BusinessMagazin

Tag: transformare

  • Povestea farmacistului care a transformat Coca-Cola într-una dintre cele mai iubite băuturi de pe planetă

    Dacă nu ar fi întâlnit omul potrivit la locul potrivit, Poate că Asa Griggs Candler ar fi rămas un simplu farmacist. A avut însă norocul de a-şi fi intersectat destinul cu cel al lui John Stith Pemberton, inventatorul Coca-Cola, de la care a cumpărat cunoscuta reţetă care avea să îl transforme într-unul dintre cei mai importanţi magnaţi din istoria Statelor Unite, după ce a pus bazele imperiului cunoscut astăzi în toată lumea drept The Coca-Cola Company.

    Asa Griggs Candler s-a născut pe 30 decembrie 1851 în Villa Rica, Georgia, în familia Marthei şi a lui Samuel Charles Candler, şi a avut zece fraţi. În 1888, pe când lucra ca farmacist, Asa Griggs Candler l-a întâlnit pe John Stith Pemberton (8 iulie 1831 – 16 august 1888), inventatorul Coca-Cola, care crease în mai 1886 o versiune timpurie a celebrei băuturi. Intrigat de băutura dulce, carbonatată a lui Pemberton, antreprenorul i-a oferit acestuia suma vehiculată la 1.750 de dolari (circa 47.000 de dolari la valoarea din prezent a monedei) pentru a cumpăra reţeta.

    Unele surse menţionează suma de 2.300 de dolari ca fiind adevărata valoare a tranzacţiei. Grav bolnav şi în pragul falimentului, Pemberton a acceptat, cu toate că anticipase succesul pe care îl va avea băutura şi dorise să lase reţeta moştenire fiului său, care a preferat însă banii.
    Patru ani mai târziu Candler a fondat The Coca-Cola Company. În anul următor, brandul a devenit marcă înregistrată şi a început distribuţia primelor dividende către acţionari.

    Până în 1895 compania distribuia Coca-Cola pe tot teritoriul Statelor Unite, iar în 1899 a început exportul în Cuba, doi ani mai târziu businessul extinzându-se în Europa. Antreprenorul a lansat de asemenea faimosul „contract de un dolar”, prin care vindea dreptul de a îmbutelia Coca-Cola în SUA pentru doar un dolar. La început, compania a promovat băutura drept un remediu pentru durerile de cap, dar şi ca o soluţie pentru ameliorarea oboselii psihice şi fizice.

    În 1903 Candler a decis să scoată cocaina din frunzele de coca înainte de a le amesteca cu băutura şi să vândă extractul de cocaină companiilor farmaceutice. În 1911 compania a investit 1 milion de dolari în publicitate. După patru ani, Root Glass Co. a creat sticla iconică a brandului. În 1916, când antreprenorul a fost ales primar al Atlantei, s-a retras din managementul afacerii. În timpul mandatului, el a depus eforturi considerabile pentru a reconstrui peste 1.500 de locuinţe distruse în marele incendiu din Atlanta din anul 1917. De asemenea, a făcut mai multe împrumuturi personale pentru a extinde reţeaua de apă şi canalizare, precum şi infrastructura oraşului. Candler a fost, de asemenea, şi un cunoscut filantrop, dotând numeroase şcoli, universităţi şi spitale cu cele necesare.

    În 1917 reprezentanţii businessului au decis să scadă cu 50% cantitatea de cafeină din băutură. Doi ani mai târziu fondatorul a cedat un procent majoritar din acţiunile pe care le deţinea în companie celor cinci copii ai săi (patru fii şi o fiică), care la rândul lor le-au vândut unui grup de investitori condus de omul de afaceri american Ernest Woodruff.

    În 1926 antreprenorul a suferit un accident vascular cerebral, iar pe 12 martie 1929 a murit în spitalul Wesley Memorial Hospital din Atlanta, Georgia.În 2018 The Coca-Cola Company a avut venituri de 31,85 de miliarde de dolari şi o echipă de circa 60.000 de angajaţi. În prezent compania deţine în jur de 500 de branduri răspândite în peste 200 de ţări.

