BusinessMagazin

Tag: utilizare

  • Orădenii care, prin invenţia lor, vor să ajute toţi oamenii cu dizabilităţi

    Dezvoltarea proiectului Axosuits a început în 2013, când doi tineri ingineri, absolvenţi ai Universităţii din Oradea, s-au gândit să conceapă un exoschelet pentru paraplegici, cei doi cunoscând personal un astfel de caz. La început, cei doi ingineri şi-au investit propriile resurse materiale în proiect.

    În prezent ideea este pusă în practică, Axosuits având proiectat şi produs prototipul exoscheletului.  Robotul le permite persoanelor cu deficienţe locomotorii să se deplaseze pe propriile picioare, fiind potrivit atât în programele de recuperare medicală, cât şi pentru creşterea calităţii vieţii în cazul pacienţilor irecuperabili. Robotul este destinat şi persoanelor în vârstă care au probleme. În prezent autonomia „robotului“ este de aproximativ 1 – 1,5 ore, însă odată cu utilizarea unor baterii mai performante timpul de utilizare va creşte, a declarat în cadrul conferinţei How to Web Andras Kapy, fondator şi director general al Axosuits.

    Axosuits a obţinut un premiu de 10.000 de dolari după ce a câştigat marele premiu în cadrul conferinţei How to Web, secţiunea dedicată start-up-urilor, în noiembrie 2014.

  • Doar 5% dintre companiile româneşti folosesc soluţii software

    În România, aplicaţiile de business nu reprezintă o soluţie eficientă pentru a transforma afacerea companiei în ceva inovator. Doar 5% dintre companiile locale folosesc aplicaţii mobile de business specifice industriei în care activează, în timp ce gradul de utilizare pe plan internaţional este de peste 60 %.

    “România trebuie să intre în acest trend, piaţa românească a reacţionat foarte prost, la noi mai puţin de 20 de companii au implementat soluţii software de business şi tehnologie,” a declarat Valentin Tomşa, director general al SAP România. El a discutat în cadrul unei conferinţe de presă despre cum ajută companiile o astfel de aplicaţie şi a lansat şi primul catalog dedicat aplicaţiilor mobile pentru business. Costul unei soluţii software poate să fie cuprins între un euro şi 10.000 de euro, în funcţie de complexitatea soluţiilor mobile necesare. Nu există o reţetă universală care să se aplice fiecărei companii, fiind nevoie de soluţii individualizate din punct de vedere necesităţilor, a precizat Valentin Tomşa.

    Gradul de utilizare se află pe un trend ascendent, dar una dintre problemele cu care se confruntă companiile locale este gradul redus de informare privind dezvoltarea unei strategii bine definite pe zona de mobilitate. Avantajele oferite de comerţul online, de reţelele de socializare şi de aplicaţiile de tip cloud nu sunt exploatate, arată raportul Digital Economy and Society Index (DESI) 2015, care plasează România pe ultimul loc în indicele european al economiei şi societăţii digitale.

    Piaţa locală a soluţiilor informatice de business este estimată de analişti la peste 150 de milioane de euro. Ritmul de creştere de 7,5% este superior ritmului creşterii pieţei soft-ware care este de 5,5% pe an.

    În Franţa, Germania sau Marea Britanie bugetul pentru IT ajunge şi la 1, 5% din cifra de afaceri, dar la noi bugetul reprezintă 0, 25 – 0, 5% din bugetul companiilor.

     

  • Unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori imobiliari de pe piaţa locală îşi povesteşte aventura antreprenorială

    A trecut mai puţin de un an de când Shimon Galon a părăsit GTC România. A plecat de la GTC într-o zi de luni, iar vineri se afla deja la noul său birou din Aviaţiei, alături de câţiva dintre oamenii împreună cu care a pornit Real Sol, proiectul său antreprenorial. În noua sa postură, spune că se simte mai relaxat decât a fost vreodată, deşi munceşte mai mult şi are responsabilităţi mai mari.

    CUM LUCREAZĂ? Sfârşitul anului 2014 l-a prins pe Shimon Galon într-unul dintre cele mai fericite momente din viaţa lui profesională: „Când am hotărât să plec pe drumul meu, la începutul lui 2014, nu am ştiut două lucruri: 1. direcţia în care se duce piaţa, piaţă în care, în ultimele luni, fiecare lună este mai bună decât alta şi 2. cu anii am observat că am un nume bun în piaţă, mult mai bun decât mă aşteptam eu, şi că aş putea să îl folosesc“.

    Shimon Galon face project management pe piaţa imobiliară, aplicând un model despre care spune că este, cel puţin deocamdată, unic: „Ce fac eu acum nu există încă pe piaţă, este un tip de project management mai neobişnuit: ofer toate serviciile unui investitor de la achiziţia unui teren până când proiectul începe să scoată bani. Eu mă ocup de tot, de creditare, de construcţie, de inspecţii, de marketing, de finanţare, de închirierea birourilor sau de vânzarea apartamentelor, de absolut tot în numele lui. Beneficiarul vine la mine cu gândul de a investi într-un proiect imobiliar, eu îi propun un business plan în funcţie de buget, locaţie şi alte coordonate, iar ulterior agreez toate lucrurile în numele lui, inclusiv cu banca. Investitorul nu trebuie să facă nimic, doar să fie de acord cu business planul pe care i-l pregătim, iar noi muncim de dimineaţa până seara să facem planul să meargă. Garantez business planul cu reputaţia mea şi, fiind cel mai de preţ lucru pe care îl am, am grijă să îmi îndeplinesc promisiunile“.

    Admite că s-a gândit mult la ce ar putea face, iar varianta de vânzare a unor servicii profesionale a fost de departe cea mai bună: „Să cumpăr încă un teren şi să îl vând sau să fac un bloc de 40 de apartamente şi să le vând nu e nicio chestie. Nu spun că nu voi mai face bani din tranzacţii, din intermedieri, şi banii aceia sunt buni, dar nu acesta este focusul. Cred că sunt puţini oameni în România la care să te duci, ca investitor, şi să spui: uite, am terenul ăsta, ce crezi că se poate face aici?, preia tu terenul, finisează proiectul şi adu-mi banii acasă. Ce am eu unic este că pot presta proiecte la cheie cu şanse reale pe piaţă în orice zonă imobiliară“.

    Galon spune că nu are un constructor preferat, ci licitează la fiecare proiect şi de fiecare dată ţine cont şi de preferinţele investitorului, dacă acesta vrea să se implice. „Chiar dacă piaţa construcţiilor a fost reconfigurată de criză, e mare lucru că au rămas pe piaţă oameni OK, companii bune. E important cu cine construieşti, vrei să fie stabil, să mai existe pe piaţă şi să îţi dea garanţie în caz de nevoie. O să fie bine.“

    Primele 10 luni de antreprenoriat au fost intense, recunoaşte Galon, dar sfârşitul anului 2014 a fost surprinzător de bun şi i-a demonstrat că timingul este unul dintre cele mai importante aspecte când vine vorba de luat decizii importante: „Dacă mi se întâmpla să iau decizia de a deveni antreprenor acum trei ani, lucrurile ar fi stat cu totul altfel. Atunci era sfârşitul lumii pe piaţa imobiliară şi puteam să vorbesc singur oricât, că nu aş fi avut proiecte. Acum însă, nu este zi să nu îmi bată un nou client la uşă. În fiecare zi. Negociez personal ideile de business şi contractele, iar ulterior echipa preia proiectul“.

    Echipa a crescut odată cu firma: Galon a început cu 3 oameni, acum, după 9 luni, are 15 angajaţi, iar pentru sfârşitul lui 2015 estimează că vor fi 30. Dezvoltarea viitoare a Real Sol poate avea loc oricât pe orizontală, dat fiind că modul de lucru al firmei nu permite supracapacitate, explică Shimon Galon: „Putem să avem oricâte proiecte, nu au cum să fie prea multe. Pentru fiecare proiect nou construim o echipă nouă care pleacă la treabă, sunt urmărite nişte proceduri, ei lucrează pe un proiect doi-trei ani şi apoi trec la altul“.

    Încep lucrul cu o şedinţă la 7.30 dimineaţa, după care fiecare angajat al Real Sol îşi continuă ziua în proiectul care îi este alocat. „Două lucruri am urmărit: să rămânem împreună (deşi lucrăm în multe proiecte diferite, toată lumea participă la şedinţa de dimineaţă) şi să oferim servicii foarte bune. Mă bazez pe marketing viral şi pe reuşita proiectelor.“

  • Cele mai inovatoare companii din România: Rompetrol Rafinare, transformarea a două coloane de sinteză a amoniacului în două reactoare de hidrofinare distilat de vid (HDV)/motorină

    Elementul de noutate:

    Procesul inovator utilizat în premieră în România a condus la producţia de carburanţi de standard superior (Euro 4 şi ulterior Euro 5). Transformarea coloanei de sinteză a amoniacului a presupus utilizarea unui proces nou de inginerie pentru funcţionarea reactorului, precum şi adaptarea proceselor tehnologice şi înlocuirea conductelor de legătură.

    Efectele inovaţiei:

    Inovaţia a presupus reducerea timpului necesar montării unui nou reactor pentru instalaţia HDV de pe platforma Petromidia şi implicit a modernizării acesteia. Modernizarea instalaţiei HDV a presupus eficientizarea procesului de producţie (creştere cu 24% a cantităţii de motorină produsă) şi îmbunătăţirea calităţii carburantului. 

    Implementarea proiectului de modernizare a permis, de asemenea, utilizarea unui nou tip de carburant, adaptat cerinţelor europene în ceea ce priveşte protejarea mediului înconjurător. Introducerea noului tip de carburant a însemnat dezvoltarea companiei pe verticală, prin introducerea de noi branduri pe piaţa românească, precum şi crearea unor noi oportunităţi pentru partenerii de afaceri.

    Descriere:

    Inovaţia a constat în adaptarea (transformarea) unei coloane utilizate în industria de amoniac la industria de prelucrare a petrolului. Procesul a constat în montarea unui strat protector de izolaţie refractară (torcret special de 80 cm) în interiorul coloanei, pentru a proteja coloana de atacul hidrogenului şi de a o proteja de temperaturi de aproape 400 de grade.

    Dupa torcretare, a fost montată o cămaşă de inox, iar spaţiul creat a fost încărcat cu catalizator. Aceste modificări au condus la funcţionarea coloanei de sinteză a amoniacului ca reactor de hidrofinare distilat de vid, proces ce a necesitat parametri diferiţi de funcţionare, la o temperatură aproape dublă (de la 200 grade la 380 grade). Pentru a verifica constant temperatura, în afara reactorului au fost montate termocuple şi a fost folosită o vopsea termosensibilă la atingerea unei maxime de 240 de grade.

    Acest reactor adaptat încă este funcţional în rafinărie, după 11 ani. Transformarea coloanei de sinteză a amoniacului a presupus punerea în funcţiune a noului reactor HDV  într-o perioadă mai scurtă de timp (7 luni), în condiţiile în care montarea unui reactor de tipul celor utilizate în instalaţiile HDV durează aproximativ 2 ani. După implementarea pachetului de modernizare şi creştere a capacităţii de producţie a rafinăriei Petromidia, cele două reactoare s-au transformat în instalaţia de hidrofinare motorină la standard Euro 5.

    Investiţia totală pentru modernizarea instalaţiei hidrogenare distilat de vid s-a ridicat la 1,7 milioane de dolari.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Cele mai inovatoare companii din România: ALRO SA, creşterea eficienţei energetice în sectorul electroliză

    Elementul de noutate:

    Inovaţia a fost folosită pentru prima dată în România şi a fost dezvoltată de Echipa de Cercetare şi Dezvoltare din cadrul Alro.

    Efectele inovaţiei:

    Noua tehnologie de obţinere a aluminiului electrolitic ar putea scădea semnificativ consumul de energie electrică la cuvele de electroliză (cu minimum 100 kWh/tonă), cu impact pozitiv asupra costurilor finale.

    Descriere:

    Compania a pus în funcţiune în acest an, pentru testare la nivel industrial, o cuvă care utilizează noul tip de design catodic. Alro Slatina vizează, astfel, reducerea consumului specific de energie electrică, precum şi creşterea duratei de viaţă a cuvei propriu-zise.

    În acest fel, impactul prognozat este de reducere a costurilor totale de producţie. Odată ce va face parte din procesul curent de producţie, această tehnologie ar putea reduce consumul specific de energie electrică pe tona de aluminiu electrolitic cu minimum 100 kWh. În plus, se urmăreşte scăderea stocului interfazic de aluminiu lichid cu minimum 10%, reprezentând o reducere a costurilor de finanţare, precum şi diminuarea costurilor cu reparaţiile pe tona de aluminiu electrolitic.

    Proiectul face parte din strategia companiei de eficienţă energetică; în ultimii zece ani, Alro a reuşit să diminueze consumul de electricitate pe tona de aluminiu cu peste 75%, pentru produsele procesate, în timp ce consumul de gaz s-a redus cu peste 90%, în perioada respectivă.

    Consumul direct de electricitate pentru întregul proces de producţie a aluminiului a fost mai mic cu 10%, în 2012, comparativ cu 2003, iar cel de gaz, cu circa 30% mai redus.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Rata pirateriei software pentru PC-uri în România a scăzut în 2013 la 62%

    Rata pirateriei software pentru PC-uri în România a scăzut în 2013 la 62%, de la 63% în 2011, pe fodul acţiunilor de combatere a acestui fenomen, fără de care acest indicator ar fi crescut cu 2 până la 4 puncte procentuale în perioada amintită, potrivit unui studiu IDC.

    “IDC consideră că modificarea dinamică a pieţei PC-urilor din România, şi anume creşterea ponderii PC-urilor aduse şi instalate de către consumatori, a condus la o situaţie de piaţă în care, în absenţa unor eforturi eficiente anti-piraterie, rata pirateriei la nivel de ţară ar fi crescut de fapt cu 2 până la 4 puncte procentuale între 2011 şi 2013”, se arată într-un studiu IDC prezentat, marţi, de Business Software Alliance (BSA) într-o conferinţă de presă.

    Un alt studiu IDC prezentat de BSA arată legătura dintre software-ul nelicenţiat sau contrafăcut şi malware.

    Astfel, în România, la o rata a utilizării de software nelicenţiat de 62%, rata la care malware-ul este găsit pe PC-uri se situa la 30,79% la finele anului trecut, comparativ cu 27,5% în septembrie 2013.

    La nivel mondial, la o rată de utilizare de software nelincenţiat de 43%, ponderea PC-urilor cu malware a atins 21,58% la finele anuli 2014, în creştere cu 1,3 puncte procentuale faţă de septembrie 2013.

    IDC a estimat la 19 miliarde de dolari valoarea ce ar putea fi cheltuită în acest an de companii numai în Europa Centrală şi de Est pentru a înlătura consecinţele malware-ului grefat pe software piratat, respectiv pentru identificarea, repararea şi recuperarea datelor, în vreme ce scurgerile neautorizate de date de business şi confidenţiale ar putea costa companiile din aceeaşi regiune 39 miliarde de dolari.

    Pe de altă parte, riscurile de securitate la care se expun companiile sunt strâns legate de gradul de informare a angajaţilor privind utilizarea de software licenţiat, dar şi de existenţa unor politici formale în acest sens.

    Astfel, conform studiului “The Compliance Gap. BSA Global Software Survey”, dat publicităţii în iunie 2014, 50% dintre angajaţii companiilor care au o politică formală privind licenţierea software nu aleg niciodată software nelicenţiat pentru a-l instala la serviciu, în timp ce, în cazul companiilor care nu au o politică formală în acest sens, ponderea angajaţilor care nu aleg să utilizeze software nelicenţiat scade la 26%.

    Potrivit datelor BSA, prezentate în cadrul unei conferinţe de presă organizată împreună cu Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), în primele 8 luni ale acestui an au fost derulate 400 de acţiuni de combatere a criminalităţii în domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe.

    “Aceste acţiuni s-au concretizat în descoperirea a peste 200 de infracţiuni la regimul produselor software, indisponibilizarea a peste 1.000 de sisteme informatice, precum şi indisponibilizarea de suporturi de stocare. Valoarea despăgubirilor solicitate de titularii de drepturi este de aproximativ un milion de euro”, a declarat directorul Direcţiei de Investigare a Fraudelor din IGPR, comisar şef Alexandru Cătălin Ioniţă.

    În perioada septembrie 2013 – iunie 2014, IGPR şi BSA au iniţiat o campanie de conştientizare care a vizat un total de 53.562 de companii, dintre care peste 6.600 au primit consultanţă individualizată pentru a-şi clarifica întrebările legate de licenţierea software, iar peste 2.600 au întocmit şi trimis către BSA un audit software.

    În acest an, BSA şi IGPR vor continua această campanie în rândul companiilor, urmând să aibă loc evenimente de informare privind riscurile utilizării de software nelincenţiat în Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu, Bucureşti, Ploieşti, Constanţa şi Timişoara.

    Calendarul acestor evenimente poate fi accesat pe portalul www.softwareculicenta.ro.

    De asememena, IGPR şi BSA vor trimite scrisori la circa 30.000 de companii cărora li se va recomanda revizuirea situaţiei utilizării de programe software, pentru a identifica eventualele discrepanţe între software-ul utilizat şi licenţele deţinute, pentru a evalua riscurile existente ca urmare a utilizării de programe neautorizate şi pentru a lua măsurile necesare în vederea eliminării acestora.

