Tag: vedere

  • Cronică: Star Wars: The Last Jedi – Două puncte de vedere – VIDEO

    Florin Caşotă, redactor Business Magazin


    După ce J.J. Abrams a readus la viaţă universul Star Wars, anul acesta a venit rândul unui alt regizor tânăr să ducă povestea mai departe. Rian Johnson se află la cârma lui „The Last Jedi“ şi face o treabă foarte bună, chiar mai bună decât Abrams, aş zice.

    Pe lângă faptul că aduce un omagiu seriei originale, prin introducerea de creaturi noi şi menţinerea aceluiaşi spirit, Johnson reuşeşte să-şi imprime stilul asupra filmului. The Last Jedi se simte diferit de celelalte filme din univers, lucru bun deoarece era nevoie de o gură de aer în povestea ce dăinuieşte din anii ‘70. Dacă Abrams a reluat seria în 2015 călcând pe urmele lui George Lucas, Johnson a făcut nişte alegeri riscante care au stârnit nemulţumirea unor fani, însă mă bucur că a făcut-o, deoarece este nevoie de o reîmprospătare a universului.

    La nivel narativ, The Last Jedi stă bine şi scenariştii reuşesc să ţină spectatorii în suspans de la început până la final, mai ales în porţiunea despre aventura rebelilor. Partea cu Rey şi cu Luke avansează într-un ritm mai lent, dar poate era necesar pentru a crea un sentiment satisfăcător atunci când Rey ajunge în punctul culminant. Totuşi filmul nu este perfect şi problema mea cu povestea este bucata în care vedem aventura în care sunt implicaţi Finn şi noul personaj introdus, Rose. Partea lor se simte mai mult ca un scurtmetraj decât ca o parte din film. Sigur, povestea lor are un scop şi ajută la închegarea filmului, însă nu accelerează acţiunea şi se simte mai mult ca o pauză atunci când Johnson trece de la Rey sau de la rebeli la povestea celor doi. De asemenea, mi-aş fi dorit ca filmul să dezvolte ceva mai mult povestea lui Snoke.

    Rose, alături de DJ, sunt noile personaje introduse de Johnson în universul Star Wars şi pot să zic că aduc o aromă nouă universului, însă fără a aduce prea multă profunzime.

    Scenele de acţiune sunt foarte bine regizate şi sunt unele dintre cele mai bune din filmele Star Wars de până acum. Efectele speciale sunt foarte bune şi nu conştientizezi niciodată că ai de-a face cu o creatură sau un moment create pe calculator. Totuşi, pe partea de acţiune, mi-aş fi dorit să văd mai multe lupte în care este utilizată sabia laser. Nici în Force Awakens, nici aici, nu mi-a fost satisfăcută setea de lupte cu săbiile laser.

    Daisy Ridley dovedeşte din nou că a fost alegerea perfectă pentru rolul Rey şi este absolut fantastică în film. Din punctul meu de vedere, acelaşi lucru poate fi spus şi despre Adam Driver pentru rolul Kylo Ren. În precedentul film, vedem un Kylo Ren imatur, furios, nerăbdător şi care vrea să devină ca idolul său, Darth Vader. În acest film, conflictul interior continuă, iar Driver arată asta foarte simplu prin jocul actoricesc. Mark Hamill revine, în sfârşit, în rolul lui Luke Skywalker şi face o treabă foarte bună. În The Last Jedi vedem un Luke Skywalker diferit faţă de ceea ce ştiam din trilogia originală şi faţă de ceea ce fanii înrăiţi ar fi aşteptat. Alegerea lui Rian Johnson în dezvoltarea personajului emblematic este una interesantă, neaşteptată, care-i oferă mai multă profunzime personajului Luke Skywalker. De asemenea, Carrie Fisher, în rolul Leiei, este foarte bună, iar regizorul şi producătorii au ales un mod foarte bun de a-i aduce un omagiu.

    Aşadar, filmul este distractiv, are suspans, nu este plictisitor şi m-a făcut să vreau să văd cât mai repede posibil continuarea şi finalul seriei.
    P.S. BB8 este în continuare la fel de distractiv, iar de data aceasta devine şi extrem de inventiv şi util pentru eroii pe care-i vedem pe ecran.


    Bogdan Angheluţă, redactor Business Magazin


    Atunci când vezi seria Star Wars de (prea) multe ori, aşa cum am făcut-o eu, ai mereu în minte aventurile din trilogia originală. Nu spun că e bine, dar e o justificare a faptului că voi compara întotdeauna noile personaje cu Han Solo, Luke Skywalker sau Darth Vader.

    Cred că până acum cei care voiau să vadă Star Wars au ajuns la cinematograf, aşa că paragrafele următoare conţin destul de multe dezvăluiri legate de povestea şi deznodământul filmului. În primul rând, Luke Skywalker apare în The Last Jedi ca un personaj înfrânt; apare ca un luptător care nu mai are pentru ce să lupte. Iar asta, din punctul meu de vedere, reprezintă un punct de plecare greşit. Conceptul de speranţă e cel pe care s-a construit întreg universul Star Wars – nu e întâmplător faptul că filmul original, cel din 1977, a fost redenumit Episodul IV – O nouă speranţă atunci când George Lucas a înţeles potenţialul francizei. Înţeleg ce a vrut să transmită regizorul, dar nu cred că introducerea personajului a fost cea corectă.

    În al doilea rând, Rian Johnson – cel care a semnat The Last Jedi şi care va regiza şi noua trilogie Star Wars – a ales să scape de personajul negativ, Snoke, într-un mod absolut bizar. Prezentat ca noul împărat, avându-l ca ucenic pe Kylo Ren (aşa cum împăratul îl avea ucenic pe Darth Vader), Snoke nu prinde decât cinci-zece minute în film, după care e ucis în timpul unei scene care nu mi-a transmis nimic. Revin, inevitabil, la comparaţia cu trilogia originală: amintiţi-vă de finalul episodului VI, când Luke Skywalker îşi determină tatăl să se întoarcă pe calea Jedi şi să-i curme viaţa împăratului. Cele două scene nu au aproape nimic în comun.

    Mă opresc din critici pentru a face o scurtă remarcă: nu am o problemă cu modul în care Disney a ales să readucă pe marile ecrane universul Star Wars. Din contră, sunt de părere că Episodul VII: The Force Awakens a fost unul dintre cele mai reuşite filme ale francizei; alegerile lui Rian Johnson nu mi s-au părut însă dintre cele mai reuşite.

    Revenind la The Last Jedi, un alt personaj care a primit un sfârşit mult sub meritele sale e chiar Luke Skywalker. După o încercare de luptă cu sabia laser, aflăm că Luke îşi proiectase de fapt personajul pe o planetă distantă, iar asta i-a consumat toată puterea. Prin urmare, eroul care a dărâmat imperiul moare din cauza epuizării.

    Un alt segment a cărui utilitate nu am reuşit să o descopăr este cel de pe Canto Bight, acolo unde Finn şi Rose nu fac altceva decât să producă pagube. Rian Johnson a încercat să aducă un omagiu celebrei scene din cantina de pe Mos Eisley, dar poate că un simplu flashback ar fi fost ceva mai potrivit. Nu mai zic că ar fi salvat şi vreo 20 de minute din film.

    Din păcate, aş putea să continuui cu multe alte probleme ale filmului, dar nu aş vrea să las impresia că The Last Jedi e echivalentul unui Transformers. Episodul VIII are numeroase părţi bune, aşa cum ar fi luptele sau majoritatea scenelor de acţiune.

    Închei cu speranţa că J.J. Abrams se va apropia mai mult de stilul original al lui Lucas, dar şi cu cea că Rian Johnson îşi va tempera puţin dorinţa de experimente – măcar în ceea ce priveşte noua trilogie.

  • Cu cât s-a vândut unul din cele mai mari diamante din lume

    Toate aceste caracteristici plasează piatra preţioasă, intitulată simbolic “Diamantul Păcii”, pe locul al 14-lea în lume, dupa alte diamante mai mari decât acesta.

    Recordul istoric, insa, detinut de cel mai mare diamant din lume este cel al legendarului “Cullinan”, de 3.016,75 carate si descoperit in 1905, in Africa de Sud. Acesta a fost impartit in noua diamante, care se regasesc in prezent in coroana regala britanica.

    Diamantul de 709 carate, scos la vanzare la o licitatie in scop caritabil din New York, a fost cumparat, de Laurence Graff, un miliardar britanic si proprietarul unui magazin de bijuterii. Rapaport Group, o retea internationala de tranzactionare a diamantelor, este cea care a intermediat vanzarea.

    Diamantul a fost scos prima data la licitatie dupa doua luni de la descoperire, in mai 2017, in fata a 70 de potentiali cumparatori, insa Sierra Leone a refuzat cea mai mare oferta de atunci de 7,8 milioane de dolari.

    In final pretul nu a fost unul pe masura asteptarilor, dupa cum chiar directorul Grupului Rapaport recunoaste: “Este un diamant foarte greu de taiat. Probabil, transparenta acestuia a scazut putin pretul ori, poate oferta a fost diferita”. Avand in vedere ca licitatia a avut un scop caritabil, mai mult de jumatate din suma obtinuta va fi folosita in proiecte de infrastructura, in beneficiul comunitatii de unde a fost descoperit acesta. 59% din aceasta suma sau 3,9 milioane de dolari vor fi folositi de catre autoritati pentru a finanta alimentarea cu apa potabila, cu energie electrica, pentru dotarea si refacerea scolilor, a centrelor de sanatate sau constructia si refacerea drumurilor din zonele defavorizate din Africa de Vest. Diferenta de bani ii va reveni unui grup local, care se ocupa de proiectele de dezvoltare, pastorului si minerilor care au
    descoperit bijuteria si l-au oferit Guvernului, a adaugat Rapaport.

    Micul stat din Africa de Vest, Sierra Leone s-a confruntat de-a lungul timpului cu coruptia si comertul ilicit de diamante, insa acum oficialii de stat si localnicii spera ca, prin licitatia diamantului pus pentru prima data in vanzare pentru public, contrabanda cu pietre pretioase sa se opreasca.

    Organizatia Natiunilor Unite a ridicat chiar o interdictie in ceea ce priveste exporturile de diamante din Sierra Leone in 2003, dar sectorul de milioane de dolari este in continuare afectat de contrabanda.

    Ramane in continuare speranta ca astfel de actiuni vor indemna toti sapatorii de diamante din micul stat sa se intoarca acasa iar cei care vor cauta in continuare diamante sunt incurajati sa nu le distruga prin taierea lor necorespunzatoare si sa le puna pe masa in fata Guvernului. Incurajarea unor astfel de actiuni va schimba radical lucrurile in Sierra Leone, e de parere seful districtului Kono, Ngaba
    Saquee, din estul orasului Sierra Leone, unde a fost descoperit diamantul.

    Sursa: https://www.bespecial.ro/bijuterii-inox

  • Oraşul unde nu ai voie să mori sau cel construit într-o piatră: care sunt CELE MAI CIUDATE 12 aşezări omeneşti din lume – GALERIE FOTO

    12. Oraşul în care nu poţi muri

    Oraşul Longyearbyen, Svalbard, un teritoriu insular în Oceanul Arctic, este una dintre cele mai nordice aşezări din lume şi un loc în care, oficial, nu puteţi muri. Există un cimitir în oraş, dar nu a fost folosit în 70 de ani. Motivul este clima îngheţată, care împiedică descompunerea corpurilor moarte şi le face o atracţie pentru animalele sălbatice. Persoanele care sunt susceptibile de a muri în curând sunt transportate în Norvegia cu avionul.

     

    11. Oraşul aflat pe teritoriul a două ţări

    Oraşele împărţite între două ţări sunt un fenomen mai frecvent decât credeţi, dar acesta este cel mai neobişnuit dintre ele. Büsingen am Hochrhein este un oraş german aflat în Elveţia. Din punct de vedere economic, face parte din Elveţia, dar din punct de vedere administrativ, face parte din Germania. Büsingen am Hochrhein este singurul oraş german unde francul elveţian este monedă principală şi are două coduri poştale: una elveţiană şi una germană. Cetăţenii folosesc atât numere de telefon elveţiene, cât şi germane. FC Büsingen este singura echipă germană care joacă în campionatul elveţian.

     

    10. Oraşul „iadului”

    Statul Michigan, Statele Unite ale Americii, este un loc unde puteţi găsi „Iadul” la orice colţ, mai exact, cuvântul englez „Hell”. Asocierea acestuio cuvânt cu oraşul este incertă, dar locuitorii oraşului sunt fericiţi să-şi susţină imaginea infernală. Turiştii sunt fericiţi să se fotografieze cu panourile „Bine aţi venit în iad” pe fundal, iar magazinele de suveniruri locale profită de beneficiile „iadului”.

    9. Un oraş austro-chinez

    Chinezii sunt cunoscuţi pentru abilitatea de a copia foarte bine un lucru, chiar şi oraşele întregi. Pentru a-şi conferi şansa de a călători fără a părăsi ţara, aceştia au decis să refacă satul austriac Hallstatt. Biserica a fost construită mai întâi, urmată de străzi, care arată exact ca cele originale. Mai mult,  piaţa imobiliară din Hallstatt, China, este mai scumpă decât în ​​cel austriac.

    8. Ultimul oraş liber

    Slab City este un oraş californian populat în principal vagabonzi, pensionari şi cei care nu au unde să meargă. Oamenii trăiesc aici în remorci şi în hambare improvizate, fără apă, electricitate sau adrese. De asemenea, lipsesc utilităţile publice, precum şi taxele şi chiriile. Toate acestea suna ca o multime de inconveniente, dar multi dintre cei care au fost aici spun ca este de fapt un loc foarte confortabil. Localnicii îl numesc „ultimul oraş liber din America”.

    7. Oraşul peşteră

    Matmata din sudul Tunisiei este un oraş mulţi trăiesc în locuinţe subterane. În anii 1970, aici s-au construit case la suprafaţă, dar mulţi localnici preferă să locuiască în casele lor tradiţionale. Fanii Star Wars vor recunoaşte acest loc ca fiind casa lui Luke Skywalker.

    6. Tot oraşul sub un singur acoperiş

    Întregul oraş din Whittier, Alaska, este situat în clădirea cu 14 nivele a unei foste unităţi militare. Aceasta găzduieşte, pe lângă locuinţe,  toate magazinele, o secţie de poliţie, un spital şi o biserică. Scopul a fost economia la încălzire, pentru că vremea este rece şi vântură aproape tot anul. Populaţia oraşului numără doar 220 de persoane.

  • Cum arată cel mai mare parc de distracţii pentru copii din sud-estul Europei. A fost deschis recent în România – FOTO, VIDEO

    Una din atracţiile parcului este cinematograful 8D, unic în Europa, transmite brasovromania.net. Acesta are o vedere panoramică de 360 de grade, atracţie ce de asemenea este unică în Europa la ora actuală. Acţiunea se va petrece în faţă, în spatele sau în lateralul, astfel încât vizionarea unui film devine o experienţă de neuitat.

    Arhitecţii au ţinut cont de faptul că întregul complex este destinat celor mici. Astfel, treptele de la intrarea principală au fost proiectate de dimensiuni mai mici, uşor practicabile copiilor. De asemenea, pentru persoanele cu dizabilităţi – copii, părinţi sau bunici – a fost amenajată o rampa de acces, cu un grad mic de înclinare, construită conform normelor şi standardelor, scrie news.bv.

    O altă atracţie este Luna Park, o zonă de aproape 400 de metri pătraţi care include un carusel, un pendul şi maşini zburătoare. Nu lipsesc nici jocurile electronice, iar părinţii se vor putea juca alături de cei mici într-un spaţiu amenajat special. Reprezentanţii spun că majoritatea jocurilor sunt concepute astfel încât să dezvolte capacitatea de coordonare a copiilor.

  • Cum arată cel mai mare parc de distracţii pentru copii din sud-estul Europei. A fost deschis recent în România – FOTO, VIDEO

    Una din atracţiile parcului este cinematograful 8D, unic în Europa, transmite brasovromania.net. Acesta are o vedere panoramică de 360 de grade, atracţie ce de asemenea este unică în Europa la ora actuală. Acţiunea se va petrece în faţă, în spatele sau în lateralul, astfel încât vizionarea unui film devine o experienţă de neuitat.

    Arhitecţii au ţinut cont de faptul că întregul complex este destinat celor mici. Astfel, treptele de la intrarea principală au fost proiectate de dimensiuni mai mici, uşor practicabile copiilor. De asemenea, pentru persoanele cu dizabilităţi – copii, părinţi sau bunici – a fost amenajată o rampa de acces, cu un grad mic de înclinare, construită conform normelor şi standardelor, scrie news.bv.

    O altă atracţie este Luna Park, o zonă de aproape 400 de metri pătraţi care include un carusel, un pendul şi maşini zburătoare. Nu lipsesc nici jocurile electronice, iar părinţii se vor putea juca alături de cei mici într-un spaţiu amenajat special. Reprezentanţii spun că majoritatea jocurilor sunt concepute astfel încât să dezvolte capacitatea de coordonare a copiilor.

  • Kelemen Hunor: Autonomia teritorială şi culturală trebuie discutată în 2018 şi codificate legislativ

    Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că autonomia este cheia rezolvării problemei păstrării identităţii etnice, a culturii şi limbii maghiare pe pământul natal.

    ”La sfârşitul anului 2017, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la Declaraţia de la Cluj, am spus că ar trebui să găsim un text, o declaraţie comună în care reiterăm dezideratele şi principiile care ne conduc de 28 de ani în viaţa politică din România. Textul a fost finalizat şi l-am semnat alături de liderii PPMT şi PCM. Acum 27 – 28 de ani, în primul program al UDMR a fost trecut un deziderat cu care, indiferent ce s-a întâmplat, am fost de acord, dezideratele şi principiile nu s-au schimbat. Este important să reiterăm dezideratele şi să vorbim de formele de autonomie care vor asigura cadrul instituţional pentru păstrarea identităţii etnice, a culturii şi limbii pe pământul natal. Autonomia este cheia rezolvării acestor probleme şi în România. Vorbim de trei tipuri de autonomie: autonomia regională sau teritorială, autonomia locală şi cea culturală, care trebuie cât mai repede, în 2018, discutate cu majoritatea românească şi codificate din punct de vedere legislativ”, a spus Kelemen.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai mare parc de distracţii pentru copii s-a deschis la Braşov – FOTO, VIDEO

    Una din atracţiile parcului este cinematograful 8D, unic în Europa, transmite brasovromania.net. Acesta are o vedere panoramică de 360 de grade, atracţie ce de asemenea este unică în Europa la ora actuală. Acţiunea se va petrece în faţă, în spatele sau în lateralul, astfel încât vizionarea unui film devine o experienţă de neuitat.

    Arhitecţii au ţinut cont de faptul că întregul complex este destinat celor mici. Astfel, treptele de la intrarea principală au fost proiectate de dimensiuni mai mici, uşor practicabile copiilor. De asemenea, pentru persoanele cu dizabilităţi – copii, părinţi sau bunici – a fost amenajată o rampa de acces, cu un grad mic de înclinare, construită conform normelor şi standardelor, scrie news.bv.

    O altă atracţie este Luna Park, o zonă de aproape 400 de metri pătraţi care include un carusel, un pendul şi maşini zburătoare. Nu lipsesc nici jocurile electronice, iar părinţii se vor putea juca alături de cei mici într-un spaţiu amenajat special. Reprezentanţii spun că majoritatea jocurilor sunt concepute astfel încât să dezvolte capacitatea de coordonare a copiilor.