  • Eşecul influenţei culturale în faţa armelor

    În noaptea de 2 octom­brie 2019, Comedy Central a difuzat un episod al serialului de animaţie „South Park” numit „Band in China”, o satiră devastatoare a modului în care Beijingul a folosit accesul pe piaţa chineză pentru a modela felul în care operează industria de divertisment din SUA. Intriga: unul dintre personajele principale merge în China pentru a încerca să vândă marijuana, este arestat şi apoi salvat de Mickey Mouse şi de corporaţia Disney, a cărei slugărnicie faţă de China este accentuată. Disney este de acord să-l ucidă pe Winnie the Pooh, pentru că acesta ar semăna cu liderul chinez, în schimbul deschiderii pieţei chineze. Între timp, în SUA, unele dintre celelalte personaje principale încearcă să facă un film în timp ce sunt supravegheate şi cenzurate de armata chineză.
    „Band in China” dovedeşte că puterea moale (soft power) a industriei de la Hollywood nu a fost pe măsura puterii economice a Beijingului. Într-adevăr, industria americană a divertismentului nu a reuşit să aibă nicio influenţă culturală asupra Chinei, în timp ce China şi-a folosit puterea dură pentru a neutraliza influenţa culturii americane.
    După lansarea episodului, ideea că puterea moale – adică influenţa culturală – poate fi folosită pentru a schimba în mod decisiv comportamentul naţiunilor străine este sau ar trebui să fie moartă şi îngropată. Puterea moale, atunci când există, curge direct din puterea dură. În cazul Chinei, credinţa că expunerea la produsele culturale din SUA ar contribui la înmuierea şi democratizarea ţării a fost dovedită a fi complet falsă. De fapt, aşa cum a arătat „Band of China”, comuniştii chinezi sunt cei care au influenţat America.
    La mijlocul anilor ’90, a început să prindă rădăcini ideea că oarecum o putere moale, de la sine, ar putea modela lumea postbelică. A încolţit, în mod firesc, în universităţile americane, unde o elită academică era prea bucuroasă imaginându-şi că influenţa sa asupra peisajului intelectual şi cultural ar corecta realitatea urâtă şi vulgară a puterii militare şi economice care, până acum, a modelat istoria umanităţii.
    Unii lideri europeni au insistat asupra faptului că Bruxelles-ul va deveni capitala unei noi superputeri soft power, Uniunea Europeană. Ei credeau cu sinceritate că stilul de viaţă, cultura şi activismul de mediu ale continentului lor vor eclipsa în cele din urmă puterea dură a Americii. Faptul că distrugătoarele războaie balcanice din anii ’90 nu puteau fi soluţionate decât cu ajutorul forţelor armate ale SUA nu a contat prea mult pentru a schimba atitudinea.
    Victoria lui Boris Johnson, liderul pro-Brexit, în alegerile din Marea Britanie, care au fost mai mult un vot pentru ieşirea regatului din UE, este încă un semn că puterea soft europeană nu mai este nici de departe atât de atrăgătoare pe cât părea odată. Peste Canalul Mânecii, preşedintele francez, Emmanuel Macron, a încercat cu disperare şi fără succes să-şi convingă colegii şefi de stat şi guvern din UE să transforme Europa într-o superputere militară hard. Se pare că liderul statului francez a renunţat la încercarea de a crea un nou imperiu soft. Acum, Franţa a trimis o navă de război în Golful Persic, o poartă de intrare spre Orientul Mijlociu, unde lichidarea unui general iranian printr-un atac cu dronă american a inflamat spiritele.  
    Între timp, în Asia, se părea că Beijingul impunea încet, dar sigur, genul de putere moale care curge direct din puterea dură. De exemplu, Dalai Lama din Tibet a fost de ani buni o durere de cap pentru China. Popularitatea acestuia la Hollywood şi în alte părţi ale lumii amintea constant oamenilor statutul Tibetului de naţiune cucerită, ocupată. Ţinuta sa atrăgătoare şi hainele sale deosebite l-au făcut să poată fi recunoscut instantaneu de milioane de oameni din întreaga lume. În multe feluri, el a întruchipat puterea moale.
    Dar, dacă puterea moale ar fi fost un instrument la fel de eficient de politică externă, precum susţineau avocaţii săi, fără îndoială, Tibetul ar fi dobândit până acum o anumită măsură de autonomie. În schimb, China şi-a consolidat controlul şi Dalai Lama însuşi a devenit, în cel mai bun caz, o celebritate minoră şi lipsită de culoare. Statutul său a fost perfect simbolizat de imaginea cu el părăsind Casa Albă, după o întâlnire cu Obama, printr-o alee unde era depozitat gunoiul. Puterea dură a Chinei i-a învins decisiv puterea moale.
    În altă parte, Greta Thunberg şi echipa sa nu au reuşit să influenţeze recenta conferinţă COP 25 de la Madrid privind schimbările climatice. Acest lucru arată cum pot fi ignorate chiar şi cele mai bine planificate încercări de a utiliza puterea moale pentru a crea un sentiment de panică în masă în jurul unei probleme. După atâtea decenii de panici legate de mediu, dintre care puţine s-au dovedit a fi justificate, oamenii au învăţat să ignore astfel de campanii şi să continue să mănânce carne, să conducă maşini şi să se adapteze la proclamaţiile mărunte şi enervante ale puternicei aristocraţii politice verzi. Interzicerea paielor din plastic nu este într-adevăr o modalitate de a arăta capacitatea cuiva de a modela cursul istoriei umane.
    În schimb, puterea dură revene. Nici China, nici SUA nu cred că influenţa culturală poate înlocui puterea economică sau militară. Puterea moale sub diferite forme nu va dispărea niciodată cu adevărat, dar s-a dovedit că nu este o forţă decisivă în politica mondială. În aceste condiţii, „Band in China“ pare o revelaţie puternică.
    La începutul acestui an, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, care îşi pregăteşte terenul pentru ceea ce pare că va fi o dictatură pe viaţă, le-a spus ruşilor că ţara lor conduce lumea în ceea ce priveşte armele, fiind lider la rachete supersonice. Rusia se poate mândri, în special, cu o rachetă capabilă să transporte focoase nucleare ce nu poate fi detectată de tehnologia americană. „Eforturile noastre pentru îmbunătăţirea capabilităţilor de apărare au fost efectuate la momentul potrivit şi aş vrea să subliniez că pentru prima dată în istoria rachetelor militare, inclusiv perioada sovietică, nu încercăm să ajungem din urmă pe nimeni. Este tocmai invers, celelalte puteri mari ale lumii încearcă să creeze armele pe care Rusia deja le are”, a afirmat Putin.
    Cam în aceeaşi perioadă cu discursul lui Putin, China a lansat la apă cea mai mare şi mai avansată tehnologic navă militară de suprafaţă a sa, un distrugător din clasa Nanchang dotată cu rachete. Nava, care are un deplasament de 10.000 de tone şi a fost dezvoltată în întregime de China, va fi folosită probabil în convoaie de luptă alături de portavioane. Este singurul astfel de distrugător din lume, iar Beijingul a dat comandă pentru mai multe nave de acest tip. China este capabilă să construiască şi portavioane, primul dezvoltat cu tehnologie chineză fiind Shandong. China are în total două portavioane, primul fiind un portavion vechi ucrainean modificat. 

  • Viitorul plăţilor: Amazon vrea să introducă plata cu palma

    Gigantul american Amazon, condus de Jeff Bezos, dezvoltă o soluţie pentru a le permite clienţilor să îşi conecteze cardurile de credit sau de debit cu propriile mâini, încât aceştia îşi pot scana palma atunci când plătesc în magazinele fizice, potrivit unor surse citate de Wall Street Journal.

    Deşi proiectul este încă la început, Amazon a început deja să lucreze la testarea diverselor prototipuri de terminal împreună cu Mastercard, JPMorgan Chase, Wells Fargo şi Synchrony Financial.

    Compania condusă de cel mai bogat om din lume, Jeff Bezos, a înregistrat un patent pentru „un sistem de identificare non-biometric” care presupune „un scanner de mână” care ar trebui să scaneze modul în care arată palma unui individ.

    Nu este clar încă dacă Amazon vrea să analizeze imaginea palmei sau să introducă un potenţial cip în palmă.

