BusinessMagazin

Tag: supermarket

  • Carrefour a deschis primul supermarket in Winmarkt Turda

    Extinderea retelei de supermarketuri Carrefour face parte dintr-un parteneriat cu proprietarii Winmarkt, care prevede inchirierea de spatii in incinta centrelor comerciale din Turda, Cluj si Bistrita. Spatiul pentru magazinul din Turda a fost preluat la 1 iulie, dar pentru Cluj si Bistrita vor trebui sa mai astepte, deoarece exista contracte cu chiriasii mai lungi de un an.

    Supermarketul din Turda are o suprafata de vanzare de 713 metri patrati si 40 de angajati.

    Prin extinderea supermarketurilor, Carrefour urmareste expansiunea geografica in orasele cu mai putin de 100.000 de locuitori. Pentru 2009, grupul isi reduce ritmul de extindere pe segmentul hypermarketuri, de la 7 unitati anuntate la inceputul anului, la 3-4 magazine.

    Grupul Carrefour activeaza pe segmentul supermarketurilor din 2007, odata cu preluarea societatii Artima, care detine 21 de magazine in vestul Romaniei.

    Operatorul Carrefour Romania a avut vanzari de 532 milioane euro (inclusiv TVA) in primul semestru al anului, in crestere cu 4,8% fata de perioada similara a anului trecut. Printre competitorii Carrefour se numara retelele Real, Cora, Auchan si Kaufland.
     

  • Interex: Ne restructuram dar nu plecam din Romania

     

    Cu doua chenzine in buzunar pe post de plati compensatorii, socotelile nu sunt prea optimiste pentru fostii angajati ai retelei Interex din centrala si cei din departamentele operationale, care trebuie sa-si caute un nou loc de munca. Nu au primit lamuriri pentru aceasta decizie, iar surse din piata spun ca reteaua Interex se afla acum in discutii pentru vanzarea operatiunilor din Romania catre un alt comerciant.
     
    “Groupement des Mousquetaires nu are intentia de a parasi Romania”, au replicat pentru BUSINESS Magazin reprezentantii Groupement des Mousquetaires, grupul francez din care face parte reteaua Interex. “Chiar daca vor exista anumite schimbari in structura de resurse umane, acest tip de actiuni face parte din viata oricarei companii”, au adaugat reprezentantii grupului, care nu au comentat insa in ce priveste numarul de angajati afectati de aceasta decizie sau motivele concrete pentru care au luat aceasta decizie, fara precedent pe piata romaneasca.
     
    “Nu am mai auzit de actiuni similare chiar la nivelul acesta”, spune George Butunoiu de la firma de recrutare George Butunoiu Consulting. In cazul unei astfel de decizii, prima intrebare care se pune este de ce n-au facut-o mai devreme. “E un pic greu de inghitit si de crezut ca si-au dat seama brusc de aceasta varianta”, mai spune Butunoiu, care adauga ca o astfel de actiune este plauzibila, din perspectiva reorganizarii, in doua situatii: daca firma isi externalizeaza serviciile sau daca vrea sa angajeze personal cu salarii mai mici. Niciuna dintre aceste doua variante nu a fost declarata de reprezentantii grupului francez, nici catre angajatii disponibilizati si nici ca raspuns la intrebarile BUSINESS Magazin.
     
    “Filiala locala trece in acest moment printr-un proces de reorganizare”, au mai comentat reprezentantii Groupement des Mousquetaires. Acest proces de reorganizare a inceput in urma cu mai bine de trei ani, odata ce Stanislas Mainfroy a preluat conducerea retelei de pe piata romaneasca, avand ca obiectiv declarat reducerea pierderilor. Anii 2006 si 2007 s-au incheiat cu pierderi pentru francezi, care au mizat pe un plan de doi ani dezvoltat de Mainfroy ce viza restructurarea managementului si dezvoltarea unei noi strategii de crestere a lantului de magazine. Extinderea a fost insa ulterior indepartata de pe lista de prioritati, toate fortele fiind concentrate pe reducerea pierderilor. 2008 urma sa fie primul an in care compania ar fi ajuns pe plus, dar vanzarile n-au fost de ajutor: cifra de afaceri realizata anul trecut de Interex a fost de 108 milioane de euro, cu 30 de milioane de euro mai putin decat anticipase la jumatatea anului Michel Pattou, presedintele Groupement des Mousquetaires. Diferenta a fost pusa de reprezentantii Interex pe seama crizei – care nu a fost resimtita insa de marii operatori din retail decat in prima parte a acestui an, conform declaratiilor lor oficiale.
     
    Interex nu si-a atins tintele declarate in anii anteriori nici in ce priveste numarul de magazine: francezii au o istorie de opt ani pe piata, timp in care au dezvoltat o retea de 12 magazine in ciuda declaratiilor ambitioase din ultimii doi-trei ani, cand tinteau sa ajunga la nu mai putin de 40-50 de magazine pana in 2012. Pentru a ajunge la acest prag, Interex ar trebui sa deschida nu mai putin de 10 magazine in fiecare dintre urmatorii 3-4 ani. Pentru comparatie, la inceputul acestui an Stanislas Mainfroy declara ca in perioada aprilie-mai compania doreste sa inaugureze doua noi spatii (Targu-Mures si Drobeta-Turnu-Severin). Doar primul a fost insa deschis, al doilea urmand sa fie deschis in a doua parte a acestui an, conform declaratiilor Groupement des Mousquetaires.
     
    Piata romaneasca a fost in ultimul deceniu un El Dorado pentru comerciantii internationali, care si-au vazut crescand aici afacerile intr-un ritm mai rapid decat se asteptau, asa cum s-a intamplat cu grupurile Metro si Carrefour. Cele mai mari sanse de reusita le au insa in continuare grupurile cu mare forta financiara, care sa sustina nu doar o extindere rapida, ci si o perioada de adaptare la specificul consumului de aici. Un exemplu in acest sens este Real, divizia de hipermarketuri a grupului german Metro, care a investit in cinci ani nu mai putin de 430 de milioane de euro, deschizand 21 de magazine. Din aceeasi liga face parte Carrefour, prezent pe piata cu doua formate de magazin: hipermarketurile, in proiecte dezvoltate de la zero, si supermarketurile, un segment pe care a intrat in urma preluarii retelei Artima, in urma unei tranzactii estimate la 55 de milioane de euro. Grupul francez este primul operator international de comert care a realizat o preluare de o asemenea amploare pe piata romaneasca, declarand ulterior ca este interesat de orice “afacere buna” pe piata din Romania.
    “Ori de cate ori ne este prezentata o propunere o analizam”, declara Andreea Mihai, director de marketing, Carrefour Romania, fara sa faca insa comentarii pe marginea posibilelor discutii cu Interex sau cu alte companii de pe piata romaneasca. Pentru un cumparator acum este insa cu siguranta momentul oportun de achizitii, pentru ca efectele crizei ii ofera avantaje clare. Pe de o parte, afacerile companiilor mai mici sunt afectate acum, iar retelele mai mici se vad nevoite sa ia o decizie transanta pentru a evita intrarea pe pierdere sau chiar, pe termen mediu, iesirea din afaceri. Pe de alta parte, preturile de vanzare a afacerilor scad acum tocmai din pricina presiunii mai mari; inceputul de an a adus, pentru prima oara in ultimii cinci ani, o incetinire a cresterii vanzarilor din comert.

     

  • Carrefour deschide trei supermarketuri in parteneriat cu Winmarkt

    Carrefour urmeaza sa deschida cate un supermarket la parterul centrelor comerciale Winmarkt Somes din Cluj, Winmarkt Magura din Bistrita si Winmarkt Big din Turda.
    Cele 3 supermarketuri ale Grupului Carrefour vor avea o suprafata de: 1188 metri patrati. (975 metri patrati. – suprafata de vanzare) la Cluj, 895 metri patrati (673 metri patrati – suprafata de vanzare) la Bistrita si 925 metri patrati. (713 metri patrati – suprafata de vanzare) la Turda.

    Grupul Carrefour activeaza pe segmentul de supermarketuri de la achizitionarea societatii Artima la sfarsitul lui 2007 care detinea 21 de magazine in vestul Romaniei. In cursul anului 2008, Carrefour a remodelat toate supermarketurile, dintre care unul a devenit mini-hypermarket.
    “Noul parteneriat cu Winmarkt ne permite, astfel, sa continuam expansiunea, marind reteaua de supermarketuri Carrefour si acoperirea geografica a grupului in Romania“, a declarat Andreea Mihai, director de marketing al companiei Carrefour Romania.

    “Acordul semnat se inscrie in strategia companiei Winmarkt de a completa mixul actual de chiriasi prin atragerea unui operator de supermarket care sa ocupe nivelele inferioare ale centrelor comerciale proprii, situate in centrul oraselor. Prin aceasta, Winmarkt vine in intampinarea cererii de spatii comerciale pentru extinderea marilor retele de supermarketuri si hypermarketuri care doresc sa opereze suprafete mai mici in locatii centrale. Winmarkt intentioneaza sa isi extinda aceasta strategie la nivelul intregii retele, care numara in prezent 15 centre comerciale in 13 orase. Winmarkt este detinuta de Immobiliare Grande Distribuzione (IGD), companie listata la bursa din Milano, unul dintre cei mai activi jucatori pe piata de real estate din Italia, cu o valoare a portofoliului de 1,4 miliarde Euro” a declarat Cristian Marius Ionescu, director de marketing al lantului Winmarkt.

    Grupul Carrefour a intrat pe piata din Romania in 2001, prin deschiderea primul magazin in Bucuresti. In prezent, operatorul detine 22 de hipermarketuri, atat in Bucuresti, cat si in orase de provincie cum ar fi Arad, Sibiu sau Ploiesti. In 2007, compania a raportat vanzari de 791 de milioane de euro si un profit de 24,6 milioane de euro, pentru 2008 fiind estimate vanzari de peste un miliard de euro. Carrefour are in plan dublarea retelei de hipermarketuri pana in 2012 si totodata continuarea extinderii lantului Carrefour Express. Pe segmentul de hipermarketuri, principalii competitori ai grupului sunt real,-, Auchan si Cora, iar pe segmentul de supermarketuri mai activeaza Mega Image, Billa, Interex, Ethos sau Primavara.
     

  • Inainte de concediul cel lung

    In ziua interviului cu BUSINESS Magazin, Ion Soloman era trist si destul de obosit. Tocmai luase decizia de a inchide unul dintre cele 26 de magazine ale retelei, iar dupa interviu urma sa anunte alti zece angajati ca trebuie sa renunte la serviciile lor. Transformarea afacerii pe care o conduce de peste 16 ani incepe sa implice din ce in ce mai multe “momente cumplite”. Iar momentul “cel mai cumplit” este cel in care isi aminteste cum a refuzat ofertele de vanzare de anul trecut, cand mai multi cumparatori, in special fonduri de investitii, s-au declarat interesati de achizitia lantului de 16 magazine din capitala.

    “Daca ma gandesc la suma de bani pe care as fi putut sa o iau anul trecut, la linistea mea si a familiei mele, regret enorm ca nu am vandut”, spune acum Ion Soloman, la exact un an de la cea mai importanta negociere pe care a avut-o pentru vanzarea lantului de retail Ethos si la care a renuntat in ultimul moment. Anul trecut, reteaua sa a fost curtata de fonduri de investitii si de investitori strategici, insa pana la urma omul de afaceri nu a batut palma cu niciunul, convins ca poate sa ii creasca valoarea si ca va vinde mai scump anul acesta. Intre timp, a aparut criza economica si ofertele atractive au disparut cu desavarsire: “Nu numai ca nu au mai fost alte oferte, dar nici macar la nivel de intentii nu au mai fost semnale”, spune Soloman cu regret in glas, recunoscand ca si-ar fi dorit sa mai apara propuneri, macar din orgoliu de antreprenor.

    Totusi, oferte au mai fost, doar ca nu cele pe care le astepta omul de afaceri: “Am primit doua propuneri de finantare a extinderii lantului din partea a doua fonduri de investitii, unul american si altul israelian. S-a discutat despre sume mari, insa nimic nu s-a concretizat inca”. Soloman motiveaza ca discutiile s-au blocat deoarece ar prefera sa lucreze cu un fond de investitii cu prezenta locala, pentru ca acesta ar avea mai multa experienta pe piata romaneasca, desi ar ridica pretentii mai mari. Daca renuntarea la tranzactie a fost o idee nefericita, Soloman admite ca nici vanzarea anul trecut nu i-ar fi adus atat de multa liniste: “Pe de alta parte, daca vindeam, cu siguranta ca as fi investit in imobiliare, iar acum as fi avut de pierdut”.

    Deocamdata insa, daca tot nu mai sunt sanse de a vinde afacerea, Soloman a decis ca este mai bine sa eficientizeze sistemul pe care il conduce, pentru a-l face sa functioneze de la sine. Chiar si fara el. “Vreau sa ma debarasez complet de companie”, recunoaste proprietarul lantului Ethos. Planul sau este ca in sase luni sa numeasca in fruntea companiei un director executiv, care sa se ocupe de partea de operatiuni. Soloman nu spune inca daca va fi vorba de un om din interior sau va apela la un alt manager cu experienta in domeniul comertului.

    Omul de afaceri spune ca vrea sa ramana doar actionar in companie (Soloman detine 95% din actiunile companiei, restul de 5% fiind pe numele sotiei sale), mai ales pentru ca programul de eficientizare la care se gandeste acum ar putea face afacerea “sa mearga singura, dat fiind ca acum merge deja de-a busilea”. Strategia la care s-a gandit Soloman este insa cu bataie destul de lunga: “Mi-am conturat un plan pentru urmatorii cinci ani. Partea proasta este ca nu pot prevedea cum va evolua piata in actualele conditii si in ce masura ne vor fi afectate planurile”. Ramane insa destul de optimist. Spre deosebire de majoritatea oamenilor de afaceri, care vorbesc de prudenta si de faptul ca vor urma niste ani de recesiune, Soloman crede ca sfarsitul crizei nu e deloc la ani distanta, ci dimpotriva: “In doua-trei luni, toata lumea va intelege cum stau lucrurile si va iesi din starea de tensiune, iar din toamna piata se va normaliza, pentru ca bancile vor trebui sa inceapa creditarea, deoarece au nevoie de populatie si de creditare masiva”.

    Pentru 2009, obiectivele lui Soloman sunt destul de clare: eficientizarea costurilor, investitii in pregatirea angajatilor si intr-un proces de rebranding si cel putin patru magazine noi deschise. Reducerea costurilor a inceput inca de anul trecut, cand, pe fondul semnalelor din piata, Soloman a returnat un credit de 400.000 de euro la Credit Europe Bank, pentru a elibera gajurile si a se pune la adapost de fluctuatiile valutare. A continuat apoi prin a implementa un sistem informatic de tip ERP, care sa faca legatura intre magazine si sediul central in timp real, in termeni de sistem financiar-contabil, analize, date si stocuri. Acest sistem, in curs de definitivare, i-a permis lui Soloman sa renunte deja la o parte din oamenii angajati. In total, adaugand alte disponibilizari si inchiderea magazinului din Pitesti din cauza pierderilor inre gistrate (10.000 de euro pe luna), Ethos a renuntat la 70 de oameni din 700 – “facem o economie de 30.000 de euro pe luna doar din aceste salarii”, calculeaza Soloman.

