Ben Silbermann s-a născut pe 14 iulie 1982, în Des Moines, în Statele Unite ale Americii. Părinţii săi, Jane Wang şi Neil Silbermann, au fost amândoi medici oftalmologi, iar el a urmat cursurile Academiei Centrale din Des Moines şi, în anul 1998, s-a înscris la Institutul de Cercetare Ştiinţifică la MIT. În perioada în care era la studii, a trecut printr-o operaţie de transplant de inimă.
În 2003, a obţinut o diplomă de absolvent în domeniul ştiinţelor politice de la Universitatea Yale. După absolvire, Silbermann a avut şansa să lucreze la Google ca membru al grupului de publicitate online. A avut o mulţime de idei în timp ce privea oamenii care lucrau în Google, dar niciodată nu a avut şansa să le explice, deoarece nu avea niciun fel de cunoştinţe de inginerie.
După perioada aceea a devenit mai interesat de programare, iar de aici până la o idee de afacere a fost doar un pas. Silbermann a discutat despre aceasta cu prietenul său, Paul Sciarra. Şi-a dat demisia de la Google, iar cu ajutorul lui Sciarra a început să înveţe principiile programării. Amândoi au început să lucreze la realizarea unei aplicaţii pentru iOS, Tote. Aceasta a fost un eşec, iar cei doi au început să se gândească la o idee nouă care să-i ajute să lanseze o afacere.
Ei s-au gândit să creeze o aplicaţie care să-i ajute pe oameni să ţină înregistrările necesare în telefon, unde să aibă acces mai uşor la lucrurile pe care doreau să le vadă.
O astfel de aplicaţie ar fi dus astfel la evitarea aglomerării conturilor de e-mail cu cataloage inutile. Dar momentul ideii nu a fost bun deoarece a urmat criza financiară şi nimeni nu era gata să investească în afaceri cu tehnologie.
În cele din urmă, au reuşit să obţină fondurile necesare pentru a demara proiectul start-up-ului. Silbermann şi-a întâlnit cel de-al treilea partener, Evan Sharp, printr-un prieten comun de pe vremea când Sharp studia la NYU. Evan şi Silbermann aveau în comun interesul în colecţionarea diferitelor lucruri şi au vrut să creeze ceva legat de acest interes. Evan s-a alăturat proiectului de start-up, iar în 2009 au început să dezvolte Pinterest.
În martie 2010, au lansat site-ul în versiune beta închisă şi mai apoi a urmat lansarea unei versiuni beta deschise doar pe bază de invitaţie. La doar nouă luni de la lansare, Pinterest avea 10.000 de utilizatori, iar în martie 2011 compania a lansat o aplicaţie pentru iPhone. Silbermann a contactat 5.000 de utilizatori de Pinterest, prin scrisori, şi chiar s-a întâlnit cu câţiva dintre ei în persoană, pentru a primi feedback despre aplicaţie. La sfârşitul lunii octombrie 2013 Pinterest a fost evaluat la 3,8 miliarde de dolari, iar în octombrie 2016, aplicaţia avea 150 de milioane de utilizatori activi lunar, iar în iunie 2017 strânsese fonduri de 150 de milioane de dolari de la investitorii săi.
Silbermann locuieşte în San Francisco, California, împreună cu soţia sa, Divya Bhaskaran, şi doi copii. Forbes a estimat valoarea sa netă la 1,6 miliarde de dolari în 2018. A fost listat printre cei mai bogaţi oameni de afaceri americani sub 40 de ani şi a fost prezentat alături de Mark Zuckerberg la Fortune’s 40 Under 40, în 2014.
Silbermann nu ar fi crezut niciodată că obiceiul său din copilărie de a colecta lucruri, cum ar fi insecte, timbre poştale şi cartonaşe de baseball, îl va face miliardar într-o zi. Schimbul de fotografii şi fixarea lor pe o placă de fixare, pe Pinterest, nu se deosebeşte de vechea sa pasiune de a colecţiona obiecte. Pinterest a devenit una dintre cele mai utilizate platforme media sociale şi are peste 20 de milioane de utilizatori în întreaga lume. Compania a fost listată la Bursa de Valori din New York în anul 2019 şi a fost evaluată la 11 miliarde de dolari.
Tag: utilizatori
-
Povestea omului care a inventat una dintre cele mai populare reţele sociale de azi
-
Cele 8 secunde în care să mă convingi
„8 secunde este timpul mediu petrecut de un utilizator pe o pagină de internet”, consideră Yael Shafrir, vicepreşedinte al platformei de monetizare a conţinutului Playbuzz. Publicul de sute de executivi şi oameni din media, marketing şi nu numai, aflaţi la evenimnetul ICEE Fest. Upgrade 100, organizat recent, i-au dat dreptate. Atenţia a devenit cel mai valoros bun.
Evoluţia platformelor de social media şi de conţinut, evoluţia consumului de text, imagini, video şi audio a generat, în sistem invers proporţional, scăderea dramatică a ratei de atenţie. Studii efectuate încă din anii trecuţi arată că timpul mediu în care poţi capta sau pierde atenţia unui utilizator, a unui potenţial client, poate fi şi de doar două secunde, în funcţie de caz.
Playbuzz este o platformă de conţinut unde autorii pot crea diverse articole sau quizuri, folosind toate instrumentele media cu care s-au obişnuit consumatorii, de la imagini, video şi până la GIF-uri. Platforma se adresează în egală măsură publisherilor, cât şi oamenilor de marketing, care pot implementa campanii direcţionate în baza datelor colectate de la utilizatori. Colectarea datelor în scop de marketing este deja o normă, iar „personalizarea” a fost stindardul industriei de marketing şi advertising în ultimii ani.
„Conţinutul care se adresează tuturor nu se adresează de fapt nimănui. Oamenii trebuie să simtă că sunt adresate nevoile lor, că este înţeleasă personalitatea lor. (…) Am făcut un sondaj pentru a vedea ce îi interesează pe oameni cel mai mult, iar categoriile au fost: sport, celebrităţi, sex, altele, printre care reţete de gătit sau sfaturi utile, ori ei înşişi. A rezultat că pe oameni îi interesează cel mai mult de ei înşişi, de aceea trebuie să punem utilizatorul în centrul eforturilor noastre”, mai spune vicepreşedintele Playbuzz.
Un exemplu de viziune timpurie cu privire la personalizarea conţinutului ca normă îl reprezintă Netflix. Compania a aplicat un sistem de etichete (taguri) încă dinainte să producă pelicule originale; angajaţii Netflix sugerau astfel tipurile de conţinut care li s-ar potrivi abonaţilor.
Recomandările au devenit din ce în ce mai bune cu fiecare persoană care utiliza serviciul, pentru că erau personalizate pe baza obiceiurilor de vizionare, şi a obiceiurilor de vizionare a utilizatorilor care se asemănau între ei. Netflix susţine că 80% din show-urile pe care le vizionează utilizatorii astăzi sunt accesate prin intermediul recomandărilor, nu prin căutare directă.
Serialul „House of Cards”, de pildă, a fost produs cu ajutorul unui algoritm de inteligenţă artificială care a analizat toate datele legate de preferinţele clienţilor pe care le deţinea platforma, iar rezultatul a fost: un serial politic, regizat de David Fincher, iar în rolul principal se află Kevin Spacey.
„Reclamele tradiţionale nu mai sunt neapărat relevante – un studiu ne-a arătat că doar 3% dintre cumpărători consideră că reclamele sunt importante pentru ei. Este un nivel şocant de mic. Dar Netflix, spre exemplu, îşi înţelege baza de clienţi. Ei se uită la datele legate de cum urmărim filmele, ce actori urmărim mai mult şi chiar stabileşte pictogramele din site în funcţie de comportamentul utilizatorului. O astfel de analiză este exactă pe baza tiparelor comportamentale identificate, pentru că ştii mai multe despre utilizatori reali. De cele mai multe ori când ţintim oameni prin instrumente de marketing, ei sunt personaje artificiale, pe care le cunoaştem doar din informaţii adunate de la terţi”, explică Sepideh Dundon, partner manager EMEA la LinkedIn.
Însă dincolo de personalizarea conţinutului, pentru cumpărătorii de astăzi contează mult cultura brandului, contează ca brandul să prezinte un aport pozitiv, direct sau indirect, în viaţa oamenilor şi să ajungă la ei prin toate canalele. „Telefoanele sunt uşa de intrare în vieţile noastre. Venim cu idei care răspândesc o cultură prin telefon şi de la un telefon la altul”, crede Christina Keller, director of creative shop pe Europa Centrală la Facebook.