  • Dacă ai aceste caracteristici, înseamnă că eşti o persoană puternică din punct de vedere mental

     Ştii să-ţi ţii emoţiile şi raţiunea în echilibru

    Dacă ştii să ţii un echilibru în cele două şi poţi vedea când emoţiile câştigă în faţa raţiunii în procesul de luare a deciziilor (şi iei măsuri), atunci eşti o persoană puternică şi echilibrată, scrie Top Buzz.

    Îţi petreci timpul în mod productiv

    Persoanele mai slabe pot avea mii de scuze să nu termine ceva, dar persoanele puternice se concentrează pe ceea ce doresc să obţină şi astfel evită să îşi piardă timpul în activităţi neproductive.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Oraşul unde nu ai voie să mori sau cel construit într-o piatră: care sunt CELE MAI CIUDATE 12 aşezări omeneşti din lume – GALERIE FOTO

    12. Oraşul în care nu poţi muri

    Oraşul Longyearbyen, Svalbard, un teritoriu insular în Oceanul Arctic, este una dintre cele mai nordice aşezări din lume şi un loc în care, oficial, nu puteţi muri. Există un cimitir în oraş, dar nu a fost folosit în 70 de ani. Motivul este clima îngheţată, care împiedică descompunerea corpurilor moarte şi le face o atracţie pentru animalele sălbatice. Persoanele care sunt susceptibile de a muri în curând sunt transportate în Norvegia cu avionul.

     

    11. Oraşul aflat pe teritoriul a două ţări

    Oraşele împărţite între două ţări sunt un fenomen mai frecvent decât credeţi, dar acesta este cel mai neobişnuit dintre ele. Büsingen am Hochrhein este un oraş german aflat în Elveţia. Din punct de vedere economic, face parte din Elveţia, dar din punct de vedere administrativ, face parte din Germania. Büsingen am Hochrhein este singurul oraş german unde francul elveţian este monedă principală şi are două coduri poştale: una elveţiană şi una germană. Cetăţenii folosesc atât numere de telefon elveţiene, cât şi germane. FC Büsingen este singura echipă germană care joacă în campionatul elveţian.

     

    10. Oraşul „iadului”

    Statul Michigan, Statele Unite ale Americii, este un loc unde puteţi găsi „Iadul” la orice colţ, mai exact, cuvântul englez „Hell”. Asocierea acestuio cuvânt cu oraşul este incertă, dar locuitorii oraşului sunt fericiţi să-şi susţină imaginea infernală. Turiştii sunt fericiţi să se fotografieze cu panourile „Bine aţi venit în iad” pe fundal, iar magazinele de suveniruri locale profită de beneficiile „iadului”.

    9. Un oraş austro-chinez

    Chinezii sunt cunoscuţi pentru abilitatea de a copia foarte bine un lucru, chiar şi oraşele întregi. Pentru a-şi conferi şansa de a călători fără a părăsi ţara, aceştia au decis să refacă satul austriac Hallstatt. Biserica a fost construită mai întâi, urmată de străzi, care arată exact ca cele originale. Mai mult,  piaţa imobiliară din Hallstatt, China, este mai scumpă decât în ​​cel austriac.

    8. Ultimul oraş liber

    Slab City este un oraş californian populat în principal vagabonzi, pensionari şi cei care nu au unde să meargă. Oamenii trăiesc aici în remorci şi în hambare improvizate, fără apă, electricitate sau adrese. De asemenea, lipsesc utilităţile publice, precum şi taxele şi chiriile. Toate acestea suna ca o multime de inconveniente, dar multi dintre cei care au fost aici spun ca este de fapt un loc foarte confortabil. Localnicii îl numesc „ultimul oraş liber din America”.

