BusinessMagazin

Tag: tranzactionare

  • Din câmpiile Bărăganului, la bursa de la New York

    În 2019 la bursa de la New York lua naştere Corteva, o companie de circa 20 de miliarde de dolari şi un eveniment la care au fost martori şi Ziarul Financiar şi Business MAGAZIN. Cum se vede acum această listare? „Totul a fost ca la carte”, spune Tim Glenn, vicepreşedinte executiv al companiei.  „A fost un moment dinamic pentru noi. Am avut câţiva ani la dispoziţie pentru a ne pregăti pentru acest proces şi cred că totul a mers ca la carte”, îşi aminteşte Tim Glenn, vicepreşedinte executiv al Corteva.

    Între timp, acţiunile companiei înregistrează o scădere uşoară, de doar 1%, dar încep să apară şi raportările aferente structurii acţionariatului, iar printre investitori sunt şi fonduri mutuale din România, precum unul administrat de OTP. „Investind în Corteva, investeşti în agricultură”, spune Tim Glenn într-un interviu pentru Ziarul Financiar şi Business MAGAZIN. „Investeşti într-un portofoliu foarte diversificat din punct de vedere geografic. Acoperim peste 100 de ţări la nivel mondial. Alt aspect este că fundamentele sunt foarte puternice în această industrie, cea a agriculturii”, spune el.

    Printre ţările în care activează Corteva se numără şi România, o economie care în funcţie de anumiţi indicatori din agricultură stă la aceeaşi masă cu economii mult mai dezvoltate, precum Franţa şi Germania. Cu o producţie de peste 31 de milioane de tone, România s-a situat anul trecut pe locul trei în ceea ce priveşte cantitatea recoltată de cereale, dupa Franţa şi Germania, arată datele de la Eurostat. Cu toate că producţia României aproape că s-a dublat în ultimul deceniu, nu a ajuns din urmă campioana Franţa, care realizează o producţie dublă de cereale. Cu toate acestea, România s-a situat pe primul loc la cantitatea de porumb recoltată şi la cea de floarea-soarelui, iar la grâu pe locul patru.
    „Operaţiunile Corteva în România sunt excepţionale. Avem o echipă foarte puternică aici, iar pe lângă acest lucru, România este importantă pentru că este un hub important de producţie pentru noi şi astfel suntem capabili să producem seminţe de calitate ridicată atât pentru porumb cât şi pentru floarea-soarelui, foarte competitive din punctul de vedere al culturii şi bine poziţionate pentru export”, spune Tim Glenn.
    Tim Glenn spune că investiţiile Corteva în unitatea de procesare a seminţelor de la staţia de la Afumaţi vor continua în anii următori. „În ultimii doi ani, am colaborat strâns cu fermierii care au produs seminţe pentru noi. Aş spune că pentru a avea succes astăzi, marea oportunitate, pe măsură ce continuăm să dezvoltăm afacerile din Europa Centrală şi de Est, este să extindem producţia şi capacităţile noastre pentru a servi creşterea pe care o avem aici, în România.”

  • Marii dezvoltatori au cumpărat în 2019 terenuri pentru peste 6.000 de apartamente şi 130.000 de metri pătraţi de birouri în Bucureşti

    Marii dezvoltatori imobiliari au continuat să fie activi în Bucureşti pe parcursul anului 2019, asigurându-şi terenurile necesare realizării unor noi proiecte constând în peste 6.000 de locuinţe şi 130.000 de metri pătraţi de birouri, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Cushman & Wakefield Echinox.

    Per total, în 2019 au fost realizate în Bucureşti 24 de tranzacţii importante cu terenuri destinate dezvoltării unor proiecte rezidenţiale, de birouri sau mixte, o parte dintre acestea având potenţialul de a include şi o componentă hotelieră, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Suprafaţa cumulată a terenurilor analizate se ridică la circa 360.000 de metri pătraţi (36 de hectare), valoarea tranzacţiilor fiind estimată la 170 de milioane de euro, reflectând un preţ mediu de 470 de euro / mp.

    Dezvoltatorii cu capital românesc, precum One United, au continuat să fie cei mai activi, având o cotă de circa 39% din valoarea tranzacţionată. A fost notabilă, totodată, revenirea în piaţa achiziţiilor de terenuri a dezvoltatorilor austrieci, precum Strabag Real Estate, S+B Gruppe sau S Immo, o activitate semnificativă având şi dezvoltatorii din Israel.

    În ceea ce priveşte zonele căutate, aproape 90% din suprafaţa tranzacţionată se află în sectoarele 1 şi 2, dezvoltatorii punând accent pe zona centrală a oraşului prin achiziţii realizate pe Calea Victoriei, Dorobanţi, Kiseleff sau Doamnei, dar şi pe zona Centru – Nord, în apropierea marilor poluri de birouri, unde vor fi realizate noi proiecte rezidenţiale.

    Printre cele mai importante terenuri tranzacţionate în 2019, se numără achiziţia unui lot de 26.000 metri pătraţi din fosta fabrică Textila Dacia din Bucureştii Noi, unde Skanska va realiza un proiect de birouri, terenul de 20.000 de metri pătraţi al fabricii Frottierex din zona Barbu Văcărescu – Lacul Tei, unde Caba Grup din Turcia va dezvolta un proiect mixt sau un lot de 5.000 mp de pe strada Doamnei, în centrul Capitalei, achiziţionat de S+B Gruppe.

    Alexandru Mitrache, Head of Transactions, Land & Investment, Cushman & Wakefield Echinox: „În 2019 s-a reconfirmat interesul dezvoltatorilor pentru proiecte de birouri, concretizat prin preocuparea de a-şi securiza pipeline-ul pentru anii viitori. Şi pe segmentul rezidenţial se confirmă acelaşi lucru, observând chiar extinderea zonelor de interes şi acoperirea unor dezvoltatori, care au făcut achiziţii mult mai variate şi în afara zonelor clasice de interes. În ceea ce priveşte profilul cumpărătorilor, am remarcat intrarea unor dezvoltatori din alte oraşe pe piaţa din Bucureşti, cât şi decizia unor proprietari de terenuri să demareze proiecte pe cont propriu, poziţionându-se ca noi dezvoltatori în piaţă. Această dinamică a pieţei ne confirmă faptul că piaţa a rămas solidă, conferind o notă optimistă şi pentru anul următor.”

    Cushman & Wakefield Echinox este afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deţinut şi operat independent, cu o echipă de peste 60 de angajaţi şi colaboratori.

  • Aramco a devenit cea mai valoroasă companie din lume

    Preţul îi oferă o evaluare de 1.880 de miliarde de dolari şi o face cea mai valoroasă companie listată din lume, peste Microsoft şi Apple (la data predării ediţiei, 11.12.2019). 
    Listarea Aramco a depăşit oferta de pe Wall Street a retailerului chinez Alibaba, care în septembrie 2014 a atras 25 de miliarde de dolari de la investitori. Aramco a încasat 25,6 miliarde de dolari. Oficialii saudiţi au întreprins mai multe acţiuni pentru a se asigura că preţul titlurilor Aramco se tranzacţionează în creştere la debut.

  • Statul român plăteşte câte 1.000 de lei pentru fiecare zi în care întârzie să vândă prin bursă o parte din OMV Petrom. În Programul de Guvernare al PNL nu se menţionează despre această vânzare, una dintre cele mai importante tranzacţii pentru bursă din ultimii ani

    Guvernul României este penalizat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu câte 1.000 de lei pentru fiecare zi în care întârzie să vândă prin bursă un pachet de până la 8% din deţinerea pe care o are la OMV Petrom către angajaţii companiei la preţul de la privatizare, potrivit unei decizii judecătoreşti. Hotărârea este definitivă.

    Astfel, din 8 mai 2019 încoace, adică de când ÎCCJ a dat câştig de cauză celor circa 14.400 de reclamanţi în procesul cu Guvernul României pe marginea aces­tui subiect, s-au strâns circa 200.000 de lei sub formă de penalităţi, concepute ca un mijloc de constrângere la pasivitatea guvernului faţă de această tranzacţie. Pârâtul – Guvernul României, plă­teşte aceste penalităţi către reclamanţi – salariaţi ai Petrom. Această tran­zacţie, de circa 980 mil. lei, este una dintre cele mai aşteptate operaţiuni de investitorii la Bursa de la Bucureşti întrucât va aduce la tranzacţionare la liber mai multe acţiuni ale Petrom, cea mai valoroasă companie listată. Dar PNL nu menţionează absolut nicio caracteristică a acestei vânzări în programul de guvernare.

    „Mărturisesc că încă nu am discutat cu Florin Cîţu (ministrul de finanţe – n.red) legat de această problemă. Urmează să discutăm săptămâna vii­toare“, spune premierul Ludovic Orban pentru ZF. Guvernul României este obligat de ÎCCJ să vândă 8% din deţinerea de 20,6% pe care o are la Petrom la preţul de la privatizarea din 2004, adică echivalentul unei tranzacţii de circa 980 mil. lei, către salariaţii com­paniei, însă nu este clar care salariaţi, dacă cei actuali sau cei din urmă cu 15 ani. La privatizare, o acţiune SNP se tranzacţiona la 0,2158 lei pe unitate.

    Spre comparaţie, o acţiune SNP se tranzacţionează în prezent la 0,43 lei pe unitate, adică aproabe dublu faţă de preţul de la privatizare, ceea ce la nivel teoretic înseamnă o pierdere pentru statul român.

    O eventuală reducere a participaţiei ar înseamnă mai puţine încasări din dividende ale Petrom pentru statul român, în calitate de acţionar minoritar prin Ministerul Economiei şi Energiei, dar pe termen lung piaţa de capital ar putea fi ajutată de această vânzare în contextul în care free float-ul companiei petroliere va fi majorat.

    Prin urmare, până la adoptarea unei hotărâri de guvern pe marginea acestui subiect, statul român va fi penalizat de ÎCCJ.

    Cel mai probabil această vânzare nu va fi făcută sub mandatul actualului guvernul de tranziţie al PNL în contextul în care este nevoie de foarte mult timp pentru a pune în mişcare mecanismele unei astfel de vânzări, respectiv de la brokeri, de la posibilitatea de opţiuni de achiziţii şi acţiuni rămase nesubscrise şi alte elemente. De altfel unii brokeri spuneau pentru ZF că se aşteaptă ca Hidroelectrica să fie listată la bursă înaintea acestei vânzări a statului român la Petrom.

  • Black Friday 2019: Valoarea totală a volumelor tranzacţionate online a ajuns la 130,55 milioane de lei – PayU

    UPDATE Ora 14.00:
     
    Valoarea totala a volumelor tranzactionate online a ajuns la 130,55 milioane de lei, mai mult cu peste 16,4% fata de anul trecut la aceeasi ora, cand s-au inregistrat aproximativ 112,51 milioane de lei; Numarul de tranzactii a ajuns la 200.653, mai mult cu aproximativ 34% fata de anul trecut la aceeasi ora. Minutul de aur ramane 07:28 cu 2.140 de tranzactii, iar valoarea medie a cosului a scazut de la 659lei la 645lei.
     

    Valoarea totala a volumelor tranzactionate online a ajuns la 119,63 milioane de lei, mai mult cu peste 15% fata de anul trecut la aceeasi ora, cand s-au inregistrat aproximativ 104 milioane de lei.

     
    Numarul de tranzactii a ajuns la 180.551, mai mult cu 32% fata de anul trecut la aceeasi ora. Minutul de aur ramane 07:28 cu 2.140 de tranzactii, în vreme ce valoarea cosului mediu a ajuns la 659lei
     
    Ce se cumpara de Black Friday in Romania:
    – IT&C – peste 60% din totalul tranzactiilor
    – eTail – peste 26% din totalul tranzactiilor
    – Servicii – aproximativ 7% din totalul tranzactiilor
     
    Valoarea totala a volumelor procesate din alte tari a ajuns la 6,99 milioane de lei, cu peste 76% mai mult comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut
     
    Top 3 tari din afara granitelor de unde se cumpara in Romania:
    – Marea Britanie: 9.402 tranzactii, peste 5% din totalul tranzactiilor
    – Ungaria: 3.262 tranzactii, aproximativ 2% din totalul tranzactiilor
    – Bulgaria: 563 de tranzactii, aproximativ 0.3% din totalul tranzactiilor
     
    Pana acum, romanii au cumparat online in rate in valoare de peste 51 milioane de lei. 47% din totalul tranzactiilor au fost facute cu un singur click, iar valoarea acestora ajunge la peste 56 milioane de lei.

  • IMM-urile îşi relochează birourile în medie o dată la circa doi ani şi jumătate; jumătate din spaţiile de birouri tranzacţionate în 2019 au cel mult 1.000 mp

    Aproximativ jumătate din spaţiile de birouri tranzacţionate în primele nouă luni ale anului au fost proiecte cu suprafeţe cuprinse între 300-1.000 mp, solicitările venind de la companii aflate în dezvoltare, care au nevoie de mai mult loc pentru extiderea echipelor, arată datele agenţiei de consultanţă imobiliară 24REAL, specializată în servicii de închirieri pentru suprafeţe de până în 1.000 mp.

    În primele 9 luni ale anului s-au tranzacţionat peste 300.000 mp, iar până la finalul lui 2019 se estimează că volumul de tranzacţii pe piaţa de birouri va depăşi 400.000 mp.

    „Toate solicitările pentru spaţii de birouri sunt cereri pentru afaceri în dezvoltare, iar companiile caută suprafeţe mai mari în special datorită extinderii echipelor. Vorbim atât despre start-up-uri, cât şi despre companii străine care intră pe plan local şi încep activitatea cu un birou în Bucureşti. Chiriaşii de dimensiune medie caută clădiri de clasă superioară uşor accesibile, dar şi flexibilitate în ceea ce priveşte modificarea suprafeţelor închiriate în intervalul perioadei medii de închiriere, de 3-4 ani. Întrucât apar modificări importante ale business-ului de la un an la altul, acestea se uită cu atenţie la posibilităţile viitoare de extindere în clădirile în care se mută”, a declarat Constantin Căpraru, managing partner 24REAL.

    O altă caracteristică a pieţei proiectelor de sub 500 mp este reprezentată de locaţia birourilor, clienţii căutând spaţii de lucru în zone cât mai centrale şi apropriate de principalele mijloace de transport în comun.

    Nevoia unui spaţiu de lucru mai mare, optimizarea locaţiei, o imagine mai bună a companiei prin poziţionare şi accesibilitate, precum şi dotări mai noi pentru angajaţi sunt principalele motive pentru care companiile mici şi mijlocii apelează la relocarea birourilor.

    „IMM-urile sunt nevoite să îşi reloce spaţiul pentru birouri, în medie, o dată la circa doi ani şi jumătate. Pentru un IMM, spaţiul de lucru este al doilea ca importanţă după angajaţi, iar costul de închiriere este unul foarte important, acesta, în medie, putând ajunge până la 10-12% din cifra de afaceri, iar importanţa sa şi a modului în care este desfăşurată activitatea îl face mai atractiv pentru angajaţi şi pentru retenţia acestora, resursa umană fiind cel mai important factor în ecuaţia unui business”.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

     

  • Bursa de la Bucureşti, pe locul 2 în Europa în 2019

    Spre comparaţie, în primele 10 luni din 2018 randamentul livrat investitorilor a fost de doar 19%.
    Chiar şi cu acest randament, care ar face invidioase pieţe de capital mult mai dezvoltate, bursa de la Bucureşti este a doua cea mai performantă din Uniunea Europeană.
    Pe primul loc în analiza ZF este poziţionată bursa de la Atena, cu un plus de 48%.

  • Compania daneză de bijtuerii Pandora se prăbuşeşte pe bursa din Copenhaga

    Acţiunile gigantului danez de bijuterii Pandora se prăbuşesc marţi pe bursa din Copenhaga, după ce producătorul a raportat rezultate trimestriale sub aşteptări pentru T3 2019.

    Astfel, marţi la ora 12.20, acţiunile Pandora se tranzacţionau pe bursa din Copenhaga la valoarea de 40,14 euro per acţiune, în scăere cu 11,7% de la începutul şedinţei de tranzacţionare, la o capitalizare bursieră de peste 4,4 miliarde euro.

    Pandora a raportat pierderi nete de aproape 16 milioane de euro pentru al treilea trimestru, în comparaţie cu un profit de peste 127 milioane euro în aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania a înregistrat venituri trimestriale de 591,6 milioane euro, potrivit datelor MarketWatch.

    Analiştii chestionaţi de FactSet estimau un profit net de peste 60 milioane euro, la venituri totale de 626,4 milioane euro.

    Compania, care vinde brăţări, inele şi cercei în circa 7.700 de locaţii la nivel global, a anunţat că a pus în derulare un plan de reorganizare. Pandora s-a concentrat în principal pe regândirea promoţiilor, pe îmbunătăţirea produselor, magazinelor şi pe schimbarea de marketing, precum şi pe reducerea costurilor şi schimbarea structurii organizatorice.

    Pandoara a anunţat că se aşteaptă la o performanţă mai bună în T4, profitând şi de sărbătorile de iarnă.

     

     

     

  • Reţeaua de clinici dentare Dr. Leahu, mai aproape de listarea pe bursă: Compania a încheiat anticipat plasamentul privat prin care a atras 10 mil. lei de la investitori

    Lanţul de clinici dentare Dr. Leahu, cu afaceri de 29,5 mil. lei în 2018, a încheiat anticipat plasamentul privat pentru atragerea a 10 mil. lei de la investitori, în una dintre cele mai mari emisiuni de obligaţiuni în lei de pe piaţa AeRO, titlurile urmând să fie listate în decurs de o lună, sub simbolul DRL22, pe sistemul alternativ de tranzacţionare de la Bursa de Valori Bucureşti.

    În cadrul operaţiunii, compania a vândut 100.000 de obligaţiuni cu o valoare nominală de 100 de lei, la o dobândă plătibilă trimestrial de 7,5%, cea mai mică de până acum pentru obligaţiuni similare listate pe piaţa AeRO. La plasament au participat peste 60 de investitori, şi a fost închis anticipat în urma suprasubscrierii, iar alocarea se realizează pro-rata, transmit reprezentanţii companiei.  

    ”Suntem extrem de entuziasmaţi că am reuşit să închidem plasamentul cu succes şi considerăm sprijinul oferit de piaţă ca o dovadă de încredere în echipa şi în planurile noastre de dezvoltare. După o aventură începută în urmă cu nouă ani, suntem pregătiţi să ducem industria serviciilor stomatologice din România la urmatorul nivel, alături de celelalte industrii deja prezente la Bursa de Valori Bucureşti”, spune Ionuţ Leahu, fondator şi CEO al reţelei Clinicile Dentare Dr. Leahu.

    Operaţiunea a fost intermediată de BT Capital Partners, companie a Grupului Financiar Banca Transilvania, în calitate de intermediar şi Consultant Autorizat.

    „Interesul mare pe care l-am avut pentru această ofertă arată că investitorii din piaţa locală de capital sunt din ce în ce mai bine informaţi şi atenţi la asemenea investiţii şi pot oferi o alternativă reală companiilor care caută surse complementare finanţării bancare” adaugă Daniela Secară, director general BT Capital Partners.

    Compania care operează lanţul de clinici dentare Dr. Leahu urmează să demareze în curând pregătirea documentelor necesare pentru admiterea obligaţiunilor la tranzacţionare pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti.

    “Cele 10 milioane lei atrase vor fi folosite pentru finanţarea strategiei de dezvoltare accelerată a companiei, în special pentru achiziţia unei clinici in Europa de Vest. Această unitate va fi una deja funcţională, care va genera venituri din momentul achiziţiei şi va contribui la creşterea numărului de clienţi străini care vor solicita tratamente efectuate la clinicile companiei din România, prin fenomenul turismului dentar”, spun reprezentanţii companiei.

    Reţeaua privată de stomatologie Dr. Leahu operează şase unităţi în Capitală şi câte una în Piteşti, Timişoara şi Turda. Compania estimează afaceri 48,4 milioane lei în 2019 şi un profit net de cinci milioane lei.


     

  • Guvernanţa corporativă, spiritul unei companii

    Guvernanţa corporativă înseamnă în primul rând responsabilitatea faţă de angajaţi, faţă de acţionari şi faţă de consumatori, iar implementarea acesteia creează valoare adăugată oricărei companii, fie aceasta listată sau netranzacţionabilă, consideră Ludo Van der Heyden, profesor de guvernanţă corporativă la Institut Européan d’Administration des Affaires (INSEAD), una dintre cele mai bune şcoli de afaceri din lume.„Guvernanţa corporativă este spiritul unei companii, şi nu forma acesteia.

    Dacă ceva merge greşit, cine răspunde? Boardul, conducerea. Guvernanţa este despre a fi bun sau a fi rău. Vrem să fim răi sau buni? Guvernanţa este despre a asigura că businessul este bun”, explică profesorul Ludo Van der Heyden într-un interviu acordat Business MAGAZIN. El a fost recent în Bucureşti pentru a participa la o conferinţă organizată de BVB şi MedLife şi la care s-a discutat despre bunele practici în guvernanţă corporativă.

    Guvernanţa corporativă defineşte setul de relaţii dintre conducerea executivă a companiei, administratori şi acţionari şi propune în acest sens criterii şi standarde prin care sunt duse la îndeplinire obiectivele financiare, reputaţionale şi investiţionale ale companiei.
    Împărţirea clară a responsabilităţii între conducerea executivă şi administratori, comitete independente şi profesioniste de supervizare a rezultatelor financiare şi de remunerare, stimularea managementului prin opţiuni pe acţiuni, publicarea rezultatelor financiare trimestriale pe site-urile companiilor de stat sunt exemple de paşi specifici pentru îmbunătăţirea practicilor de guvernanţă coporativă în România.

    „Una dintre caracteristicile guvernanţei corporative este umilirea publică. De exemplu, dacă ai fost în conducerea unei companii care falimentează, atunci toată această conducere trebuie să fie recunoscută pentru acest faliment. Dacă eşti membru al unui board care a avut de două ori la rând problema falimentului, atunci ar trebui să primeşti un cartonaş roşu, la fel ca în fotbal”, spune profesorul.

    Pentru companiile listate, orice investitor la bursă, indiferent de numărul de acţiuni pe care îl deţine, este proprietar pe o părticică din acea companie. „Bunele practici de guvernanţă corporativă sunt o asigurare că investitorii îşi recuperează banii. Cu toate acestea avantajul companiilor private este că are acţionari. Pe de altă parte, în cazul companiilor de stat există birocraţie”, adaugă profesorul.

    „Munca în echipă” reprezintă una dintre caracteristicile principale ale guvernanţei corporative întrucât antreprenorii unei companii au nevoie de consultanţă, fie de la companii specializate, fie chiar de la ceilalţi proprietari. Însă profesorul consideră că un antreprenor individual trebuie eliminat, în sensul în care o companie este mult mai sănătoasă dacă are mai mulţi proprietari.

    „Pentru ca o companie să crească, antreprenorul trebuie să fie «eliminat» la un moment dat al dezvoltării. Atunci când eşti un singur antreprenor eşti izolat. Majoritatea inovaţiei într-o companie este realizată de doi sau mai mulţi antreprenori. Când sunt cel puţin doi antreprenori, ai cu cine să te consulţi, dar când eşti singur, poţi face greşeli. Pe măsură ce compania creşte, lucrurile vor deveni mai complicate.”