    Ion Soloman: “Anul trecut am investit in jur de 2,3 milioane de euro in aceasta retea, iar acum vrem sa continuam”
     

  • Tranzactia care a spart gheata

    Anul 2009 va fi unul cu multe tranzactii pe piata romaneasca de retail, spunea la sfarsitul anului trecut analistul Milos Ryba de la compania de cercetare de piata Planet Retail: “Avand de-a face cu rate mici de crestere in vestul Europei, comerciantii internationali se vor concentra pe dezvoltarea retelelor din Europa Centrala si de Est, incluzand Romania. Unii ar putea cumpara retele locale pentru a-si consolida pozitia pe piata”.

    Ratele mici de crestere din vestul Europei nu ar mai fi insa singurul motiv pentru care marile lanturi de retail ar merge la cumparaturi de magazine, daca au lichiditati. Situatia economica in sine, dar si presiunea cu care se confrunta antreprenorii pe o piata dominata de giganti ii pot face pe primii sa nu mai ceara preturile de anul trecut atunci cand vine vorba de a-si vinde afacerea. “Nu cred ca 2009 este un an bun pentru tranzactii, deoarece piata este speriata si foarte emotionala. Parerea mea sincera este ca niciun moment nu e bun pentru a vinde o retea pe care poti sa o dezvolti”, e de parere Ion Soloman, proprietarul unuia dintre cele mai mari lanturi romanesti de supermarketuri, Ethos.

    Soloman a primit la randul sau mai multe oferte de preluare, insa acum crede ca a facut bine ca nu a vandut. “Poate ca anul trecut as fi vandut daca as fi primit vreo oferta din partea unei mari companii interesate sa imi dezvolte reteaua, de aceea nu am vrut sa vand unui fond de investitii, iar in acest moment sunt absolut sigur ca nu vreau sa vand”, explica Soloman, care investeste in continuare in reteaua pe care a adus-o la 26 de supermarketuri si vorbeste de “investitii formidabile” in rebranding, modernizare tehnologica si pregatire pentru angajati.

    Desi primele lanturi de retail au inceput sa-si faca simtita prezenta pe piata in urma cu aproximativ un deceniu, marile tranzactii au avut loc abia in ultimii doi ani. Startul a fost dat de operatorul de magazine de tip discount Profi (parte a companiei belgiene Louis Delhaize), care in 2007 a platit aproape opt milioane de euro pentru cele noua magazine ale retelei bucurestene Albinuta, detinuta de un grup de investitori lituanieni. Exemplul Profi a fost repede urmat de Carrefour, care a cumparat in 2008 cele 21 de magazine Artima de la un fond de investitii polonez, care la randul sau cumparase lantul de la antreprenorul Florentin Banu.

    Aceasta a fost cea mai mare tranzactie a anului trecut atat datorita notorietatii cumparatorului, cat si prin prisma pretului – 55 de milioane de euro, cea mai mare suma oferita pana acum pentru o retea comerciala. Ultimele luni ale lui 2008 au adus vanzarea celor 14 magazine din cea mai veche retea a Bucurestiului, La Fourmi, catre Mega Image, pentru 18,6 milioane de euro, suma care i-a asigurat pozitia de lider pe segmentul supermarketuri in capitala. In cazul Auchan insa, lucrurile stau diferit, desi din reteta fac parte cele doua componente esentiale ale povestilor de mai sus – antreprenorii locali si marea companie internationala de retail.

    Numele Auchan a fost adus in Romania de Regis Mougel, primul director general al retelei de hipermarketuri Cora in Romania. In 2004, la trei ani de la venirea lui Mougel in Romania, toata echipa manageriala de la Cora, in frunte cu Mougel, a fost demisa, ceea ce l-a determinat pe francez ca, impreuna cu fostii sai colegi si cu alti investitori, sa demareze o noua afacere in domeniul pe care il stiau cel mai bine. Astfel, investitorii au incheiat un parteneriat cu grupul francez Auchan, urmand ca MGV Distri-Hiper, compania infiintata de ei, sa opereze in Romania hipermarketuri sub numele Auchan.

    Inca de la semnarea parteneriatului, Auchan detinea 29% din compania MGV Distri-Hiper. Potri vit comunicatului remis presei de catre companie saptamana trecuta, retailerul francez si-a marit participatia in noiembrie anul trecut prin achizitionarea a 20% de la un grup de investitori privati romani. La inceputul saptamanii trecute, compania a anuntat oficial ca Auchan a cumparat si restul de 51% din MGV Distri-Hiper, preluand astfel intregul pachet de actiuni al companiei.

    Potrivit estimarilor facute de Ziarul Financiar saptamana trecuta, valoarea tranzactiei Auchan- MGV Distri-Hiper s-ar ridica la aproximativ 40 de milioane de euro, ceea ce inseamna ca Regis Mougel, care ramane in continuare directorul general al retelei, a primit in jur de 15 milioane de euro pentru 19% din pachetul majoritar. “Eu cred ca pentru acest moment suma este una corecta”, comenteaza Ion Soloman. In ceea ce priveste pretul cu care se vinde, de obicei, o astfel de afacere, Soloman explica faptul ca negocierea se face pornind de la cifra de afaceri, limitele fiind 20% si 40% din aceasta. “Cazul Artima a fost o exceptie”, spune Soloman, facand referire la faptul ca retailerul Carrefour a oferit pentru cele 21 de magazine 55 de milioane de euro, adica aproape jumatate din cifra de afaceri a lantului de supermarketuri.

    Magazinele Artima, actualmente Carrefour Express, au fost insa o tinta mult dorita de toti operatorii din retail, fiind primite oferte din partea mai multor comercianti, printre care si Interex. “E adevarat ca ne-am dorit sa preluam noi reteaua Artima, dar suma pe care a oferit-o Carrefour a fost mult prea mare”, declara vara trecuta Philippe Lavalard, presedintele CDE Franta, proprietarul Interex. Este posibil ca preluarea de catre compania mama sa accelereze ritmul de expansiune a retelei Auchan, destul de lent daca ne raportam la evolutia altor retaileri de pe acelasi segment.

    Spre exemplu, operatorul de hipermarketuri real, – (care a deschis, ca si Auchan, primul magazin in Romania in 2006) a ajuns la sfarsitul lui 2008 la 20 de magazine, apropiindu-se de Carrefour, care a incheiat anul cu 21 de magazine. Pentru 2009, oficialii Auchan au anuntat doar doua noi deschideri de hipermarketuri, la Timisoara (unde opereaza deja singurul supermarket al retelei) si la Constanta. Dupa anuntarea tranzactiei, reprezentantii retelei nu au dorit sa comenteze in legatura cu eventualele schimbari de strategie in ceea ce priveste expansiunea retelei, odata aprobat si definitivat procesul de preluare.

    “Daca as fi in locul lui Mougel, cu siguranta ca as continua sa investesc in Romania”, spune Ion Soloman, adaugand ca piata e la un nivel de subdezvoltare si exista inca multe oportunitati de afaceri in ciuda situatiei economice. Proprietarul Ethos spune ca in multe domenii, inclusiv in zona comertului, micii antreprenori sunt supusi unor mari presiuni si sunt decisi sa vanda cat mai repede, convinsi ca nu vor mai rezista mult timp.

    Mai mult, intrarea comerciantului german Lidl pe piata, cu intentia declarata de a deschide primele magazine in 2010, ii sperie pe multi, este de parere Soloman, care crede ca prezenta lantului Lidl va determina o reasezare printre retelele comerciale. “Noi avem multe propuneri de la mici operatori care vor sa fie cumparati, de noi sau de altcineva. Stresul este mare, presiunea la fel, ratele de profit cu siguranta nu mai sunt ce au fost in trecut”, explica Soloman, convins ca lanturile autohtone de retail vor rezista cu greu pe piata si ca multe dintre ele vor fi cumparate in 2009.
    “Nu cred ca peste cinci ani vom mai vedea comercianti autohtoni pe piata”, incheie Soloman. Iar daca “o achizitie intre comercianti internationali deja prezenti in Romania este putin probabila”, potrivit lui Milos Ryba, reteta de achizitie ar putea fi exact cea folosita pana acum in aproape toate tranzactiile de pe piata locala.

  • Cum si-a mutat Metro capitala la Deva

    Intrebarea de mai sus isi gaseste un prim raspuns daca esti nevoit sa mergi cel putin o data de la Deva catre Timisoara, oras unde se afl a doua magazine Metro. Cei 157 de kilometri parcursi in mai mult de trei ore, pe sosele intr-o stare imposibil de imaginat, sunt mai mult decat o motivatie puternica pentru micii comercianti din zona Devei sa-si doreasca un magazin Metro mai aproape, astfel incat sa nu fie nevoiti sa depinda de acest drum pentru aprovizionare.

    Decizia companiei germane Metro, cel mai mare comerciant din Romania, cu afaceri de 1,6 miliarde de euro anul trecut, pare totusi cel putin surprinzatoare. La sfarsitul anului 2005, cand implineau 9 ani si 23 de magazine in Romania, oficialii Metro afirmau ca expansiunea s-a incheiat pentru ei, urmand sa se ocupe de consolidarea centrelor deja existente. “Am ajuns la un nivel de reprezentare foarte bun in tara, avand si cate doua magazine in orase precum Constanta, Timisoara sau Brasov, insa vom fiatenti la orice oportunitate va aparea”, declara atunci pentru Ziarul Financiar Bert van der Velde, fostul director general al retelei Metro in Romania.

    La acel moment, oportunitatea se traducea in relocarea magazinului aflat la Otopeni in zona Baneasa, iar putini ar fi crezut atunci ca Metro isi va mai relua expansiunea, cu atat mai putin intr-un oras de dimensiunile Devei (aproximativ 65.000 de locuitori). Si cu toate acestea, evenimentul s-a intamplat. “Acum doi ani si jumatate, cand priveam cu domnul Oliver (directorul general al Metro, n.red.) spre acest teren, parca nu speram ca vom avea parte aici de un asemenea magazin”, declara primarul localitatii, Mircea Muntean, dezvaluind astfel ca operatorul de magazine cash & carry planuia de fapt aceasta deschidere la scurt timp dupa ce anuntase incetarea expansiunii.

    Cu toate acestea, magazinul a fost construit in graba, in doar trei luni si jumatate, fiind cea mai rapida lucrare de constructie si amenajare a unui astfel de magazin, arata François Oliver, directorul general al retelei. “Acest magazin este cel mai mare si cel mai modern din lume, dovada a faptului ca Metro devine o companie foarte matura in Romania”, sustine el. Magazinul de la Deva are o suprafata totala de 12.900 de metri patrati, din care suprafata de vanzare ocupa peste 8.700 de metri patrati. Pentru comparatie, magazinul din Arad (al 23-lea deschis) are o suprafata de 5.000 de metri patrati, iar cel din Bucuresti Baneasa putin peste 8.000.

    “Daca Germania se uita pana acum la Deva si vedea doar un punct pe harta, acum vorbim de un punct de referinta pentru compania noastra la nivel international”, a intarit Vladimir Vava, directorul operational business unit al Metro. Insa nici dimensiunea si nici inovatiile tehnice nu sunt probabil cel mai surprinzator lucru pe care il aduce cu sine deschiderea de la Deva, ci faptul ca, pentru prima oara in Romania, compania a decis sa inchirieze terenul pe care a construit magazinul. Sistemul, pe care reprezentantii grupului l-au numit “leasing”, presupune concesionarea terenului pe un anumit numar de ani de catre persoana sau autoritatea care il are in proprietate. Reprezentantii Metro nu au comunicat insa detalii legate de proprietarul terenului sau de durata contractului.

    Reteta terenului inchiriat a functionat destul de bine in cazul germanilor de la Praktiker, spre exemplu, care folosind acest sistem au reusit sa se extinda mai rapid si mai ieftin decat competitorii lor de la Bricostore, avand astfel in prezent un numar aproape dublu de magazine, desi ambii operatori au intrat cam in acelasi moment pe piata. Cu toate acestea, investitia pe care Metro spune ca a facut-o pentru acest nou centru de distributie, 20 de milioane de euro, nu traduce costuri mai reduse, dimpotriva, daca ne gandim ca ultimul magazin, deschis la Arad in 2005, a presupus o cheltuiala de putin peste 15 milioane de euro.

    De ce 20 de milioane? “Pentru ca s-a investit mult in modernizare”, raspunde Vladimir Vava, referindu-se la etichetele electronice de afisare a preturilor ori la inovatii in structura departamentelor. Pe de alta parte, spune el, costurile de constructie au fost chiar mai reduse, pentru ca a scazut pretul betonului. Si totusi, de ce Deva? “Am luat in considerare intreaga zona, care ajunge la 250.000 de locuitori”, spune Vava, explicand ca in strategia Metro pe termen lung este inclusa si acoperirea unor “white spots” (zone neacoperite) de tipul Devei. Cu acest termen sunt numite zonele de unde, pentru a ajunge la un magazin Metro, e nevoie de o deplasare de cel putin o ora din partea clientului.

    Se pare ca viziunea germanilor legata de zona vizata e in concordanta cu planurile autoritatilor locale, care au vorbit de proiectul “Conurbatiei Corvine”, un proiect de asociere a oraselor Deva si Hunedoara cu alte localitati dimprejur. Pe de alta parte, crede Vava, segmentul de hoteluri, catering, restaurante se va dezvolta din ce in ce mai mult, fiind vorba de o zona cu potential turistic; la fel ar urma sa se dezvolte si magazinele traditionale, de familie, aceste doua categorii reprezentand principalele tinte ale operatorilor cash & carry. Asa se explica de ce cei de la Metro nu vorbesc de amenintarea crizei, care deja in Vest a afectat segmentul de restaurante, declarandu-se in schimb convinsi ca in Romania nu se va intampla la fel, cel putin in zonele turistice.

    “Dupa cum vedeti, deschidem un magazin”, raspunde scurt Vava, intrebat despre efectele situatiei economice internationale la nivelul companiei din Romania. Si sugereaza ca Metro nu se va opri aici: “Luam in considerare si alte , desi la nivel national avem in general o acoperire foarte buna. Si nu excludem nici capitala, unde exista deja patru magazine Metro”.

  • Romanului ii place pranzul in oras

    Mai multe despre stilul de viata al romanilor si despre inclinatia lor catre mesele frugale au aflat germanii si olandezii cu prilejul prezentarii unui studiu comparativ realizat in cele trei tari si comandat de catre compania de distributie Lekkerland AG & Co. KG. De trei ani, aceasta este prezenta si in Romania prin subsidiara Lekkerland Convenience, care asigura distributia pentru magazine tip “convenience” din benzinarii, chioscuri sau supermarketuri.

    Principala concluzie a studiului a fost ca, pentru europeni, consumul de mancare si bautura “din mers” (“on-the-go”) a devenit un stil de viata pe care il adopta cu placere si chiar o moda. “Pentru multi, a bea o cafea sau a manca un sandvis din mers reprezinta o adevarata placere”, spune profesorul doctor Sabine Möller de la European Business School Oestrich-Winkel (Germania), cea care a coordonat cercetarea la nivel international.