    7. Oraşul peşteră

    Matmata din sudul Tunisiei este un oraş mulţi trăiesc în locuinţe subterane. În anii 1970, aici s-au construit case la suprafaţă, dar mulţi localnici preferă să locuiască în casele lor tradiţionale. Fanii Star Wars vor recunoaşte acest loc ca fiind casa lui Luke Skywalker.

    6. Tot oraşul sub un singur acoperiş

    Întregul oraş din Whittier, Alaska, este situat în clădirea cu 14 nivele a unei foste unităţi militare. Aceasta găzduieşte, pe lângă locuinţe,  toate magazinele, o secţie de poliţie, un spital şi o biserică. Scopul a fost economia la încălzire, pentru că vremea este rece şi vântură aproape tot anul. Populaţia oraşului numără doar 220 de persoane.

  • Studiourile Marvel au rămas fără idei

    Spun compromis pentru că Thor: Ragnarok încearcă să-şi acopere lipsurile cu o supradoză de umor, dar asta nu e ceva chiar atât de simplu de făcut. Toate filmele produse de Marvel sunt pe alocuri amuzante, pentru că altfel şi-ar pierde jumătate din spectatori, dar ultima parte a trilogiei Thor pare gândită mai degrabă ca o succesiune de glume. Suspansul lipseşte cu desăvârşire – nu că Universul Marvel ar excela la acest capitol – iar faptul că ştii ce urmează să se întâmple în majoritatea scenelor nu ajută deloc. Era însă de aşteptat ca regizorul să abordeze un stil bazat pe comedie, având în vedere că el a intrat în atenţia publicului cu What We Do in the Shadows – o parodie la adresa filmelor cu vampiri.

    Taika Waititi nu este doar regizorul filmului, el joacă şi rolul unui nou personaj CGI din Universul Cinematografic Marvel, pe nume Korg. De altfel, Waititi este cunoscut pentru faptul că are şi roluri în filmele pe care le regizează.

    Un punct pe care Taika Waititi a mizat prea mult, din punctul meu de vedere, e relaţia dintre Thor şi fratele său vitreg, Loki. E o temă care se repetă în toate cele trei părţi şi reprezintă şi baza scenariului din Avengers. N-aş avea neapărat ceva împotriva explorării relaţiei dintre cei doi, dar lucrurile încep şi se termină de fiecare dată la fel. Loki îl trădează pe Thor, Thor se ceartă cu Loki, Loki îl salvează pe Thor, Thor şi Loki se împacă. Cei de la Marvel ar putea să găsească şi un alt fir narativ.

    Reprezentarea lui Hulk este total diferită de cele anterioare. Alter ego-ul lui Bruce Banner nu mai e doar un monstru verde care urlă şi se caţără pe clădiri: în Ragnarok el vorbeşte, face glume şi flirtează cu femei. Nu a fost cea mai bună idee. Ca un fapt interesant, trebuie să ştiţi că Hela, interpretată impecabil de Cate Blanchett, este primul personaj negativ feminin din filmele Studiourilor Marvel.

    Dar dincolo de interpretări, scenariu, glume mai mult sau mai puţin reuşite şi predictabilitate, marea problemă a filmului e că foarte multe scene par improvizate. Sunt câteva dialoguri în care aş fi putut să jur că actorii şi-au uitat replicile, iar asta nu e ceva ce vezi prea des în producţiile Marvel.

    Nu are rost să ne întrebăm dacă Thor: Ragnarok va avea sau nu succes la box-office, pentru că orice film care poartă însemnele Marvel Studios are deja câteva sute de milioane de dolari garantate. E poate şi motivul pentru care cei de acolo au început să o lase mai uşor cu ideile creative. E doar o părere, sigur, dar aş paria că mulţi spectatori îşi doresc o nouă ”colecţie“ de eroi scoşi de la naftalină.

    În concluzie, Thor: Ragnarok e un film pentru fani, dar nu e genul de film care să aducă noi fani. Am râs la film, recunosc că m-am distrat, dar n-am ieşit cu nerăbdarea de a vedea următorul film produs de Marvel.

    NOTA: 6,5/10