    Cu toate acestea, chiar dacă proiectul este încă la început, Amazon proiectează o imagine referitoare la ideile pe care le are pentru transformarea industriei financiare şi de plăţi.

    Compania deja a anunţat un plan masiv pentru extinderea prezenţei fizice, prin locaţiile Amazon Go – care funcţionează fără casieri şi unde clienţii pot plăti chiar şi printr-un serviciu de plată prin voce.

     

  • 2019, anul lansărilor digitale pentru Raiffeisen Bank. Procesul de transformare din ultimii ani îşi arată rezultatele

    În 2019, la Raiffeisen Bank, munca investită în digitalizare a început să-şi arate rezultatele. Banca a lansat noi aplicaţii de online banking, opţiuni de plată cu telefonul, a continuat programele pentru corporaţii şi IMM-uri sau cele de educaţie financiară, păstrându-şi o poziţie solidă pe piaţă.

    Piaţa este inundată de aplicaţii mobile care permit realizarea unor operaţiuni bancare de la distanţă, fără a mai fi necesară deplasarea clienţilor la bancă. Transferurile instant sau top-up-urile au devenit vedetele universului fintech, iar băncile răspund prin dezvoltarea propriilor produse şi servicii digitale. Cu 2.000.000 de clienţi persoane fizice, IMM sau corporaţii, Raiffeisen Bank a lansat în 2019 o serie de aplicaţii digitale în portofoliu.

    În mai 2019, Raiffeisen Bank anunţa noile aplicaţii pentru mobile şi internet banking. Cu un design intuitiv şi prietenos, noul Raiffeisen Smart Mobile, aplicaţia de mobile banking, şi noul Raiffeisen Online, aplicaţia de internet banking, au afişate toate informaţiile despre conturi într-un singur ecran, un flux de plăţi simplificat, un control mai bun al cardurilor şi logare 100% online datorită Raiffeisen Smart Token. 300.000 de utilizatori folosesc deja noile Smart Mobile şi Raiffeisen Online, în timp ce 675.000 de clienţi sunt încă pe vechile platforme. În 2020 urmează migarea tuturor clienţilor.

    Noile aplicaţii sunt dezvoltate in-house de echipa de IT Raiffeisen Bank şi permit introducerea mai rapidă de funcţionalităţi.
    O opţiune foarte cerută de clienţi este Smart Hour, o oră în care clienţii Raiffeisen Bank pot face schimburi valutare la cursul BNR. În noile aplicaţii Raiffeisen Bank, timp de o oră, în intervalul 10:00 – 11:00, de luni până vineri, clienţii Raiffeisen Bank pot schimba euro sau franci elveţieni în lei sau invers, în conturile proprii, la cursul BNR din ziua efectuării schimbului.

    Dincolo de nevoia de a face plăţi şi transferuri zilnice în siguranţă, direct cu telefonul mobil, clienţii Raiffeisen Bank vin către bancă pentru că îşi doresc şi credite. Le vor rapid şi, de multe ori, vor să primească banii fără a mai merge în agenţie. Tocmai de aceea, banca a lansat Flexicredit 100% online – un credit online care se poate accesa direct de pe site-ul www.raiffeisen.ro. Tot procesul este 100% online, de la aplicare până la trimiterea banilor în cont. Actele se semnează la distanţă prin semnătură calificată electronică.

    Smartphone-ul a influenţat multe dintre inovaţiile deceniului ce s-a încheiat. De la industria media până la banking, telefonul mobil a generat o revoluţie. A devenit şi card bancar. În 2019, Raiffeisen Bank a adus în portofoliu trei aplicaţii de plată contactless cu telefonul sau cu ceasul, inclusiv pentru plăţi în rate fără dobândă. RaiPay este aplicaţia de plată cu telefonul pentru sistemele de operare Android, cu ajutorul căreia clienţii pot plăti contacless, rapid şi sigur, apropiind smartphone-ul de POS. Gândită ca un portofel digital, RaiPay permite utilizatorilor înrolarea mai multor carduri Raiffeisen Bank, de persoane fizice sau de companii.

    Tot începând din 2019, cardurile Raiffeisen Bank pot fi înrolate şi în Apple Pay, aplicaţie de plată cu iPhone sau Apple Watch. Autorizarea plăţilor se face prin Face ID (recunoaştere facială) sau cu o simplă atingere, prin Touch ID (recunoaştere prin amprentă), ori cu parola dispozitivului. Finalul de an a venit cu lansarea Garmin Pay, aplicaţia de plată cu ceasurile Garmin, utilizate mai ales de iubitorii de mişcare, dispozitivele permiţând şi măsurarea performanţelor sportive fără să mai fie nevoie ca aceştia să aibă la îndemână cardurile fizice. 

    Odată cu lansarea de soluţii digitale, Raiffeisen Bank a continuat şi programele pentru companii.
    În a doua ediţie Factory by Raiffeisen Bank, banca a finanţat cu 3 milioane de euro startup-urile la început de drum orientate către inovaţie. Factory are şi o importantă componentă de mentorat, care susţine dezvoltarea antreprenorilor. Tot pentru sectorul startup-urilor, banca a creat, alături de comunitatea TechHub Bucharest, un program de educaţie antreprenorială pentru fintech-uri – Elevator Lab Bootcamp.  Bootcamp-ul este parte a unei iniţiative a grupului Raiffeisen Bank International petnru dezvoltarea colaborării cu fintech-urile.

    În ultimii trei ani, Raiffeisen Bank a simplificat procesele de creditare pentru IMM-uri şi a reuşit să implementeze 200 de îmbunătăţiri non-tehnice. Rezultatul: mai puţine documente solicitate de la clienţi şi un  timp de răspuns mai scurt şi avantaje pentru antreprenori.
    Pe segmentul corporate, Raiffeisen Bank a fost aranjor principal mandatat iniţial, bookrunner şi bancă de structurare la finanţarea entităţilor din România ale grupului Ameropa.

    Facilitatea de credit tip revolving multivalută acordată prin intermediul acestui sindicat de bănci a fost cea mai mare în piaţa din România în 2019 şi a totalizat 324 milioane de euro. Grupul Ameropa are impact în securitatea alimentară nu doar în România, ci în regiune şi este unul dintre cei mai mari angajatori din economie, cu un rol esenţial în sectorul agricol.
    Banca şi-a propus să contribuie la educaţia financiară a românilor oferindu-le platforma MoneyBistro.ro.