    BSA este o organizaţie non-profit creată în scopul promovării intereselor industriei de software şi a partenerilor din industria de hardware.

  • IKEA retrage de pe piaţă un leagăn pentru copii

    “În urma utilizării leagănelor pentru copii GUNGGUNG, s-a observat riscul ca sistemul de suspendare să se desprindă de structura de suport. Ca urmare, produsul a fost retras de la vânzare din toate magazinele IKEA din lume.

    Produsele GUNGGUNG retrase de pe piaţă au următoarele coduri: 702-439-72, 502-439-73, 302-439-74 şi 402-730-36. Numai produsele menţionate mai sus sunt incluse în această acţiune de retragere de produs”, se arată în comunicatul companiei.

    KEA deţine 280 de magazine în 26 de ţări şi are 127.000 de angajaţi. În România, magazinul IKEA a fost deschis în martie 2007. Magazinul IKEA din România a fost al 253-lea deschis în a 35-a ţară. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group.
     

  • România, pe penultimul loc în regiune la utilizarea de online banking, deşi procentul a crescut de 3 ori

    În Slovacia, gradul de utilizare a serviciilor de online banking se ridica în 2013 la 45%, iar în Ungaria se situa la 27%.

    Aproape o treime dintre utilizatorii de Internet banking (28%) utilizează canalul pentru a efectua plăţi fără numerar, ordine de plată sau pentru a-şi verifica situaţia contului, potrivit unui studiu comandat de Erste Group şi BCR.

    Acesta a fost realizat în februarie pe un eşantion de 1.238 de persoane cu vârste între 15 şi 65 de ani, reprezentând populaţie bancarizată şi clienţi cu venituri medii spre mari, cu un portofoliu de investiţii.

    O cincime dintre persoanele care au relaţie cu cel puţin o bancă foloseşte serviciul de online sau mobile banking, dar şi serviciile dintr-o sucursală, se arată într-un comunicat al BCR.

    În România, 26% dintre participanţii cu vârste între 30 şi 49 ani deţin un smartphone, 14% o tabletă, 47% au un PC si 41% un laptop sau notebook. Circa jumătate (47%) dintre utilizatorii de smartphone şi tablete utilizează internet banking-ul pe telefoane sau tablete pentru plăţi şi ordine de plată, iar 41% folosesc un browser pentru verificarea conturilor şi a soldului.

    Potrivit studiului, 69% dintre cei care deţin deja produse bancare efectuează plăţi, retrageri şi constituie depozite la zona de self service, fiind canalul de tranzacţionare folosit cel mai des, iar zona de consiliere rapidă deserveşte peste 60% din respondenţi pentru operaţiuni de tranzacţionare.

    Totodată, 63% dintre respondenţi se informează cu privire la produsele bancare direct din unitatea bancară, 51% solicită consiliere, iar 28% se informează de la familie sau prieteni.

    BCR are peste 250.000 de utilizatori activi ai serviciilor bancare digitalizate.

  • Peste 1.100 de morţi în estul Ucrainei, de la începutul conflictului

    “Informaţiile privind intensificarea luptelor în regiunile Doneţk şi Lugansk sunt extrem de alarmante, în condiţiile în care cele două părţi utilizează în zonele locuite armament greu precum artileria, tancurile şi rachetele”, subliniază comisarul pentru drepturile omului, Navi Pillay, citată într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, locul 54 din 75 de ţări la utilizarea angajaţilor sezonieri, ocazionali sau temporari

     “Într-o competiţie cu adevărat globală pentru resurse, investiţii şi pieţe, forţa de muncă reprezintă un avantaj competitiv, iar angajatorii sunt din ce în ce mai atenţi la flexibilitatea şi uşurinţa cu care îşi pot planifica şi eficientiza resursele umane. Forţa de muncă de contingenţă este exact cea la care angajatorii apelează pentru a gestiona schimbările din ce în ce mai frecvente ale mediului de afaceri, deci accesibilitatea şi eficienţa ei sunt un indicator important al atractivităţii unei pieţe”, a explicat Valentin Petrof, directorul general al ManpowerGroup România.

    Astfel, România se situează pe locul 54, cu o valoare medie a indicelui, fiind devansată de Polonia (20), Cehia (34), Bulgaria (49) şi Serbia (53) şi aflându-se în faţa unor state precum Rusia, Spania, Germania şi Grecia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro