BusinessMagazin

Tag: Zuckerberg

  • Facebook va înfiinţa un consiliu de supraveghere ce poate schimba deciziile lui Zuckerberg

     Facebook anunţă formarea unui “consiliu independent de supraveghere” ce va putea modifica deciziile luate de Mark Zuckerberg în ceea ce priveşte conţinutul permis sau interzis pe platforma online.

    “Facebook nu are un consiliu de supraveghere”, spune Bernie Hogan, cercetător la Oxford Internet Institute. “Singurul vot care contează cu adevărat este cel al acţionarului majoritar, Mark Zuckerberg”, a completat acesta.

    Facebook a publicat documente despre acest consiliu de supervizare a conţinutului (Oversight Board) şi speră ca până la finele anului să fie stabilită componenţa de început a acestui comitet, notează sursa citată.

    În cadrul consiliului, se vor lua decizii despre ce tip de conţinut este permis pe Facebook şi pe serviciile companiei.

    Această “Curte Supremă” va avea, în final, 40 de membri din toată lumea, însă la început componenţa va fi redusă la 11 angajaţi şi va fi plătită în avans, prin intermediul unui cont finanţat de Facebook.

    ”Deciziile board-ului vor fi definitive, chiar dacă eu sau altcineva de la Facebook nu suntem de acord”, a susţinut fondatorul companiei, Mark Zuckerberg.

    Facebook îşi multiplică iniţiativele prin care încearcă să recâştige încrederea utilizatorilor după ce o serie de scandaluri i-au afectat imaginea, scandaluri legate de gestionarea conţinutului care incită la ură, dar şi de modul în care s-au răspândit dezinformările.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un senator american spune că Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, ar putea merge la închisoare

    Senatorul american Ron Wyden, a sugerat într-un interviu de presă că Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, s-ar putea confrunta cu închisoarea pentru că a minţit cetăţenii americani cu privire la lipsurile Facebook la capitolul privacy, potrivit CNBC.

    „Mark Zuckerberg a minţit în mod repetat poporul american cu privire la privacy. Cred că el trebuie să fie tras personal la răspundere, ceea ce înseamnă de la amenzi până la  – lăsaţi-mă să subliniez asta – posibilitatea de a merge la închisoare. Pentru că a rănit mulţi oameni. Şi, mai mult, există un precedent: În servicii financiare, dacă CEO-ul şi executivii mint cu privire la datele financiare, ei pot fi traşi personal la răspundere”, spune Senator Wyden într-un interviu.

    În articolul publicat de Williamette Week, Tim Gleason, un profesor de la Universitatea din Oregan, susţine că „posibilitatea unui proces criminal este foarte mică”.

     

     

     

  • Comentariu Alex Ciutacu, redactor ZF: Ce trebuie să ştii despre Libra, moneda digitală pe care o lansează Facebook şi cum ar putea ajunge statele lumii să se împrumute de la compania lui Mark Zuckerberg

    Lumea financiară, comunitatea din Silicon Valley, guvernele lumii şi în special „piraţii” din lumea criptomonedelor au privit lung săptămâna trecută spre Mark Zuckerberg când a anunţat că va lansa o monedă digitală care ar putea ajunge la cei 2 miliarde de utilizatori ai reţelei sociale.

    Compania Facebook a anunţat deja de mult timp mai multe planuri care ar necesita o monedă de schimb în cadrul platformelor sale.

    Mai mult, Facebook vrea să capitalizeze pe cei 1,7 miliarde de oameni care nu sunt incluşi în sisteme financiare globale, adică 31% din populaţia planetei. Astfel, compania vinde ideea că este suficient un cont gratuit de Facebook pentru a fi inclus în sistemele financiare.

    În cadrul proiectului prezentat drept Libra, compania lui Mark Zuckerberg promite să rezolve problema transferurilor de bani scumpe încât în anumite cazuri, intermediarii tranzacţiilor percep chiar şi 10% ca taxe. Practic, proiectul ar trebui să aducă transferuri de bani fără comision, sau cu un comision mult mai redus, dar cu o viteză mult mai mare.

    Dar ce a împins Facebook să dea startul acestui proiect ambiţios?

    De la Marketplace-ul deja existent în Facebook, şi până la opţiunile de transfer de bani care au fost anunţate pentru Messenger sau WhatsApp, şi chiar până la marketplace-ul pe care vrea să îl creeze în Instagram, compania creată de Mark Zuckerberg are nevoie de o monedă de schimb.

    În cercurile mai slab informate, toată lumea a spart şampania visând că Facebook lansează următorul bitcoin şi sperând că vor ajunge să îşi ia astfel primul Lamborghini.

    Însă idea principală din spatele unei astfel de monede digitale este stabilitatea. Astfel, Facebook a anunţat că ceea ce lansează ei va fi un stablecoin.

    Faţă de restul monedelor digitale din piaţă, precum bitcoin, ethereum sau xrp, unde valoarea monedei este dată de tranzacţiile din piaţă şi de cantitatea de monede date spre tranzacţionare, monedele stabile (n.r: stablecoin), au valoarea strâns legată de ceva mai puţin volatil decât tranzacţionarea.

    Un exemplu de stablecoin care există deja de câţiva ani este USD-T. Astfel, moneda Tether are valoarea legată de valoarea dolarului american şi fluctuează doar în funcţiile de fluctuaţiile acestuia raportat la piaţa monetară. Valoarea în sine a monedei gravitează constant în jurul valorii de 1 dolar.

    Însă Tether are o capitalizare totală de 3,5 miliarde dolari pe când Facebook are scopuri mult mai ambiţioase. Prof. Dr. Philipp Sandner, şeful Frankfurt School Blockchain Center din cadrul Şcolii de Finanţe şi Management din Frankfurt, numit în top 30 economişti germani în 2018, scrie pe Medium că moneda Libra ar putea ajunge chiar şi la o capitalizare de 250 miliarde dolari, detronând astfel bitcoin în topul monedelor digitale după capitalizarea totală de piaţă.

    Nu se poate determina exact numărul de utilizatori ai monedei Libra în prezent. Totuşi, dacă luăm în considerare o bază potenţială de utilizatori cuprinsă între 100-500 milioane persoane, cu fiecare deţinând între 500 şi 2.500 în Libra, capitalizarea de piaţă ar putea varia între 50 miliarde dolari şi 1.250 miliarde dolari.

    Dacă ţinem cont de faptul că Facebook are 2,7 miliarde utilizatori pe platformele sale, o estimare că 250 milioane de utilizatori vor folosi Libra nu este nerealistă.

    În ceea ce priveşte strategia Facebook de a menţine valoarea monedei stabilă, compania are un plan care ar putea să transforme gigantul lui Mark Zuckerberg într-un jucător important pe scena datoriilor guvernamentale.

    Mai exact, Facebook vrea să menţine valoarea Libra printr-un sistem bazat pe depozite bancare şi obligaţiuni guvernamentale pe termen scurt. Astfel, compania alege instrumentele percepute ca având cel mai scăzut grad de risc din piaţă.

    Potrivit Bank for International Settlements (BIS), obligaţiunile guvernamentale reprezintă o piaţă de circa 25.000 miliarde dolari la nivel global. Dintre acestea, volumul obligaţiunilor pe termen scurt se ridică undeva la 10.000 miliarde dolari.  

    Însă proiectul Facebook ar putea lovi multe bariere în drumul spre succes – dacă va ajunge să aibă succes – în contextul în care Bruno Le Maire, ministrul francez de Finanţe deja a atras atenţia asupra proiectului şi a cerut garanţii că acest instrument nu va fi deturnat pentru finanţarea terorismului.

    “Capacitatea de a emite titluri, de a constitui rezerve şi de a fi creditor nu poate fi prevăzută. Moneda este un atribut al suveranităţii statelor, astfel că trebuie să rămână sub controlul statelor, nu al companiilor private, care au interese private”, a argumentat ministrul francez al Economiei într-un interviu acordat postului Europe 1.

    Preocupări privind proiectul Libra au fost exprimate şi de eurodeputatul german Markus Feber, precum şi de Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei. “Orice funcţionează în această lume devine sistemic imediat şi trebuie să intre sub incidenţa celor mai înalte standarde de reglementare”, a declarat Mark Carney, potrivit cotidianului The Independent, la reuniunea Băncii Centrale Europene (BCE) din Sintra (Portugalia).

    Markus Ferber a atras atenţia că autorităţile de reglementare financiară trebuie să adopte măsuri pentru a se asigura că Facebook nu se transformă într-o “bancă obscură”. De asemenea, eurodeputatul german a subliniat că nicio companie care emite monede virtuale nu trebuie să poată funcţiona într-un mediu lipsit de reglementări.

    Ce vrea Facebook

    În whitepaper (n.r: documentul care prezintă proiectul, specific lansărilor de monede digitale), Facebook susţine că incluziunea financiară reprezintă unul dintre principalele obiective.

    Proiectul îşi propune să pună la dispoziţia clienţilor un serviciu de plăţi bazat pe propriul blockchain, şi disponibil în principal prin intermediul telefoanelor mobile.

    Compania susţine că proiectul poate oferi costuri mai reduse de tranzacţionare, în special pentru tranzacţiile transfrontaliere.

    Cu toate acestea, există problema centralizării proiectului. Unul dintre avantajele blockchainului este descentralizarea, însă în cadrul proiectului Libra, puterea stă totuşi în mâinile unui număr mici de actori.

    Până acum, alături de Facebook s-au implicat companii precum Mastercard, Visa, Paypal, Uber, Spotify şi nu numai. Moneda digitală va fi gestionată prin intermediul Libra Association, un ONG fondat de Facebook alături de parteneri, care se va ocupa de dezvoltarea ecosistemului.

    Din altă perspectivă, proiectul Facebook-ului ar putea fi încă un atac la ceea ce înseamnă privacy. După scandalul Cambridge Analytica şi toate dezvăluirile care au urmat, este clar că Facebook ştie prea multe despre utilizatorii săi. Mult prea multe. O perspectivă clară şi asupra finanţelor utilizatorilor şi a puterii lor de cumpărare, ar putea oferi un tablou mult prea detaliat companiei.

     

     

     

     

     

  • Cine este tânărul de 20 de ani din Botoşani care refuzat cele mai importante companii din lume, precum Facebook sau Microsoft

    Potrivit unui raport al Yahoo! Finance, Silicon Valley a produs, până acum, aproape 5.000 de milionari. 
     
    Unul dintre cei mai tineri dintre aceşti milionari este Sebastian Dobrincu, un antreprenor în serie născut la Botoşani şi care a urmat liceul la Bucureşti.
     
    Dobrincu are 20 de ani şi a înfiinţat, în SUA, o firmă care sincronizează platformele de social media; printre clienţii săi sunt mulţi artişti, precum Selena Gomez şi Justin Bieber.
     
    Mark Zuckerberg l-a invitat la Menlo Park, la sediul Facebook, pentru că dorea să-l cunoască. Tim Cook l-a invitat, la rândul său, la Cupertino când Dobrincu avea doar 18 ani; ambele întâlniri s-au dovedit a fi încercări de recrutare, scriu cei de la Forbes, pe care Dobrincu le-a refuzat.
     
     
    Aventura sa ca programator a început la vârsta de 8 ani, când a fost fascinat de un fişier cu coduri care generau un joc de calculator. La 11 ani, Sebastian Dobrincu avea deja primul job plătit, după ce a intrat în legătură cu cel mai mare dealer din SUA de yacht-uri şi bărci pe care l-a ajutat să îşi facă un site, scrie ZF.
     
    În urmă cu trei, în timp ce se afla la New York, unde locuieşte şi în prezent, tânărul a avut o idee de milioane pe care a şi pus-o în practică înfiinţând firma Storyheap, care sincronizează reţelele de social media. A făcut o serie de cercetări în urma cărora a observat că nimeni nu s-a aplecat spre rezolvarea acestei probleme, astfel că a încercat să dezvolte un proiect cu mare potenţial de afaceri.
     
    Ulterior, el a mai fondat alte companii precum Brandmates sau Owlmetrics, ambele specializate în analiza datelor din social media.

  • De ce vrea fondatorul Facebook să DISTRUGĂ reţeaua socială. Zuckerberg deţine prin intermediul acestuia un control mai mare decât al guvernelor şi oricărei companii private

    Chris Hughes, unul dintre ceilalţi cofondatori ai Facebook, a cerut ca reaţeaua socială să fie spartă în mai multe entităţi. Totodată, el solicita o reglementare asupra industriei tehnologice într-o ediţie a New York Times.

    El a solicitat autorităţilor de reglmentare din Statele Unite să dividă compania, afirmând că Mark Zuckerberg este prea puternic şi compania deţine monopolul. „A venit momentul să distrugem Facebook”, a scris Hughes.

    Hughes spune că a urmărit cu oroare modul în care compania la crearea căreia a ajutat s-a transformat într-un gigant prin achiziţiile Instagram şi WhatsApp, ameninţând liberul discurs şi înăbuşind inovaţia generată de competiţie.

    Din punctul lui de vedere, cel mai primejdios aspect legat de Facebook se referă la „controlul unilateral al discursului liber” pe care îl are Zuckerberg.
    „Influenţa lui Mark este ameţitoare, mult mai mare decât a oricui din sectorul privat sau din guvern.” Potrivit lui Hughes, Zuckerberg ar avea controlul nelimitat asupra algoritmilor care determină care dintre miliardele de utilizatori ai Facebook sunt văzuţi de alţii în News Feed, ce setări legate de securitate au şi chiar şi ce mesaje primesc prin intermediul platformei.

    Hughes, în vârstă de 35 de ani, a plecat din Facebook în urmă cu un deceniu, rămânând cu un mic procent din companie. Deşi nu a ajuns la renumele lui Zuckerberg, cariera post-Facebook a lui Hughes a inclus voluntariatul pentru campania prezidenţială a lui Barack Obama, o şedinţă în calitate de editor al revistei „The New Republic” şi impunerea unor reforme sociale în America.

    În anul 2006, Facebook a dat candidaţilor politici posibilitatea de a crea pagini speciale de profil. Hughes a fost însărcinat să ajute echipa care sprijină pagina lui Barack Obama, iar el a devenit interesat de politica lui Obama şi, în cele din urmă, a lăsat Facebook pentru a se alătura campaniei sale prezidenţiale.

    Hughes s-a mutat la Chicago şi a devenit cunoscut sub numele de “guru organizator online” al campaniei lui Obama. El a fost în spatele reţelei sociale obositoare a lui Obama, my.BarackObama.com, prin care suporterii au putut afla despre evenimente, voluntari şi organizaţii la nivel local.

    Până când Facebook a devenit public în mai 2012, Hughes fusese plecat din companie timp de aproximativ cinci ani. Cu toate acestea, participaţia sa de 2% (care a fost cea mai mică dintre toţi cofondatorii) din companie a crescut la o valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari, pe care i-a încasat imediat după IPO (Initial Public Offering).

  • Porbleme din ce în ce mai mari pentru Mark Zuckerberg. Cum poate pierde acesta chiar şi controlul asupra propriei companii

    Nimeni din Silicon Valley nu are o putere atât de mare precum cea pe care Mark Zuckerberg o are asupra Facebook: este co-fondator, CEO, director al boardului şi acţionar majoritar.
     
    Cât timp Facebook s-a aflat într-un proces continuu de expansiune, nimeni nu a considerat că puterea lui Zuckerberg ar trebui, într-un fel, limitată.
     
    Ultimele luni au adus însă numeroase controverse şi scandaluri, iar oamenii implicaţi în conducerea reţelei sociale încep să se întrebe dacă nu ar fi nevoie de o persoană nouă în funcţia de CEO, scriu cei de la BBC.
     
    Recent, cei de Comisia Federală de Comerţ (FTC) au anunţat că investighează Facebook pentru probleme legate de protejarea datelor personale; ca răspuns, Zuckerberg a anunţat crearea unui fond de 3 miliarde de dolari destinat plătirii unei eventuale amenzi. “Ştiu că nu avem cea mai bună reputaţie în ceea ce priveşte protecţia datelor personale”, a spus Zuckerberg zâmbind pe scena conferinţei anuale a dezvoltatorilor de la San Jose.
     
    Pentru cei prezenţi în sală, lucrurile nu erau însă la fel de amuzante; cei de la FTC au spus că nu vor doar să acorde o amendă, ci să reglementeze întreaga activitate a reţelei de sociale.
     
    Prin urmare, cei din boardul Facebook au cerut un vot prin care Mark Zuckerberg să fie schimbat. Şansele sunt minime, pentru că actualul CEO deţine majoritatea în consiliu, dar ar putea fi un semnal pentru el că e timpul să se retragă, pas cu pas, de la conducerea reţelei de socializare.

  • Cât costă siguranţa fondatorului Facebook

    Zuckerberg a avut un salariu de bază de 1 dolar în ultimii trei ani, iar alte compensaţii au însumat 22,6 milioane de dolari, cei mai mulţi bani fiind folosiţi pentru pentru securitatea sa personală.

    Aproape 20 milioane de dolari au mers pentru securitatea lui Zuckerberg şi a familiei sale, de la aproximativ 9 milioane de dolari în anul precedent. Zuckerberg a primit, de asemenea, 2,6 milioane de dolari pentru utilizarea avioanelor private, despre care compania spune că fac parte din programul general de securitate.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • După o furtună de critici la adresa Facebook, Mark Zuckerberg vrea să schimbe regulile pentru Internet

    Zuckerberg, a cărui companie se află sub presiune pentru că nu a reuşit să controleze în mod adecvat conţinutul publicat şi să protejeze viaţa privată a utilizatorilor de pe platforma sa, a scris, într-un articol, din Washington Post că o „abordare standardizată” pentru eliminarea conţinutului le-ar face pe companiile de internet mai „responsabile”.

    „Prin actualizarea regulilor pentru Internet, putem păstra cele mai bune lucruri din acesta: libertatea oamenilor de a se exprima şi pentru antreprenori de a construi lucruri noi – protejând, totodată, societatea împotriva unor daune mai mari şi mai generale”, a scris Zuckerberg.
     

  • Facebook cere guvernanţilor lumii ajutor pentru reglementarea conţinutului pe internet. Scrisoare deschisă transmisă de Mark Zuckerberg

    Într-un articol publicat în Washington Post, fondatorul Facebook declară că responsabilitatea pentru monitorizarea conţinutului dăunător este prea mare pentru firme. Din acest motiv, Mark Zuckerberg solicită public noi legi în patru domenii: “conţinut dăunător, integritatea alegerilor, confidenţialitatea şi transferabilitatea datelor”, relatează BBC.

    Solicitarea Facebook vine după ce, în urmă cu două săptămâni, un individ din Noua Zeelandă a folosit reţeaua de socializare pentru a transmite live atacul asupra unei moschei din Christchurch.
     
    “Deputaţii declară că avem prea multă putere asupra conţinutului şi sincer sunt de acord”, a transmis Zuckerberg.
     
    El a subliniat că Facebook “a creat un organism independent, astfel încât oamenii să poată contesta deciziile companiei” despre ceea ce este postat şi despre ceea ce este blocat.
     
    În scrisoarea deschisă, Zuckerberg a enumerat un nou set de reguli pe care ar dori să le aplice în cazul reţelelor de socializare.
     
    Aceste noi reglementări ar trebui să fie aceleaşi pentru toate site-urile web, a precizat Mark Zuckerberg, astfel încât să fie mai uşor să se oprească difuzarea rapidă a conţinutului “dăunător” pe platformele de socializare.
     

  • Doi şefi de la Facebook au dezertat peste noapte, lăsându-l pe Zuckerberg să se descurce singur cu problemele

    Săptămâna aceasta, Facebook şi celelalte platforme ale reţelei de social media, au suferit cea mai mare întrerupere din istorie, după o probleme la servere în timpul unei configurări.

    Cox, care este şi un apropiat al lui Zuckerberg, a pornit ca inginer programator în cadrul Facebook, şi a construit o serie de elemente cheie ale reţelei, inclusiv News Feed-ul. 
     
    Deşi nu a oferit un motiv pentru plecarea lui Cox din companie, Zuckerberg a insistat că ”a discutat şi că îşi doreşte să facă altceva” pentru câţiva ani. Daniels, a preluat funcţia de şef al WhatsApp, după mai mulţi ani în care a condus Internet.org, o iniţiativă care îşi propunea creşterea conectivităţii la Internet peste tot în lume.