    Prin cursuri în agenţii, materiale video şi infografice educative, banca îşi propune să îmbunătăţească felul în care oamenii îşi gestionează bugetul personal, economiile sau cheltuielile.
    În top 5 bănci după active în România, Raiffeisen Bank are un rol complex şi în acelaşi timp esenţial în economia locală. Compania ţine cont de trendurile digitale şi face eforturi pentru îmbunătăţirea infrastructurii IT şi menţinerea la cele mai înalte standarde de siguranţă şi design atât aplicaţiile mobile, cât şi reţeaua de ATM-uri, maşini multifuncţionale şi POS-uri. În acelaşi timp, se concentrează pe nevoia clienţilor de consiliere şi dezvoltă reţeaua de agenţii, dar şi liniile de customer service din call center. Cu o echipă de peste 4.800 de angajaţi, Raiffeisen Bank a reuşit şi în 2019 să răspundă nevoilor a 2 milioane de clienţi persoane fizice, 92.000 de IMM-uri şi 5.700 de corporaţii. 

  • 2019, anul lansărilor digitale pentru Raiffeisen Bank. Procesul de transformare din ultimii ani îşi arată rezultatele

    În 2019, la Raiffeisen Bank, munca investită în digitalizare a început să-şi arate rezultatele. Banca a lansat noi aplicaţii de online banking, opţiuni de plată cu telefonul, a continuat programele pentru corporaţii şi IMM-uri sau cele de educaţie financiară, păstrându-şi o poziţie solidă pe piaţă.

    Piaţa este inundată de aplicaţii mobile care permit realizarea unor operaţiuni bancare de la distanţă, fără a mai fi necesară deplasarea clienţilor la bancă. Transferurile instant sau top-up-urile au devenit vedetele universului fintech, iar băncile răspund prin dezvoltarea propriilor produse şi servicii digitale. Cu 2.000.000 de clienţi persoane fizice, IMM sau corporaţii, Raiffeisen Bank a lansat în 2019 o serie de aplicaţii digitale în portofoliu.

    În mai 2019, Raiffeisen Bank anunţa noile aplicaţii pentru mobile şi internet banking. Cu un design intuitiv şi prietenos, noul Raiffeisen Smart Mobile, aplicaţia de mobile banking, şi noul Raiffeisen Online, aplicaţia de internet banking, au afişate toate informaţiile despre conturi într-un singur ecran, un flux de plăţi simplificat, un control mai bun al cardurilor şi logare 100% online datorită Raiffeisen Smart Token. 300.000 de utilizatori folosesc deja noile Smart Mobile şi Raiffeisen Online, în timp ce 675.000 de clienţi sunt încă pe vechile platforme. În 2020 urmează migarea tuturor clienţilor.

    Noile aplicaţii sunt dezvoltate in-house de echipa de IT Raiffeisen Bank şi permit introducerea mai rapidă de funcţionalităţi.
    O opţiune foarte cerută de clienţi este Smart Hour, o oră în care clienţii Raiffeisen Bank pot face schimburi valutare la cursul BNR. În noile aplicaţii Raiffeisen Bank, timp de o oră, în intervalul 10:00 – 11:00, de luni până vineri, clienţii Raiffeisen Bank pot schimba euro sau franci elveţieni în lei sau invers, în conturile proprii, la cursul BNR din ziua efectuării schimbului.

    Dincolo de nevoia de a face plăţi şi transferuri zilnice în siguranţă, direct cu telefonul mobil, clienţii Raiffeisen Bank vin către bancă pentru că îşi doresc şi credite. Le vor rapid şi, de multe ori, vor să primească banii fără a mai merge în agenţie. Tocmai de aceea, banca a lansat Flexicredit 100% online – un credit online care se poate accesa direct de pe site-ul www.raiffeisen.ro. Tot procesul este 100% online, de la aplicare până la trimiterea banilor în cont. Actele se semnează la distanţă prin semnătură calificată electronică.

    Smartphone-ul a influenţat multe dintre inovaţiile deceniului ce s-a încheiat. De la industria media până la banking, telefonul mobil a generat o revoluţie. A devenit şi card bancar. În 2019, Raiffeisen Bank a adus în portofoliu trei aplicaţii de plată contactless cu telefonul sau cu ceasul, inclusiv pentru plăţi în rate fără dobândă. RaiPay este aplicaţia de plată cu telefonul pentru sistemele de operare Android, cu ajutorul căreia clienţii pot plăti contacless, rapid şi sigur, apropiind smartphone-ul de POS. Gândită ca un portofel digital, RaiPay permite utilizatorilor înrolarea mai multor carduri Raiffeisen Bank, de persoane fizice sau de companii.

    Tot începând din 2019, cardurile Raiffeisen Bank pot fi înrolate şi în Apple Pay, aplicaţie de plată cu iPhone sau Apple Watch. Autorizarea plăţilor se face prin Face ID (recunoaştere facială) sau cu o simplă atingere, prin Touch ID (recunoaştere prin amprentă), ori cu parola dispozitivului. Finalul de an a venit cu lansarea Garmin Pay, aplicaţia de plată cu ceasurile Garmin, utilizate mai ales de iubitorii de mişcare, dispozitivele permiţând şi măsurarea performanţelor sportive fără să mai fie nevoie ca aceştia să aibă la îndemână cardurile fizice. 

    Odată cu lansarea de soluţii digitale, Raiffeisen Bank a continuat şi programele pentru companii.
    În a doua ediţie Factory by Raiffeisen Bank, banca a finanţat cu 3 milioane de euro startup-urile la început de drum orientate către inovaţie. Factory are şi o importantă componentă de mentorat, care susţine dezvoltarea antreprenorilor. Tot pentru sectorul startup-urilor, banca a creat, alături de comunitatea TechHub Bucharest, un program de educaţie antreprenorială pentru fintech-uri – Elevator Lab Bootcamp.  Bootcamp-ul este parte a unei iniţiative a grupului Raiffeisen Bank International petnru dezvoltarea colaborării cu fintech-urile.

