După ce a zdrobit mitul că nimeni nu se poate atinge de depozitele din bănci într-o societate dezvoltată precum cea a zonei euro – din economiile mai mari de 100.000 de euro statul va confisca până la 80%, Ciprul devine şi prima ţară membră a unei uniuni monetare care blochează ieşirile de capital din ţară. Analiştii spun că prin astfel de restricţii ale fluxurilor de bani mica economie insulară iese, practic, din zona euro. Ciprul va confisca până la 40% din depozitele neasigurate, adică mai mari de 100.000 de euro, constituite la cea mai mare bancă a ţării, Bank of Cyprus, şi până la 80% din cele neasigurate ale grupului bancar Marfin, care va fi lichidat, potrivit oficialilor guvernamentali. În schimb, deponenţii de la Bank of Cyprus vor primi acţiuni la instituţia de credit, care va fi recapitalizată şi restructurată. Guvernul aplică această măsură pentru a strânge mai multe miliarde de euro fără de care nu s-ar califica pentru programul de bailout de 10 miliarde de euro stabilit cu creditorii internaţionali, UE, BCE şi FMI, fără de care economia ar intra în faliment.
“Vom discuta în şedinţa de Guvern de mâine (miercuri, n.r.) câte organisme intermediare şi câte programe operaţionale vom avea pentru exerciţiul 2014-2020. