BusinessMagazin

Tag: Zuckerberg

  • Snapchat şi antreprenorii care l-au refuzat pe Zuckerberg

    Fiecare persoană care foloseşte Snapchat îşi setează o limită de timp în care informaţia (fie fotografia, clip sau pur şi simplu text) este disponibilă celui care a recepţionat-o. Când timpul a expirat, fişierele sunt şterse fără a mai putea fi recuperate.

    Având în vedere toate discuţiile legate de intimitatea utilizatorilor şi expunerea excesivă a acestora, Snapchat a venit ca o idee salvatoare. Poate şi diferenţele de viziune între cele două companii au dus la decizia surprinzătoare a celor doi cofondatori, Evan Spiegel (23) şi Bobby Murphy (24) de a respinge oferta de trei miliarde de dolari din partea lui Mark Zuckerberg venită în octombrie 2013. “Sunt foarte puţini oameni în lume care pot construi o asemenea afacere”, a declarat Evan Spiegel. “Nu cred că cedarea unui astfel de business pentru un câştig pe termen scurt este un lucru de dorit.”

    Conform specialiştilor, Evan Spiegel şi Bobby Murphy ar fi câştigat câte 750 de milioane de dolari în urma tranzacţiei propuse de Zuckerberg.

    Trei luni mai târziu, Snapchat a trecut printr-o rundă de finanţări în care a obţinut 50 de milioane de dolari, bani suficienţi pentru a-i face faţă reţelei sociale, însă la începutul lui 2014 a fost victima unei serii de atacuri cibernetice care au scăzut valoarea aplicaţiei.

  • Snapchat şi antreprenorii care l-au refuzat pe Zuckerberg

    Fiecare persoană care foloseşte Snapchat îşi setează o limită de timp în care informaţia (fie fotografia, clip sau pur şi simplu text) este disponibilă celui care a recepţionat-o. Când timpul a expirat, fişierele sunt şterse fără a mai putea fi recuperate.

    Având în vedere toate discuţiile legate de intimitatea utilizatorilor şi expunerea excesivă a acestora, Snapchat a venit ca o idee salvatoare. Poate şi diferenţele de viziune între cele două companii au dus la decizia surprinzătoare a celor doi cofondatori, Evan Spiegel (23) şi Bobby Murphy (24) de a respinge oferta de trei miliarde de dolari din partea lui Mark Zuckerberg venită în octombrie 2013. “Sunt foarte puţini oameni în lume care pot construi o asemenea afacere”, a declarat Evan Spiegel. “Nu cred că cedarea unui astfel de business pentru un câştig pe termen scurt este un lucru de dorit.”

    Conform specialiştilor, Evan Spiegel şi Bobby Murphy ar fi câştigat câte 750 de milioane de dolari în urma tranzacţiei propuse de Zuckerberg.

    Trei luni mai târziu, Snapchat a trecut printr-o rundă de finanţări în care a obţinut 50 de milioane de dolari, bani suficienţi pentru a-i face faţă reţelei sociale, însă la începutul lui 2014 a fost victima unei serii de atacuri cibernetice care au scăzut valoarea aplicaţiei.

  • Lecţii de monetizare de la Facebook. Reţeaua de socializare devine tot mai mult o maşină de făcut bani

    Studiul „Publicitatea pe Facebook: Pasul următor pentru branduri“, realizat de eMarketer, detaliază cum cei din industria de advertising vor fi influenţaţi de ultimele schimbări introduse de reţeaua socială. Până de curând, ideea generală era că reţelele sociale reprezintă mediul ideal pentru crearea de brand awareness şi mai puţin pentru conversia utilizatorilor în clienţi.

    Cei de la Facebook şi-au concentrat însă eforturile pentru a-i ajuta pe cei care au ca scop vânzările, lăsând mai puţine opţiuni pentru companiile care foloseau reţeaua socială pentru a-şi dezvolta brandul şi pentru a crea interacţiune cu publicul. „Companiile se gândesc în continuare la Facebook ca locul unde pot sta de vorbă cu potenţialii clienţi, însă reţeaua încearcă acum să se prezinte altfel“, spune Debra Aho Williamson, analist la eMarketer. „Facebook şi-a schimbat politica, însă pentru unele companii e destul de greu să urmeze exemplul.“
    Facebook a raportat pentru trimestrul al doilea din 2014 venituri de 2,9 miliarde de dolari, reprezentând o creştere anuală de 61%. Profitul s-a dublat, ajungând la 791 milioane de dolari.

    Lupta pentru supremaţie în mobile
    După prezentarea acestor rezultate financiare, nu mai există niciun dubiu asupra faptului că Facebook şi Google domină piaţa de advertising online şi mai ales pe cea de mobile advertising. „Împreună, cele două companii acoperă majoritatea pieţei de dispozitive mobile, înregistrând creşteri cumulate de 6,92 miliarde de dolari, adică peste 75% din totalul de 9,2 miliarde de dolari. Google şi Facebook îşi consolidează poziţiile dominante pe piaţă, deservind două treimi din clienţii care apelează la acest tip de advertising“, arată un studiu eMarketer.

    Facebook are, în prezent, 1,3 miliarde de utilizatori activi lunar şi 829 de utilizatori activi zilnic. Fiecare dintre aceştia a generat, în medie, 2,24 dolari; în 2013, fiecare utilizator genera doar 1,60 dolari. Interesant este însă faptul că cea mai mare creştere a reţelei sociale vine din partea de mobile: din veniturile generate din advertising, reclamele pe dispozitive mobile au reprezentat peste 62%.

    Numărul de utilizatori ce accesează Facebook exclusiv de pe mobil a ajuns în 2013 la aproape 400 de milioane de utilizatori, în creştere cu 180 de milioane. Aceştia reprezintă aproape 30% din baza totală de useri ai reţelei sociale.

    Piaţa de advertising digital (tradiţional şi pe dispozitive mobile) a crescut cu aproape 15% în 2013, ajungând la 120 de miliarde de dolari. În 2014, se estimează că suma va ajunge la aproape 140 de miliarde de dolari. Segmentul destinat dispozitivelor mobile este încă relativ mic, iar jucătorii care se luptă să îl ocupe sunt destul de mulţi. Dacă în 2013 acest segment a atins 18 miliarde de dolari, estimările pentru 2014 arată 31 de miliarde de dolari.
     

  • Povestea tânărului de 22 de ani considerat Zuckerberg al Italiei

    Italianul în vârstă de 22 de ani Matteo Achilli face valuri pe scena europeană a tehnologiei. Tânărul a fondat în primul an de colegiu Egomnia, reţeaua socială orientată pe carieră care a captat atenţia presei europene atât de mult, încât l-a numit Zuckerberg al Italiei, potrivit Business Insider.

    Egomnia îi conecteză pe cei care îşi caută locuri de muncă şi pe angajatori, astfel încât între ei să existe cea mai bună potrivire. Până în prezent, 250.000 de utilizatori şi 700 de companii s-au înscris pe site.

    Tânărului antreprenor i-a venit ideea fondării companiei în ultimul an de liceu. Italia nu are un sistem de incubatoare de afaceri şi de capitalizare a acestora, prin urmare s-a folosit de ajutorul unor studenţi care să-l ajute la programarea algoritmului pentru site. Tatăl său a for primul angel investor, care l-a ajutat să îi plătească pe studenţi. 

    Achilli a lansat Egomnia în februarie 2012, anul în care şi-a început studiile la Universitatea Bocconi. În prima zi de lansare, 1000 de studenţi şi 20 de companii s-au înscris pe site. Echipa sa şi-a stabilit sediul central în Formello, un oraş aflat în apropierea Romei.

    Site-ul  lui Achilli a captat atenţia publicului odată apariţia pe coperta revistei italiene Panorama Magazine, cu titlul “Zuckerbergul italian”. La scurt timp după această apariţie, Egomnia a primit fost contactat de reprezentanţii unor companii importante precum Microsoft, Google, Vodafone, Ericsson, cu care tânărul discută parteneriate.

    Egomnia a crescut treptat, iar birourile companiei s-au răspândit în Materia, în sudul Italiei. Achilli intenţionează să îşi extindă businessul şi n afara ţării: compania sa a primit cereri de colaborare în Coreea, Marea Britanie, Spania, Columbia, Grecia, Germania, Africa de Sud, Nigeria şi Nepal. În câteva luni, Egmonia va inaugura un birou în Sao Paolo, Brazilia, prima locaţie în afara Italiei.

    Chiar dacă este deja un antreprenor de succes, Achilli intenţionează să se întoarcă la universitate în cursul verii. “Câteodată uit că am 22 de ani”, a declarat el într-un interviu pentru BBC. El îşi consideră vârsta un avantaj, nu un obstacol. “Acum scriem istoria internetului. Experţii adevăraţi sunt oameni tineri, care nu au păr alb”, a adăugat el în interviul acordat BBC.

  • Schimbările cameleonice prin care a trecut profilul de Facebook al lui Mark Zuckerberg de-a lungul timpului – GALERIE FOTO

    Fondatorul Facebook a schimbat, pe parcursul anilor, designul reţelei de socializare Facebook şi odată cu acesta pagina propriului profil. Fie că vorbim de schimbări mici precum introducerea butonului “poke” sau unele mai importante, precum timeline-ul, nu este modalitate mai bună de a le observa decât în profilul lui Zuckerberg. Fondatorul reţelei sociale şi-a schimbat pagina asemeni unui cameleon, transformând-o astfel încât să promoveze noile opţiuni ale Facebook.

    Vezi aici cum s-a transformat profilul de Facebook al lui Zuckerberg din 2005 şi până în prezent:

  • Mark Zuckerberg este aşa de bine plătit încât distorsionează statisticile

    Dar faptul că şeful Facebook, care a primit compensaţii de 3,3 miliarde de dolari anul trecut, poate modifica fundamental această statistică, este uimitor: în cazul includerii sale în calcul, CEO-ul mediu ar deveni de 510 ori mai bine plătit decât un angajat mediu.
    Interesantă este şi evoluţia plăţilor: din 1978 şi până în 2013 sumele primite de CEO au crescut cu 937%, în timp ce plăţile angajaţilor cu numai 10,2%. Raportul dintre plata CEO-ului şi a angajatului mediu era 20 la 1 în 1965, 29,9 la 1 în 1978, 122,6 la 1 în 1995, 383,4 la 1 în anul 2000 şi a săzut la 295,9 la 1 în 2013.

  • Fondatorul Alibaba, mai tare decât Zuckerberg

    Alibaba a fost înfiinţată în urmă cu 15 ani în China, în apartamentul lui Jack Ma, un fost profesor de limba engleză, care a început afacerea cu o investiţie de 60.000 de dolari, bani strânşi de la 18 prieteni. Compania a ajuns între timp să domine comerţul online din China, o piaţă cu un potenţial atât de ridicat, încât suma pe care Alibaba o va atrage la listarea pe care o pregăteşte pe bursa americană ar putea fi cea mai mare din istorie pentru o companie din IT, depăşind chiar şi fondurile de 16 miliarde de dolari obţinute  de Facebook în urmă cu aproape doi ani

    Alibaba este descrisă deseori ca fiind o combinaţie între Amazon, eBay Şi PayPal. Comparaţiile nu reuşesc să cuprindă, însă, întreaga amploare a afacerii visate de Ma.

    Potrivit unor estimări, circa 
4 din 5 dolari cheltuiţi online în China trec prin magazinele Alibaba. Într-o singură zi, anul trecut, echivalentul din China al Cyber Monday din SUA, vânzările de pe site-urile Alibaba au totalizat 5,7 miliarde de dolari, de peste două ori mai mult decât cele de Cyber Monday.

    Cele mai importante două site-uri ale companiei, Taobao şi Tmall, atrag peste 100 de milioane de vizitatori unici în fiecare zi, în linie cu ce a raportat Twitter înainte de propria listare, potrivit CNN. Spre deosebire de retailerul american Amazon, Alibaba nu vinde direct clienţilor. În schimb, le permite utilizatorilor să caute prin ofertele vânzătorilor din mii de magazine virtuale.

    Designul este tipic Chinei. Fiecare pagină este cât mai plină de produse, într-un efort de a se asemăna cu o piaţă aglomerată din reali-tate. Cumpărătorii şi vânzătorii folosesc deseori un serviciu de messenger încorporat pentru discuta, iar negocierile asupra preţului sunt ceva obişnuit.

    Dar Alibaba este mai mult decât cele două pieţe de vânzare. Are operaţiuni de vânzare angro, o afacere de cloud computing şi Alipay – serviciu digital de plăţi. De asemenea, a intrat şi pe piaţa financiară, oferind împrumuturi celor care vor să-şi deschidă o afacere care im-plică şi Alibaba.

    Compania are o amploare uriaşă – Yahoo are o participaţie de 24% la Alibaba, iar rapoartele financiare ale companiei americane oferă o imagine despre rezultatele Alibaba. Vânzările au crescut cu 66% în trimestrul al patrulea al anului trecut, faţă de acelaşi interval din 2012, în timp ce profitul a urcat de peste două ori, la 1,4 miliarde de dolari. Facebook a anunţat pentru primul trimestru din 2014 un rezultat pozitiv de 642 milioane de dolari, în timp ce Twitter nu a reuşit încă să treacă pe profit.

  • Lumea în 2014: unii se simt săraci câştigând 300.000 de dolari pe an, alţii fac 37 de milioane de dolari pe zi

    Din punct de vedere economic, cea mai dramatică ruptură apare între cei din zona de mijloc, care au înregistrat câştiguri moderate, şi miliardarii care au întrecut toate aşteptările. Aşa că există cei care câştigă 300.000 de dolari pe an, dar care se simt încă săraci, şi cel care a câştigat 37 de milioane de dolari pe zi, timp de un an – este cazul investitorului Warren Buffett. Ambele categorii fac parte din ce numim în mod generic „cei 1%„.

    Un studiu apărut recent, realizat de Emmanuel Saez şi Gabriel Zucman, ambii de la Universitatea Berkeley, prezintă cea mai clară împărţire a oamenilor care au constituit „1%„ de până acum. Cei doi explică faptul că există în mod real mai multe grupuri de bogaţi şi foarte bogaţi. În primul grup îi găsim pe cei care au averi de până la 10 milioane de dolari, cu o medie de 7 milioane, care reprezintă segmentul cuprins între primii 0,5 şi 1% ca nivel al averii, iar sumele de bani au rămas constante în ultimii douăzeci de ani. Urmează segmentul cuprins între primii 0,5 şi 0,1%, cu o situaţie similară, câştigurile înregistrate de această categorie fiind relativ mici din 1995 şi până în prezent.

    Marii câştigători sunt cei mai bogaţi dintre bogaţi: primii 0,01%. Membrii acestui grup, cu averi individuale estimate la peste 100 milioane de dolari, au înregistrat o creştere de peste 100% a deţinerilor în ultimii douăzeci de ani. Dacă în 1995 averile lor cumulate reprezentau 5% din cea înregistrată la nivel naţional, acum ele reprezintă 12%. Mai mult decât atât, studiile arată că în ultima jumătate de secol averile lor au crescut de patru ori.