    În ultimii trei ani, Raiffeisen Bank a simplificat procesele de creditare pentru IMM-uri şi a reuşit să implementeze 200 de îmbunătăţiri non-tehnice. Rezultatul: mai puţine documente solicitate de la clienţi şi un  timp de răspuns mai scurt şi avantaje pentru antreprenori.
    Pe segmentul corporate, Raiffeisen Bank a fost aranjor principal mandatat iniţial, bookrunner şi bancă de structurare la finanţarea entităţilor din România ale grupului Ameropa.

    Facilitatea de credit tip revolving multivalută acordată prin intermediul acestui sindicat de bănci a fost cea mai mare în piaţa din România în 2019 şi a totalizat 324 milioane de euro. Grupul Ameropa are impact în securitatea alimentară nu doar în România, ci în regiune şi este unul dintre cei mai mari angajatori din economie, cu un rol esenţial în sectorul agricol.
    Banca şi-a propus să contribuie la educaţia financiară a românilor oferindu-le platforma MoneyBistro.ro.

    Prin cursuri în agenţii, materiale video şi infografice educative, banca îşi propune să îmbunătăţească felul în care oamenii îşi gestionează bugetul personal, economiile sau cheltuielile.
    În top 5 bănci după active în România, Raiffeisen Bank are un rol complex şi în acelaşi timp esenţial în economia locală. Compania ţine cont de trendurile digitale şi face eforturi pentru îmbunătăţirea infrastructurii IT şi menţinerea la cele mai înalte standarde de siguranţă şi design atât aplicaţiile mobile, cât şi reţeaua de ATM-uri, maşini multifuncţionale şi POS-uri. În acelaşi timp, se concentrează pe nevoia clienţilor de consiliere şi dezvoltă reţeaua de agenţii, dar şi liniile de customer service din call center. Cu o echipă de peste 4.800 de angajaţi, Raiffeisen Bank a reuşit şi în 2019 să răspundă nevoilor a 2 milioane de clienţi persoane fizice, 92.000 de IMM-uri şi 5.700 de corporaţii. 

  • Ce afacere şi-a făcut fosta soţie a lui Ion Ţiriac jr. A ajuns la afaceri de 1 milion de euro din vânzarea de haine la mâna a doua

    Antreprenoriatul nu lipseşte de pe cartea de vizită a Ilenei Lazariuc, cunoscută mai degrabă pentru activitatea sa din lumina reflectoarelor. Cum şi-a transformat propria garderobă într-o afacere ce se îndreaptă spre venituri de 1 milion de euro? 

    „Consumatorul român are încă idei preconcepute legate de cumpărarea unor obiecte deţinute anterior de altcineva şi chiar de ideea de revânzare a propriei garderobe”, spune Ileana Lazariuc, fondatoarea Dwome, un magazin exclusivist pe ale cărui rafturi se află haine prepurtate de la branduri celebre.

    Numele Ilenei Lazariuc, fiica actriţei Anastasia Lazariuc, nu era asociat cu antreprenoriatul până nu demult. Originară din Republica Moldova, a debutat la vârsta de 15 ani ca fotomodel şi, după ce a făcut parte dintr-o formaţie muzicală, s-a lansat şi în lumea filmului. Ulterior, în 2009 s-a căsătorit cu Ţiriac jr., fiul celui care până de curând era cel mai bogat om din România, divorţând acum doi ani în secret.

    În decembrie 2014 a intrat în lumea antreprenoriatului şi conduce Dwome, despre care spune că este „provocarea unui business luxury de nişă care se află încă la început în România”.

    „Ideea a pornit din dressingul meu, care devenise neîncăpător, dar cunoşteam de ceva timp acest model de business din alte ţări”, povesteşte ea.

    În ultima perioadă, piaţa magazinelor second-hand s-a dezvoltat considerabil, dar nu şi cea a magazinelor second-hand de lux. Ileana Lazariuc consideră că prin educaţie şi informare putem forma mentalitatea consumatorului român atunci când vine vorba de a purta haine care au fost date mai departe de deţinătorii anteriori.

    „Piaţa magazinelor second-hand de lux este încă la început şi cu siguranţă se poate dezvolta mult mai mult. Prin mai multă informare şi renunţarea la false concepţii, putem ajunge şi noi la nivelul de dezvoltare a acestui business de pe alte pieţe. Potenţialul este foarte mare”, spune ea.

    Lazariuc mai observă că principala dificultate întâlnită în piaţă de retailerii de haine second-hand este „reticenţa clientelei de a cumpăra produse pre-owned, încă ne luptăm cu preconcepţiile”. O altă problemă se leagă de piaţa produselor contrafăcute: „Avem o echipă specializată în selecţia, evaluarea şi autentificarea produselor”.

    În 2018 şi în primele nouă luni din 2019, Dwome a avut afaceri de 750.000 de euro. În această perioadă, circa 1.500 de clienţi şi furnizori au trecut pragul magazinului fizic din Bucureşti sau au cumpărat prin magazinul online, care oferă livrare în toată ţara, dar şi în afara ei. „Oriunde în lume”, spune fiica actriţei Anastasia Lazariuc.

    Cei care trec pragul magazinului sunt preocupaţi de zona de fashion şi „cumpără întotdeauna inteligent”, potrivit Ilenei Lazariuc. Cât despre consumatorul român în general? „Este foarte preocupat de imaginea sa, de tendinţe şi de fashion în general. Însă faţă de cel din afară, are încă idei preconcepute legate de cumpărarea obiectelor prepurtate şi chiar de ideea de revânzare a propriei garderobe.”

    Gama de produse şi branduri pe care Dwome o oferă este foarte largă şi cuprinde produse al căror preţ începe de la 50 de euro şi ajunge până la 10.000 de euro, în cel din urmă caz fiind vorba de produse exclusiviste: „Practic ne adresăm oricărui buget”.

    Magazinul se concentrează în acest moment în primul rând pe creşterea numărului de clienţi, atât pe plan local, cât şi în afara ţării, dar mai ales pe creşterea în online a businessului.
    Pe de altă parte, Ileana Lazariuc afirmă că ecologizarea este un alt aspect pe care retailerii de haine trebuie să îl ia în calcul, în contextul în care industria modei consumă şi poluează. „Reciclarea şi salvarea resurselor trebuie să devină şi pentru noi o prioritate, iar moda consumă foarte multe resurse”, spune ea.

  • Cum şi-a ajutat o bunică nepotul să îşi creeze o afaceri de sute de mii de euro în România

    Într-o piaţă dominată de fast food, producţie industrială şi deserturi de serie, antreprenorul Alin Chivu şi-a propus să transforme o afacere de familie într-un concept de cofetărie axat pe produse în care îmbină gusturile copilăriei cu cerinţele clienţilor din ce în ce mai cosmopoliţi. 

    „Am început de la cozonacul făcut de mama acasă. Eram răsfăţaţi cu gogoşi, clătite, plăcinte şi checuri aproape zilnic. Deserturile au fost apreciate de toţi prietenii şi cunoscuţii noştri, drept pentru care am acceptat provocarea de a deschide un laborator de cofetărie cu magazin de desfacere. Între timp, gama de produse s-a diversificat considerabil, dar nu ne-am abătut de la principiul de bază, calitatea produsului”, descrie Alin Chivu (35 de ani) începuturile afacerii de familie pe care o conduce în prezent.

    Casa Victoria este formată în prezent din două magazine şi o platformă online, care au generat anul trecut venituri de 3 milioane de lei, iar previziunile antreprenorului sunt optimiste şi pentru anul în curs. Alin Chivu povesteşte că au început afacerea cu un laborator deschis într-un spaţiu închiriat, în zona de nord a Capitalei.

    Treptat, comenzile au crescut şi au simţit nevoia deschiderii unui nou punct de vânzare. Businessul a continuat să crească, iar în 2015 au construit un laborator nou, complet utilat după standarde de calitate recente, spune el. Valoarea investiţiei iniţiale în afacere a fost de 50.000 de dolari, iar cea mai mare parte din această sumă a fost alocată utilării şi amenajării spaţiului. „De la momentul deschiderii, martie 2002, am continuat să investim continuu pentru a dezvolta businessul. Investiţiile principale sunt în cunoştinţe şi logistică. Continuăm să ne dezvoltăm în fiecare zi, investim constant în acest sens”, descrie antreprenorul dezvoltarea afacerii.

    Alin Chivu enumeră câteva dintre elementele cu care s-au diferenţiat pe piaţa cofetăriilor, pe care apar branduri noi constant – „Ne diferenţiem prin calitatea materiei prime folosite, prin unicitatea reţetelor şi a ingredientelor. Învăţăm doar de la cei mai buni, iar în acest sens ne lăudăm cu singurul absolvent al celei mai bune şcoli de cofetărie din lume, Lenotre Paris”. Potrivit antreprenorului, produsele lor sunt adaptate cerinţelor societăţii de astăzi, ceea ce înseamnă că acestea oferă produse destinate tuturor categoriilor de clienţi, fie ei intolerenţi la gluten, lactoză, ou, fie cei care nu au voie să consume zahăr.

    Când vine vorba despre provocări, Alin Chivu menţionează lipsa forţei de muncă. Dar, pentru a depăşi această problemă s-au specializat la şcoala de cofetărie din Paris menţionată, ceea ce le permite să angajeze şi personal necalificat pe care să îl şcolarizeze ei. De asemenea, la capitolul provocări se înscrie şi concurenţa neloială: „Toată lumea spune că foloseşte cea mai bună materie primă, dar acest lucru nu se poate demonstra. Toate aceste lucruri se văd în produsul final, însă din păcate clientul nu este atât de specializat încât să facă diferenţa de fiecare dată”.
    În ceea ce priveşte planurile lor de viitor, în noiembrie vor deschide un al treilea magazin, într-o zonă centrală a Capitalei, direcţie în care şi-au propus să investească 100.000 de euro. De asemenea, vor să se concentreze pe piaţa din online, pe care au intrat încă din urmă cu un deceniu: „Unul dintre obiectivele anului 2020 este acela de a mări numărul de comenzi venite prin intermediul site-ului”.
    Iar celor care îşi doresc să înfiinţeze o afacere similară le spune „să se înarmeze cu multă răbdare, dorinţa de muncă, să fie pregătiţi să înveţe zilnic, să creadă în produsul lor şi să fie sinceri cu clientul!”.

  • Cum să opreşti duminica să se transforme într-o zi de luni muncind în afara programului

    Duminica obişnuia să fie zi de relaxare, în care să petreci timp cu familia şi prietenii sau în care sa te ocupi de lucruri personale. Acum, din ce în ce mai mulţi oameni spun că nu folosesc weekendul pentru odihnă ca în trecut, scriu colaboratori ai publicaţiei inc.com. Un studiu din 2017 realizat de Enterprise Holdings dezvăluia că aproape şapte din 10 americani lucrează 9 ore cel puţin într-un weekend o dată pe lună. Acelaşi studiu a dezvăluit faptul că două treimi din respondenţi cred că angajatorii lor se aşteaptă ca ei să lucreze în weekend. De asemenea, 61% dintre ei spuneau că se străduiesc să nu se gândească la muncă pe parcursul weekendului, iar două treimi au recunoscut că şi-au verificat şi au răspuns unor e-mailuri legate de muncă într-un weekend obişnuit.

    Colaboratorii Inc. cred însă că pentru sănătatea noastră fizică şi psihica, ar trebui să ne oprim sau să minimizăm munca din perioada weekend-ului şi să o plasăm între luni şi vineri, unde trebuie să fie de fapt. Ar trebui să recâştigaţi acest echilibru, chiar dacă sunteţi în mijlocul construirii unui start-up sau sunteţi un freelancer  care nu are venituri consante.
    Iată câteva modalităţi prin care să vă câştigaţi înapoi duminica de relaxare:

    1. Opriţi sentimentul de vină – nu există niciun motiv pentru care să vă simţiţi rău legat de faptul că vă luaţi o pauză de o zi de la muncă. Aceasta este necesară pentru sănătatea fizică, emoţională şi psihica, cât şi pentru productivitatea şi creativitatea noastră.  Colegii ar trebui de asemenea să recunoască valoarea de a vă lăsa să „vă încărcaţi bateriile”.
    Pentru a nu vă mai simţi vinovat în legătură cu timpul vostru liber, trebuie să învăţaţi să ignoraţi gândirea negativă a celor din jur şi a voastră. Concentraţi-vă pe ceea ce aveţi de realizat şi planificaţi timp pentru relaxare, de asemenea.