    Studiul a aratat ca, la noi, 64,4% dintre consumatori au o inclinatie pronuntata catre consumul de alimente din mers, fata de 53,7% dintre olandezi si 66,2% dintre germani. Pentru romani insa, nu placerea pare sa fie motivatia acestui gen de cumparaturi. Schimbarile rapide prin care a trecut societatea in ultimii ani si-au pus o amprenta puternica asupra stilului de viata din Romania, unde cei ce muncesc de dimineata pana seara mai pastreaza doar in amintire cele trei mese traditionale ale zilei si mancarea calda de acasa.

    “Romanii sunt extrem de presati de timp si se simt stresati in mod constant. Din acest motiv, ei inclina catre consumul de alimente din mers, insa dependenta de aceste produse este cauzata de un stil de viata complet dezorganizat”, se arata in studiu. De unde cumpara insa? In Occident, comertul asa-numit de tip “convenience”, care asigura o economie de timp si uneori de bani, este mult mai specializat decat la noi, unde in genere tinde sa se limiteze la chioscuri si magazine din benzinarii, daca ne referim strict la canale de desfacere, sau la supermarketuri si fast food-uri, daca privim din perspectiva tipurilor de produse preferate.

    Potrivit studiului prezentat in Germania, aproape 40% dintre romani prefera supermarketurile pentru cumparaturile de tip “convenience”, acestea fiind urmate de fast food-uri (21%) si chioscuri (8,1%). Detaliile despre presiunea timpului care ii face pe romani sa aiba un stil de viata foarte dezordonat i-au facut pe germanii prezenti la lansarea studiului sa strambe din nas a neincredere si sa zambeasca cu subinteles, desi s-au abtinut de la comentarii.

    “Eu cred ca romanii au o cu totul alta perceptie asupra a ceea ce inseamna presiune temporala decat vesticii”, a incercat sa le explice Mariana Dragusin, profesor la Facultatea de Comert din cadrul ASE, cea care a coordonat studiul pentru Romania. Ea a afirmat ca, in timp ce pentru germani sau olandezi, stilul de viata, organizarea comunitatii, legislatia au ramas aceleasi de ani de zile, pentru romani viata inseamna o adaptare continua la noi si noi schimbari, ceea ce presupune timp si efort.

    “Daca acum zece ani gateam o data la trei zile, acum gatesc o data la doua saptamani”, a exemplificat Mariana Dragusin, la cererea jurnalistilor germani de a lamuri ce inseamna aceasta perceptie diferita a romanilor despre presiunea timpului in viata lor. Desi compania care a comandat studiul, Lekkerland AG, activeaza in 11 tari din Europa, inclusiv in Ungaria, Cehia sau Slovacia, Romania a fost cea aleasa pentru a reprezenta zona central- si est-europeana la acest proiect de cercetare.

    Potrivit lui Christian Berner, directorul general al grupului, alegerea s-a datorat faptului ca subsidiara din Romania a avut cea mai mare rata de crestere (o cifra de afaceri in 2007 cu 74% mai mare decat in anul precedent, de la 31 la 54 de milioane de euro), dar si necesitatii de a vedea comportamentul de consum dintr-o zona diferita de cea din vestul Europei.

    “Nu puteam compara Germania, Austria si Elvetia, pentru ca nu am fi invatat nimic”, a spus el. Realizarea studiului a costat compania aproximativ 100.000 de euro, iar Berner a spus ca proiectul este inca intr-o faza incipienta, in fiecare an urmand sa fie realizata o cercetare similara, care va compara Germania cu alte doua tari europene, pentru a contura caracteristicile segmentului de “convenience”, destul de greu de definit.

    “Sunt sigur ca efortul nostru de a face astfel incat Romania sa fie parte a acestui studiu va avea rezultate pozitive, avand oportunitatea ca, pornind de la acestea, sa ne regandim strategia de marketing”, spunea in urma cu cateva luni Narcis Mihai, directorul general al Lekkerland Convenience Romania.

    In esenta, cel mai important lucru pe care l-au aflat germanii despre Romania a fost ca exista apetenta pentru comertul de tip “convenience”, insa ca oferta producatorilor si a comerciantilor nu este foarte bogata. Potentialul de crestere vine astfel, pe de o parte, din specializarea magazinelor, dupa exemplul celor din Vest (spre exemplu, germanii prefera in special brutariile) si, pe de alta parte, din comercializarea de mancare proaspata, dupa cum completeaza Narcis Mihai.

    O alta veste buna pentru comercianti o reprezinta atitudinea consumatorilor romani fata de pretul produselor de tip “convenience”, ei fiind cei mai putin sensibili la pret dintre tarile analizate in studiu, la polul opus fata de germani, spre exemplu. Potrivit directorului general al Lekkerland Romania, in tara noastra segmentul de “convenience” reprezinta, ca valoare, aproximativ 6% din piata de produse alimentare, adica in jur de 1,5 miliarde de euro.