La nivel de cultură, în cadrul unei campanii ea a încercat să profite de apetitul oamenilor pentru sport, din ce în ce mai mare în ultimii ani, şi a încercat să bifeze aportul adus consumatorilor printr-o provocare marca Nike.
„Nike este un brand foarte cunoscut şi are o comunitate sportivă foarte mare în jurul lui. Aşa că ne-am gândit să lansăm un #30daychallenge (n.r.: un program de 30 de zile), cu antrenamente live pe Instagram. Sesiunile de antrenament au fost anunţate prin reclame, iar după aceea am ţintit oamenii cu reclame cu produse, pentru că Nike este totuşi o companie de produs. Sper că sunteţi de acord că fiecare idee trebuie exprimată diferit pentru a fi livrată cât mai bine, de aceea unele reclame cu care am ţintit oamenii au fost livrate pe messenger, altele pe video”, spune Keller. În ceea ce priveşte canalele prin care convingi clienţii să îţi cumpere produsul, Scott Tousley, care conduce departamentul de Growth & User Acquisition al Hubspot, crede că traficul de pe un website nu mai este atât de important pe cât este să fii prezent între primele opţiuni ale utilizatorului. El a implementat ceea ce numeşte surround strategy, care se bazează pe ideea că oamenii trebuie să audă cât mai mult de brandul tău.
„Cu cât aude lumea mai des de produsul tău, din mai multe surse, cu atât este mai posibil să îl cumpere. Haide să luăm un exemplu. Am ajuns în Bucureşti şi voiam să îmi comand o pizza. Neavând niciun prieten aici pe care să îl pot întreba ce pizza îmi recomandă, am întrebat Google care este cea mai bună pizza din oraş. Apoi, am comparat răspunsul cu cel de pe Trip Advisor la aceeaşi întrebare. Doar pentru că aceeaşi pizzerie a apărut în ambele topuri, eu am cumpărat produsul fără să fi auzit niciodată de acel brand”, povesteşte Scott Tousley, director în cadrul companiei de marketing. De aceea specialiştii susţin că brandul trebuie să fie peste tot pentru a avea succes. Însă într-un oraş aglomerat precum Bucureştiul, una dintre aplicaţiile care ştiu unde am fost şi unde urmează să mergem este Waze, cea mai descărcată aplicaţie de navigaţie din România, având la nivel naţional peste 2 milioane de utilizatori activi lunar. Românii iubesc să meargă la cumpărături şi utilizează soluţii de mobilitate şi navigare în acest sens, astfel încât peste 5.000 de persoane utilizează aplicaţia Waze pentru a ajunge la restaurante sau fast-food-uri în fiecare zi, în timp ce 10.000 o utilizează pentru a ajunge la supermarketuri, explică Thomas Barthuel, head of EMEA Strategy & New Markets Business Development la Waze. „Prin Waze ca instrument reuşim să vedem activitatea şi parcursul oamenilor, dacă aceştia sunt acasă sau în drum spre muncă, la un salon sau la supermarket. Astfel, fiecare pas al unei per-soane înregistrat prin navigaţie oferă informaţii unice referitoare la activitatea lor. Aşa am dat naştere conceptului de destination-based marketing (marketing pe bază de destinaţie – n.r.). Din datele noastre vedem că sunt peste 5.000 de navigări pe zi în România către restaurante şi fast-food-uri şi 10.000 de navigări către supermarketuri.”
El arată că peste 70% dintre români petrec mai mult de 30 de minute pe zi în trafic în drumul spre muncă. În baza datelor adunate de la şoferii din România, aplicaţia reuşeşte să ofere detalii cu privire la destinaţia spre care se îndreaptă un utilizator potenţial client pentru brandurile din drumul său sau pentru cele prezente la destinaţia selectată de acesta. „În cadrul unui proiect de marketing pe bază de destinaţie, am trimis mesaje către oamenii care se îndreptau spre Carrefour sau treceau pe lângă acesta. Din data de 8 decembrie 2018 până în prezent, am ajuns cu mesaje la circa 2,7 milioane de utilizatori, dintre care 355.000 au navigat spre magazine Carrefour”, explică Barthuel.
Astfel, soluţiile de marketing pe bază de destinaţie fac parte din noul val de schimbări prin care trece marketingul digital, care se axează în prezent din ce în ce mai mult pe personalizare şi conţinut unic de la client la client, şi mai puţin pe produs în sine, afirmă specialiştii în marketing prezenţi în cadrul ediţiei de anul acesta a evenimentului Upgrade 100. De aceea, în 2019, pe fondul posibilităţilor deschise de avansul digital al vieţii şi al societăţii, „ideile mari pot trăi în ecrane mici”, cum spune Christina Keller de la Facebook.