    2. Ieşiţi din mediul de muncă – chiar dacă este convenabl să ai un birou acasă, este foarte uşor ca astfel să dobândiţi unele obiceiuri proaste. S-ar putea să vreţi să vă verificaţi mailurile, să trimiteţi o chitanţă rapid sau să scrie o listă de „to do-uri” pentru luni; astfel nu faceţi decât să deschideţi uşa muncii. Cât timp sunteţi în apropierea unui birou, s-ar putea să lucraţi atunci când nu va fi nevoie. Îndepărtaţi-vă de  muncă şi începeţi ceva diferit, optând pentru timpul petrecut cu familia, prietenii sau cu animalul vostru de companie. Sau, puteţi să vă deconectaţi total şi să petreceţi timp cu voi înşivă.

    3. Impuneţi-vă limite vouă şi celor din jur: pentru freelanceerii care creează un program de muncă flexibil, există anumite perioade în care munca duminica este necesară. Dar, dacă clienţi şi angajaţii primesc semnale de la voi în weekend, atunci ei fie vor fi enervaţi fiindcă le stricaţi timpul lor liber, fie vor presupune că este în regulă să vă contacteze în weekend – chiar dacă nu plănuiţi să lucraţi în fiecare duminică. Mai degrabă decât să creaţi confuzii, impuneţi anumite limite şi nu le permiteţi celor care vor să vă fure din timpul petrecut în afara muncii. Nu anunţaţi că lucraţi în acele zile. Şi nu corespondaţi cu ai voştri colegi.

    4. Faceţi-vă planurile pentru ziua de luni începând cu ziua de vineri – Unul dintre motivele pentru care oamenii lucrează duminica este că vor să se pregătească pentru săptămâna care urmează. Sunt tentaţi să trimită agende, e-mailuri, întrebări sau chiar noi sarcini de lucru sâmbătă seară. Câteodată acea jumătate de oră despre care credeai că ai nevoie se transformă în câteva ore de muncă. În loc de asta, creaţi-vă agenda pentru zilele de luni sau pentru săptămâna care urmează în ziua de vineri; dedicaţi o jumătate de oră acestei activităţi. 

  • (P) Transformarea oraşelor inteligente prin tehnologii AI, IoT şi cloud

    Conform unui studiu realizat de Naţiunile Unite, peste jumătate din populaţia lumii (55%) trăieşte în zone urbane, iar până în 2050, acest număr ar putea să ajungă la 68%.  Odată cu urbanizarea rapidă, organizaţiile guvernamentale din întreaga lume trebuie să îmbunătăţească modul în care oraşele răspund nevoilor pe care rezidenţii le au, fie prin optimizarea mediului, fie prin eficientizarea capabilităţilor digitale guvernamentale. Liderii guvernamentali de astăzi trebuie să răspundă provocărilor pe care le întâmpină prin transformarea oraşelor pentru a fi inovatoare, pliate pe nevoile rezidenţilor şi sustenabile. Acest lucru poate fi realizat prin utilizarea de soluţii şi tehnologie bazate pe date precum AI şi Internet of Things (IoT), pentru a transforma modul în care sunt gestionate serviciile: transportul, siguranţa publică şi lucrările publice.

    Una dintre cele mai dificile etape ale călătoriei de transformare este dezvoltarea încrederii, pentru a susţine un efort pe termen lung, mai ales atunci când există resurse şi finanţare limitate. Pentru a fi sustenabil pe termen lung, programul pentru un oraş inteligent trebuie să obţină această încredere din partea cetăţenilor, a factorilor de decizie, liderilor guvernamentali şi părţilor interesate ale comunităţii.

    Microsoft oferă instrumente şi soluţii inteligente, care au la bază analiza datelor, învăţarea automată şi AI, cu ajutorul cărora organizaţiile guvernamentale pot întări relaţia cu cetăţenii, pentru a stimula implicarea. Utilizarea acestora contribuie la modernizarea locurilor de muncă guvernamentale şi la îmbunătăţirea serviciilor.

    Îmbunătăţirea accesibilităţii serviciilor pentru cetăţeni

    Studiile efectuate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Biroul Recensământului SUA indică faptul că 19% dintre persoane au un anumit tip de dizabilitate fizică sau cognitivă permanentă, peste 46% dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani au o dizabilitate şi până la 68% dintre persoane pot suferi de o dizabilitate temporară într-un moment al vieţii. Sistemul public de sănătate, ajutorul social pentru copii, asistenţa pentru locuinţă, consilierea în domeniul sănătăţii mintale sau interacţiunile cu justiţia sunt servicii concepute tocmai pentru a susţine populaţiile defavorizate sau expuse acestor riscuri. Elaborarea unei iniţiative inclusive privind serviciile pentru cetăţeni, axată pe accesibilitatea digitală, oferă un rezultat pozitiv imediat care poate transforma calitatea vieţii cetăţenilor.

    Îmbunătăţirea operaţiunilor tradiţionale prin analiza datelor

    Chiar şi după implementarea unui serviciu „digital”, multe funcţii guvernamentale rămân legate de modele operaţionale tradiţionale. Deşi organizaţiile guvernamentale au o cantitate masivă de date, 47% din aceste date nu pot fi citite automat şi nu pot folosi platforme de transformare digitală precum inteligenţa artificială (AI) şi învăţarea automată (ML). Operaţiunile guvernamentale tradiţionale ar trebui reexaminate, pentru a căuta oportunităţi de îmbunătăţire a practicilor de gestionare a datelor. Oraşele inteligente trebuie să digitalizeze operaţiunile care implică intervenţie manuală şi decizii, cu accent pe acele operaţiuni care influenţează interacţiunile dintre cetăţeni. În plus, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii ar putea fi luate în considerare şi noi oportunităţi care permit analizarea şi acţionarea asupra datelor complexe precum optimizarea fluxului de trafic în timp real, lucrările de întreţinere, parcarea oraşului şi iluminatul în spaţiul public.