    Warren Buffett a câştigat mai mult decât orice alt miliardar în 2013, estimările arătând că el a câştigat 37 milioane de dolari pe zi, sau, dacă vă place mai mult, 1,5 milioane de dolari pe oră. Averea lui Buffett a crescut de la 46,4 miliarde la 59,1 miliarde de dolari într-un singur an, dar nu l-a depăşit pe Bill Gates, care rămâne cel mai bogat om din America, cu toate că averea sa a crescut cu 11,5 miliarde dolari. Pe locul trei s-a situat magnatul cazinourilor Sheldon Adelson, care a câştigat 11,4 miliarde dolari.

    Cum se explică acest lucru? Cei mai mulţi membri ai grupului select de 0,01% sunt, în cele mai multe cazuri, câştigători din sistemul bursier. Sunt printre cei mai cunoscuţi CEO, bancheri sau antreprenori din America. Oamenii de rând nu analizează însă lucrurile la o astfel de profunzime: pentru ei, un personaj ca Mark Zuckerberg face parte din grupul „celor 1%„. Diferenţa dintre Mark Zuckerberg şi un milionar de rând este însă similară cu diferenţa dintre acelaşi milionar de rând şi un membru al clasei de mijloc.Numărul familiilor ce deţin peste un milion de dolari a crescut în 2013 cu 640.000 (7%), atingând un maxim istoric de 9,63 milioane, conform unui studiu al Spectrem Group. Cel mai ridicat număr de până acum fusese atins în 2007, înainte de criză, când 9,2 milioane de familii erau înregistrate ca „milionare„. Numărul de gospodării cu averi de peste 5 milioane de dolari a crescut şi el, ajungând la 1,2 milioane. Cât despre familii cu averi de peste 25 de milioane de dolari, numărul lor a crescut cu 15%, până la 132.000.

    Sectorul care nu a înregistrat creşteri este cel al familiilor din clasa de mijloc, cu averi estimate în jurul valorii de 500.000 de dolari. Numărul acestora, de 15,3 milioane în prezent, este în scădere, din cauza crizei.

  • Facebook: Zuckerberg a primit anul trecut un salariu simbolic de 1 dolar

     Zuckerberg (29 de ani), fondatorul Facebook, apare pe locul 22 în topul Bloomberg al celor mai bogaţi oameni din lume, cu o avere evaluată la 27,1 miliarde de dolari.

    Omul de afaceri urmează astfel exemplul altor nume mari din Silicon Valley care au optat pentru salarii simbolice de 1 dolari pe an. Practica a fost promovată iniţial de cofondatorul Apple Steve Jobs şi preluată, printre alţii, de cofondatorii Google Larry Page şi Sergey Brin. Toţi deţin participaţii semnificative la companiile respective şi au făcut deja avere.

    Zuckerberg a păstrat 61,6% din drepturile de vot în acţionariatul Facebook. Averea sa a crescut puternic anul trecut, după ce preţul acţiunilor Facebook a crescut de peste două ori la bursă. Tânărul miliardar s-a implicat tot mai mult în filantropie şi activităţi sociale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instagram depăşeşte Twitter în cursa pentru utilizatorii de smartphone

    Mark Zuckerberg a declarat luna aceasta că Instagram a ajuns la 200 de milioane de utilizatori activi, având o creştere semnificativă faţă de anul 2012, atunci când aplicaţia a fost achiziţionată de către Facebook, relatează Financial Times.

    Atât Twitter cât şi Instagram au fost iniţial gândite pentru dispozitive mobile, însă serviciul de mesaje scurte are o bază de utilizatori prin calculator de peste 240 de milioane de oameni activi lunar. Instagram, prima achiziţie importantă a Facebook, are succes mai ales în rândul adolescenţilor şi a avut rezultate mai bune decât se estima iniţial.

    Cu toate acestea, analiştii consideră că Twitter se află într-o fază mai avansată a procesului de monetizare, astfel încât e greu de crezut că recenta creştere a Instagram va afecta valoarea companiei.