-
Contraspionul personal
Un absolvent al Glasgow School of Art, Erlend Prendergast, a proiectat un dispozitiv denumit CounterBug menit să nu-i permită asistentului digital Alexa de la Amazon să adune câte informaţii personale ar putea, scrie Dezeen. Dispozitivul acţionează prin trei programe, Murmur, care şopteşte cuvinte menite să contrazică spusele utilizatorului când acesta discută despre preferinţe sau hobby-uri, Blabber, care o ţine de vorbă pe Alexa cât utilizatorul e plecat, şi Scramble, care ţipă să acopere eventuale cuvinte de pe lista de monitorizare a NSA atunci când sunt rostite de utilizatorii săi.
-
Uber vrea să dea peste cap întreaga industrie de transport: Compania dă startul unui program prin care utilizatorii pot primi maşină pentru a deveni şoferi Uber
Începând cu luna ianuarie, Uber a început un parteneriat cu cu startup-ul Fair, care oferă maşini în sistem de leasing în schimbul unui depozit de 185 dolari. Şoferii pot acoperi această sumă dacă finalizează circa 70 de curse pe săptămână.„Uber vrea să găsească o soluţie pentru a elimina bariera pe care o au utilizatorii când vor să devină şoferi. Sistemul pe care l-am gândit este făcut încât să atragă şi şoferii care nu şi-ar permite niciodată o altă formă de finanţare pentru a avea un vehicul”, spune Scott Painter, fondator şi CEO al Fair.Înaintea listării de 8,1 miliarde de dolari la bursa americană de luna aceasta, mii de şoferi Uber au protestat în mai multe oraşe mari din Statele Unite şi Marea Britanie pe fondul remuneraţiilor scăzute şi a condiţiilor instabile de lucru. -
Cine este omul care a schimbat viaţa tuturor oamenilor de pe planetă şi ce avertisment are pentru toţi oamenii care folosesc invenţia sa
Berners-Lee vrea să îşi salveze invenţia de o serie de probleme care încep să domine mediul online, inclusiv ştirile false şi lipsa unui sistem de protecţie a datelor personale.
„Trebuie să aveţi un control complet asupra datelor personale. Nu este vorba despre petrol. Nu este vorba despre o marfă”, a declarat acesta.Atunci când este vorba de date personale, „nu ar trebui să poţi să le vinzi pe bani”, pentru că este vorba despre „un drept (al omului, n.r.)”.Berners-Lee, care, anul trecut, a lansat o platformă de dezvoltare numită Solid, având ca scop să le permită utilizatorilor un control complet asupra datelor, a vorbit despre perspectiva unui viitor înfricoşător, dacă nu se rezolvă problema protejării acestor informaţii.„Este posibil ca, în viitor, sistemul de operare pe care îl foloseşti să monitorizeze tot ceea ce cumperi”, a spus acesta. În acest scenariu posibil, „browser-ul poate stoca mai multe informaţii decât platforma Amazon”, a explicat acesta.„Nu ar trebui să presupunem că lumea va rămâne la fel”, a mai spus acesta.Oamenii trebuie să facă mai mult să se apere şi să îşi protejeze datele personale şi nu să aştepte pur şi simplu ca guvernele să aibă grijă de interesele lor.Platforma Solid are ca scop „separarea aplicaţiilor de stocarea de date”, astfel încât utilizatorii să decidă unde şi cum să îşi împărtăşească informaţiile personale.Acesta a mai declarat în conferinţa de presă de luni că ar trebui să existe şi o mai bună legislaţie în domeniu, pentru a proteja cele mai vulnerabile date personale, de exemplu, cele genetice. -
Statistică îngrijorătoare: O treime dintre utilizatorii de Internet şi-ar vinde datele personale unei persoane necunoscute
În ciuda consecinţelor palpabile asociate cu utilizarea necorespunzătoare a datelor cu caracter personal, unul din cinci respondenţi (18%) şi-ar sacrifica bucuros viaţa privată şi ar comunica datele dacă ar primi ceva gratuit. Mai mult, peste o treime (39%) ar accepta bani în schimbul acordării de acces total străinilor la datele lor private. Având în vedere tendinţa ca utilizatorii de Internet să-şi comunice datele private dacă primesc ceva în schimb, această abordare cu beneficii pe termen scurt poate duce la pagube mai importante pe termen lung.
Compania arată că datele comunicate de bună voie online s-ar putea să aibă efecte greu de imaginat, distrugând reputaţii şi cariere. Devine tot mai frecventă situaţia în care angajatorii şi potenţialii angatori caută pe platforme social media, cum ar fi LinkedIn, Instagram şi Facebook, pentru a verifica dacă personalul şi candidaţii au o reputaţie bună şi nu aduc prejudicii companiei. Angajaţii înşişi trebuie, de asemenea, să fie atenţi să nu dezvăluie prea mult despre ei şi despre locurile lor de muncă pe reţelele de socializare. Într-adevăr, cifrele de la Career Builder4 arată că 57% dintre angajatori au găsit în social media conţinut care i-a determinat să nu angajeze un candidat, iar o treime (34%) au mustrat sau au concediat un angajat din cauza conţinutului postat online.
-
Motivul pentru care Facebook va deveni un ”cimitir digital” până în anul 2070
Un nou raport al academicienilor OII (Oxford Internet Institute) – parte a Universităţii Oxford – analizează două scenarii extreme, potrivit Gândul.
Primul presupune că niciun utilizator nou nu s-a alăturat reţelei în 2018. Al doilea presupune că Facebook va creşte în continuare cu 13% pe an, la nivel global, până când piaţa se va satura.
Realitatea va fi undeva la mijloc, scrie mirror.co.uk. În primul scenariu, cel puţin 1,4 miliarde membri vor muri înainte de 2100 şi numărul celor morţi îl va depăşi pe cel al viilor în 2070.
Totuşi, dacă Facebook menţine aceeaşi creştere – numărul celor decedaţi va ajunge la 4,9 miliarde de dolari până la sfârşitul secolului.
-
Premieră pe piaţa streamingului de muzică: Spotify depăşeşte aşteptările şi ajunge prima platformă cu 100 de milioane de utilizatori
Spotify a ajuns la 100 de milioane de utilizatori care plătesc subscripţie lunară, o premieră pe piaţa serviciilor de streaming de muzică, după ce a reuşit să atragă mai mulţi utilizatori în ultimul trimestru, depăşind aşteptările analiştilor – şi oferind încredere pentru investitori, potrivit Bloomberg.
Spotify a reuşit să atragă 4 milioane de clienţi noi în ultimul trimestru, în comparaţie cu estimările analiştilor de 3,3 milioane. Imediat după anunţ acţiunile companiei au crescut cu aproape 5% înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare.
În ultimul trimestru Spotify a pus accentul pe două achiziţii strategice, şi-anume Gimlet Media şi Anchor – încercând să atragă mai mulţi utilizatori prin intermediari. Mai mult, de la raportarea ultimelor rezultate financiare şi până în prezent companai a mai cumpărat şi studioul de podcast-uri Parcast, într-o tranzacţie estimată la 100 de milioane de dolari.
Compania suedeză creşte rapid dar pierde mulţi bani. Pe primul trimestru pierderile s-au ridicat la 79 cenţi per acţiune, mai mari decât estimările de 41 cenţi per acţiune ale analiştilor.
Deşi numărul de utilizatori premium ai Spotify a depăşit aşteptările, numărul de utilizatori total a ajuns doar la 217 milioane faţă de proiecţia de 218,3 milioane a companiei.
Cu toate acestea, Spotify nu se aşteaptă la o încetinire a expansiunii şi proiectează o creştere a numărului de utilizatori la 107-110 milioane utilizatori premium în primul trimestru şi 117 milioane-127 milioane utilizatori pentru întregul an.
-
Dezvăluiri sensibile despre Alexa. Chiar angajaţii Amazon au dezvăluit un adevăr controversat
Echipa transcrie şi analizează o parte din înregistrările vocale preluate de software-ul Alexa. Programul de accesare a datelor clienţilor, descoperit de Bloomberg la începutul acestei luni, este menit să ajute asistentul digital al companiei Amazon să devină mai bun în înţelegerea şi răspunsul la comenzi.
Membrii echipei, care au acces la coordonatele geografice ale utilizatorilor Alexa, pot să le introducă cu uşurinţă în software-uri de cartografiere şi să găsească domiciliul clienţilor, potrivit angajaţilor, care au semnat acorduri de confidenţialitate care îi împiedică să vorbească public despre program.
Deşi nu există niciun indiciu că angajaţii Amazon, care au acces la datele personale ale utilizatorilor, au încercat să urmărească clienţii, doi membri ai echipei Alexa şi-au exprimat îngrijorările în faţa Bloomberg, privind modul în care Amazon acordă acces nelimitat la datele clienţilor, ceea ce ar face facilă identificarea proprietarului unui dispozitiv.
-
Reţelele private, o soluţie potrivită pentru companii şi utilizatorii de rând împotriva criminalităţii cibernetice
Numărul IMM-urilor care au căzut victime unui atac cibernetic în 2017 a fost de 61%, în creştere cu 6% faţă de anul precedent. Peste jumătate din aceste organizaţii au pierdut date despre angajaţi şi clienţi.
Aceste informaţii confirmă un sondaj separat care a scos la iveală faptul că organizaţiile mici sunt vizate din ce în ce mai mult din cauza incapacităţii de a descoperi devreme breşele de securitate. Astfel, procentajul de atacuri cibernetice care vizează organizaţii mici a crescut de la 15 la 43% din atacurile totale între 2011 şi 2015. Întreprinderile şi organizaţiile mai mici tind să aibă mai puţine resurse de securitate, deci sunt o ţintă preferată pentru atacuri.
În faţa acestor ameninţări, o soluţie care nu implică costuri insuportabile şi care şi-a dovedit eficienţa este folosirea reţelelor private.
O reţea privată virtuală (VPN) asigură anonimatul prin crearea unei reţele private de la o conexiune publică la internet; VPN-urile maschează adresa de protocol internet (IP), astfel încât acţiunile online să fie practic imposibil de detectat. Cel mai important, serviciile VPN stabilesc conexiuni sigure şi criptate pentru a oferi o mai mare confidenţialitate chiar şi decât un hotspot securizat Wi-Fi. Cu alte cuvinte, folosirea unui VPN permite accesul la internet fără multe dintre riscurile pe care le implică navigarea uzuală.
Din punct de vedere tehnic, VPN-urile folosesc criptarea datelor atunci când acestea sunt trimise printr-o reţea Wi-Fi. Iar securitatea datelor este deosebit de importantă atunci când se utilizează o reţea publică Wi-Fi, pentru că este un router public este locul în care probabilitatea ca cineva să fure informaţii creşte exponenţial.
Există însă şi alte aspecte importante, dincolo de securitate: Fără o reţea VPN, furnizorul de servicii de internet va cunoaşte întregul istoric de navigare. Cu un VPN, istoricul căutărilor este ascuns, şi asta pentru că activitatea va fi asociată cu adresa IP a serverului VPN, nu a celui care navighează pe internet.
Specialiştii de la VPNPro, care analizează sute de soluţii de VPN pentru a oferi utilizatorilor ocazia de a achiziţiona în cunoştinţă de cauză, adaugă versatilitatea ca fiind un punct forte al reţelelor private: “avem motive diferite pentru folosirea unui VPN, dar aceste produse pot opera în numeroase direcţii”, scriu experţii de la VPNPro.
Revenind la securitatea datelor, trebuie spus că aceasta e importantă nu doar pentru utilizatorii individuali, ci mai ales pentru companii. Necesitatea de a trimite date criptate prin intermediul unei reţele a dus la dezvoltarea tehnologiei VPN şi la răspândirea ei în mediul de business.
Un aspect la care cei interesaţi trebuie să arunce o privire este viteza cu care datele pot fi transmise printr-un VPN. Una dintre soluţiile disponibile pe piaţă, NordVPN, are peste 5.200 de servere la nivel global, asigurând o viteză superioară altor servicii similare.
Costul aferent construirii unei reţele private dedicată poate fi rezonabil la început, dar va creşte exponenţial pe măsură ce nevoile organizaţiei devin tot mai complexe. O companie cu două filiale poate, de exemplu, să implementeze o singură linie dedicată pentru a conecta cele două locaţii, însă patru filiale necesită şase linii pentru a le conecta direct, şase filiale au nevoie de 15 linii şi aşa mai departe.
VPN-urile rezolvă această problemă de scalabilitate; pentru unităţi aflate la mare distanţă, un VPN oferă o acoperire superioară şi o calitate a serviciului.