    Simplificarea IoT şi depăşirea blocajelor 

    Implementarea IoT poate avea beneficii majore, dar se poate lovi şi de provocări. Fie că încearcă să lanseze proiecte sau să extindă utilizarea IoT, organizaţiile se confruntă adesea cu aceleaşi blocaje: complexitate logistică, probleme de securitate şi lipsă de expertiză tehnică.

    Microsoft oferă oraşelor multe opţiuni şi abordări pentru a ajuta la simplificarea dezvoltării soluţiilor IoT şi pentru a sprijini implementarea flexibilă a soluţiilor. Soluţiile dedicate oraşelor inteligente cuprind informaţii şi oferte din alte industrii pentru scenarii IoT comune, cum ar fi monitorizarea la distanţă şi mentenanţă predictivă.

    Cursurile AI Business School pentru liderii de afaceri

    Mulţi lideri de afaceri sunt interesaţi să adopte AI, însă se confruntă cu strategia şi execuţia tehnologică. Microsoft a lansat în 2019 AI Business School pentru a oferi perspective şi îndrumări ce pot fi puse în practică de la directori de top pentru aplicarea strategică AI. În primele două luni de la lansare, peste 140.000 de lideri de afaceri au participat la această serie master-class gratuită.

    În luna mai, a fost adăugat conţinut conceput special pentru liderii guvernamentali, factorii de decizie şi administratori, pentru a descoperi mai multe despre modul în care AI îi poate ajuta să ofere servicii optimizate, coerente şi eficiente pentru cetăţeni.

    Model –  paşi în direcţia oraşului inteligent

    Oraşul german Langenfeld a dezvoltat o soluţie IoT pentru structurile de parcare publice, numită City-Key, o cheie virtuală care deschide porţile către garajele locale de parcare şi oferă utilizatorilor un credit de parcare bazat pe un procent din preţul bunurilor achiziţionate în magazinele locale. Aceste credite se află într-un cont online şi sunt tratate ca monedă, astfel încât cumpărătorii care acumulează mai multe credite decât costurile pentru parcarea pe o zi pot menţine un echilibru al creditului de parcare pentru o altă utilizare.

    Programul a avut un mare succes, uşurând accesul la magazine şi reducând taxele de parcare pentru clienţi. După primele 100 de zile de implementare, 20% dintre clienţi au vizitat centrul oraşului mai frecvent. Până în prezent, 4.000 de clienţi s-au înscris în program, iar 65% dintre ei au arătat o preferinţă pentru cumpărăturile de la magazinele care s-au înscris în acest program.

    Odată cu succesul City-Key, a crescut şi cantitatea de date stocate în cloud. Prioritizând securitatea, oraşul a început să exploreze cum să folosească datele existente ale programului pentru a îmbunătăţi şi personaliza experienţa City-Key pentru utilizatorii săi.

    În următoarele luni, Langenfeld intenţionează să extindă programul City-Key pentru a include o mare varietate de servicii urbane, inclusiv acces la bazine publice, biblioteci şi instalaţii de gestionare a deşeurilor.

    Află mai multe despre soluţiile de transformarea a oraşelor în unele inteligente accesând pagina Microsoft dedicată acestui subiect.

     

  • Raport PwC: Realitatea augmentată şi realitatea virtuală vor transforma 23 milioane de locuri de muncă la nivel global până în 2030

    Utilizarea pe scară mai largă a realităţii augmentate (AR) şi a realităţii virtuale (VR), în domenii precum comerţ, sănătate şi servicii, va aduce un plus de 1,5 trilioane de dolari la PIB-ul global până în 2030 şi va transforma 23 milioane de locuri de muncă, potrivit raportului ”Seeing is believing”, realizat de PwC la nivel global.

    ”Realitatea Augmentată şi Realitatea Virtuală contribuie deja cu peste 46 de miliarde de dolari la PIB-ul global. Au evoluat rapid şi pot fi folosite pentru a creşte productivitatea, inovaţia şi oportunităţile de a genera venituri. De exemplu retail, turism şi industria auto sunt doar trei sectoare care explorează deja potenţialul de a vinde şi de a expune produse atât prin VR, cât şi prin AR, în timp ce companiile de jocuri şi divertisment utilizează tehnologia pentru a crea noi produse şi experienţe. Ele pot fi folosite cu succes şi în servicii medicale, dezvoltarea de produse şi servicii, training şi îmbunătăţiri ale proceselor”, a declarat Gabriel Voicilă, Partener Tehnologie, PwC România.

    Potrivit raportului,  realitatea augmentată va continua să aibă un aport mai mare la PIB-ul global până în 2030, de peste un trillion de dolari, comparativ cu realitatea virtuală, care va genera 450,5 miliarde dolari.

    În ceea ce priveşte forţa de muncă, în prezent, mai puţin de un milion de locuri de muncă au fost afectate de VR şi AR, dar până în 2030 estimările arată că 23 de milioane de locuri de muncă vor fi transformate, în special în China, SUA, Marea Britanie şi Germania.

    În acelaşi timp, contribuţia sectorului de servicii medicale la PIB-ul global va creşte cu 350,9 miliarde dolari până în 2030 prin utilizarea AR şi VR. Spre exemplu, realitatea virtuală este folosită pentru a oferi studenţilor la medicină acces în sălile de operaţie şi a permite medicilor să colaboreze de la distanţă.

    Contribuţia programelor de training la PIB-ul global va creşte cu 294,2 miliarde dolari până în 2030, ca urmare a utilizării AR şi VR.

    În retail, utilizarea AR şi VR în retail va genera un plus de 204 miliarde dolari la PIB-ul global până în 2030. Distribuitorii vor putea crea noi experienţe pentru clienţi, de la camerele virtuale pentru magazinele de modă, până la aplicaţiile care permit oamenilor să testeze cum ar arăta mobilierul în casa lor înainte de a cumpăra.

    Analiza arată că marile economii ale lumii vor beneficia cel mai mult din utilizarea la scară largă a acestor tehnologii.

    Astfel, contribuţia la PIB-ul SUA ar creşte cu 537 miliarde dolari, cel al Chinei cu 183,3 miliarde dolari, al Japoniei cu 143,2 miliarde dolari, al Germaniei cu 103,6 miliarde dolari şi al Marii Britanii cu 69,3 miliarde dolari.