pentru BUSINESS Magazin Isabelle Pleska.

    Desi nu a dorit sa ofere amanunte, directorul Bricostore Romania a confirmat ca din acest punct de vedere cei mai interesanti sunt comerciantii romani de profil – iar aici ar fi vorba de Ambient Sibiu si Dedeman Bacau.

    O preluare are insa, pe langa avantajul imediat al acoperirii rapide a teritoriului tarii, si o serie de dezavantaje, mai ales la capitolul costuri. O preluare este costisitoare nu numai ca tranzactie, ci implica o serie de cheltuieli pentru alinierea magazinelor „atat in ce priveste amenajarea spatiului, cat si pentru reformarea oamenilor“, spune Pleska.

    Tot ea precizeaza insa ca nu se asteapta ca viitorul imediat – urmatoarele luni – sa aduca astfel de tranzactii pe piata de bricolaj. Apetitul pentru spatii comerciale depaseste in acest moment puterea dezvoltatorilor mai cu seama ca toate retelele de do-ityourself (DIY) accelereaza la maxim ritmul deschiderilor.

    In timp ce Bricostore vrea sa-si creasca numai anul acesta numarul de magazine cu peste 50%, Praktiker are inten- tii de a deschide cam tot atatea spatii noi ca si anul trecut, cand a inaugurat patru.

    Piata de DIY, a carei valoare a depasit anul trecut 1 miliard de euro, conform estima rilor BUSINESS Magazin, este disputata atat intre lanturile internationale cu vechime – ca Praktiker si Bricostore –, cat si de numele romanesti ca Ambient, ce acopera zona vestica a tarii, si Dedeman Bacau, ce s-a concentrat pana acum pe zona Moldovei.

    La o scara mai mica sunt prezenti si alti comercianti romani de profil, ca Tiger Amira Bihor (nord-vest) si Stelcati Constant a (sud-est). Acestora li se adauga Arabesque, distribuitor de materiale de construct ii si finisaje, controlat de omul de afaceri Cezar Rapotan, cel ce a adus in Romania si reteaua de magazine Mr. Bricolage.

    BauMax s-a dovedit mai iute de picior, inaugurand intr-un an si jumatate nu mai putin de cinci magazine, toate in afara Capitalei. Reteaua austriaca Hornbach si-a facut si ea intrarea in piata la finalul anului trecut cu un magazin in Bucuresti, iar comerciantul german Obi a anuntat recent ca vrea sa deschida anul acesta cel putin doua magazine.

    Avantajul companiilor cu vechime in piata – ca Praktiker, Bricostore si retelele romanesti – este dat mai cu seama de costurile de operare mai reduse de care se bucura, cel putin pana in acest moment. Frenezia preturilor din domeniul imobiliar forteaza costurile sa urce spre praguri de neimaginat in urma cu 6-7 ani.

    Bricostore are in proprietate majoritatea spatiilor in care opereaza, dar tactica se schimba, pentru ca pretul terenurilor este deja foarte mare. In completare insa, „tot ce e legat de inchiriere este foarte scump si nu suntem prega titi sa acceptam orice pret cu orice chip numai pentru a ne extinde“, spune Pleska.

    Compania pe care o conduce a preferat politica pasilor marunti, mai ales ca „la inceput, cand am intrat pe piata din Romania, a trebuit sa ne autofinantam; nu era nicio banca dispusa sa ne acorde fonduri pentru investitii“. Asa se face ca reteaua Bricostore are acum opt magazine, in timp ce principalul sau competitor, Praktiker, are deja 20.

    Vanzarile pe magazin inclina insa balanta in favoarea francezilor, ce au inregistrat anul trecut o medie de 22,5 milioane de euro, fata de 12,5 milioane de euro in cazul germanilor. Fiind o afacere de familie, cu prezenta peste granite in Ungaria, Croatia si Romania, Bricostore nu s-a bucurat de suportul financiar al marilor grupuri comerciale ce si-au adus diviziile de DIY pe piata romaneasca.

    Cel mai recent exemplu este Obi, parte a grupului Tengelmann, prezent deja in Romania cu reteaua de magazine de tip discount Plus, care detine in piata germana pozitia de lider si care ataca acum piata romaneasca. Pentru Bricostore, accentul in extindere cade anul acesta pe provincie – deschideri la Arad, Focsani, Braila, Oradea si Suceava – dupa ce a preferat pana acum sa se concentreze mai mult pe Capitala.

    O sursa de crestere a afacerii este insa, in opinia Isabellei Pleska, si masa de orase medii si mici. „Nu avem nimic batut in cuie deocamdata, dar ne gandim sa continuam extinderea cu varianta unor magazine de dimensiuni mai mici, odata ce vom acoperi toate orasele mari“, spune directorul Bricostore.

    Toate magazinele pe care francezii le au deja pe piata sunt de dimensiuni mari, cu suprafete cuprinse intre 10.000 si 14.000 mp. Desi Bricostore este prima retea de DIY care se gandeste la extinderea si catre orase de dimensiuni medii, modelul n-ar fi tocmai o premiera pe piata romaneasca.

    Un corespondent se regaseste pe piata magazinelor alimentare: reteaua franceza de hipermarketuri Carrefour a intrat in segmentul supermarketurilor prin preluarea Artima. Pleska spune insa ca orasele medii nu sunt plasate deocamdata in varful listei de prioritati, unde orasele mari figureaza in continuare drept cele mai atractive tinte.

  • Al 23-lea Mega Image

    Suprafata de vanzare este de 900mp, din care 460 mp la parter (pentru produsele proaspete) si 440 mp la etajul 1 (pentru restul produselor). Suprafata construita totala a cladirii este de 1500mp. Supermarketul are 7 case de marcat si 10-15 locuri de parcare in fata magazinului.

    Magazinul din Brancoveanu are o sortimentatie de 8000 de produse, intre care un pentru produse de patiserie coapte in magazin si pui la rotisor pregatit in rotiseria proprie.

    “Acesta este primul din cele sase supermarketuri planuite a fi deschise in 2008. Mega Image va continua ritmul rapid de deschidere a magazinelor, avand in vedere ca acesta este cel de-al 3-lea magazin deschis in ultimele 3 luni”, a declarat  Jofn Kyritsis, Director General Mega Image.

    Fondata in 1995, Mega Image este unul din cele mai mari lanturi de supermarketuri din Romania si cel mai mare lant din Bucuresti, cu o retea ce cuprinde 23 magazine in Bucuresti, Constanta si Ploiesti.