    “Ca valoare, acest segment a crescut constant in ultimii doi ani, mai mult decat segmentul de hiper- si supermarketuri”, crede Narcis Mihai. De asemenea, Mihai vede un potential mare in statiile de benzina, dat fiind ca dezvoltarea infrastructurii in Romania mai are inca multi pasi de parcurs.

    Nu e fara semnificatie faptul ca si lanturile de hipermarketuri tind sa intre in acest segment, cum a facut Carrefour, care opereaza sute de benzinarii in Europa. Deocamdata, la noi reteaua de hipermarketuri are o singura benzinarie, insa in perioada care urmeaza compania se va orienta si catre cresterea numarului de benzinarii proprii, declara de curand pentru BUSIN ESS Magazin Patrice Lespagnol, directorul general al Carrefour Romania.

  • Metro revine in lupta

    Metro Cash & Carry, cel mai mare comerciant de pe piata locala, cu afaceri anuale de peste un miliard si jumatate de euro, a deschis saptamana trecuta primul centru pentru revanzatori (mici comercianti) din sud-estul Europei.

    Informatia nu pare atat de importanta daca reperul este reprezentat de valoarea investitiei – un milion de euro, mult mai mica decat cea implicata de un magazin -, ci mai ales pentru faptul ca arata decizia lantului german de cash & carry de a intra in lupta pentru afaceri si profit cu supermarketurile si hipermarketurile, adica doua formate de magazine cu care nu concura direct.

    Practic, Metro ofera acum cursuri prin care micile magazine de cartier, care pot invata cum sa isi organizeze afacerile pentru a rezista concurentei tot mai mare pe care le-o fac Carrefour, Billa sau celelalte retele straine de retail.

    “Vedeti foarte bine, cu traficul si infrastructura, cat de greu ne este sa ajungem la marile magazine”, sustine François Oliver, directorul general al companiei Metro Cash & Carry Romania, aratand ca pentru comertul traditional zilele nu sunt numarate, chiar dimpotriva. “Cred ca magazinele de proximitate au un viitor, iar noi suntem aici pentru asta”, afirma seful Metro.

    Pe langa micile magazine de cartier, Metro Cash & Carry se bazeaza in mod deosebit si pe asa-numitul segment HoReCa (hoteluri, restaurante, firme de catering), pentru care fusese deschis un centru de pregatire similar tot in acest an.

    Pe de alta parte, operatorul cash & carry a anuntat si reluarea expansiunii, la trei ani de la deschiderea cel de-al 23-lea magazin din Romania. Prima tinta a germanilor va fi orasul Deva, “deoarece s-a dezvoltat suficient de mult, incat credem ca trebuie sa fim prezenti acolo”, dupa cum spune Oliver.

    Orasele precum Deva, cu o populatie sub 100.000 de locuitori, au fost pana acum neglijate de marii comercianti, interesati mai degraba sa acopere marile orase, cele cu putere de cumparare peste medie. Investitiile de sute de milioane de euro in deschideri de supermarketuri, hipermarketuri si magazine cu discount au facut ca aceste forme moderne de comert sa ajunga la o cota de aproximativ 40% din piata de retail, potrivit unui studiu MEMRB.

    Previziunile pentru urmatorii doi ani arata ca cele doua canale de comert – modern si traditional (magazine de proximitate, chioscuri etc.), vor ajunge sa aiba ponderi egale in structura comertului romanesc. Perspectiva pare insa destul de sumbra pe termen lung, avand in vedere ca in tari precum Franta, Spania sau Germania, magazinele traditionale au o cota de piata de doar cateva procente.

    Miscarea Metro lasa totusi impresia ca micile magazine ar putea primi ajutor acolo de unde nu se asteptau, daca avem in vedere ca grupul german detine in Romania pe langa reteaua cash & carry si un lant de hipermarketuri sub brandul real. “Comertul traditional poate deveni, in timp, si profitabil, si profesionist”, crede François Oliver.

  • Hiper si supermarketurile sufoca pietele si magazinele de cartier

    Numarul firmelor de constructii si transport rutier de marfa nou infiintate a crescut cel mai mult in totalul firmelor nou create anul trecut, cu peste 40% fata de anul precedent, in timp ce numarul firmelor de comert a scazut cu 25%.

    Aceasta arata ca expansiunea agresiva a retailerilor taie pofta micilor antreprenori locali de a deschide magazine de cartier si ca cererea tot mai mare pentru case, birouri si spatii comerciale noi a provocat o explozie a antreprenoriatului in constructii.

     

    Amanunte pe www.zf.ro

  • Hiper si supermarketurile sufoca pietele si magazinele de cartier

    Numarul firmelor de constructii si transport rutier de marfa nou infiintate a crescut cel mai mult in totalul firmelor nou create anul trecut, cu peste 40% fata de anul precedent, in timp ce numarul firmelor de comert a scazut cu 25%.

    Aceasta arata ca expansiunea agresiva a retailerilor taie pofta micilor antreprenori locali de a deschide magazine de cartier si ca cererea tot mai mare pentru case, birouri si spatii comerciale noi a provocat o explozie a antreprenoriatului in constructii.

     

    Amanunte pe www.zf.ro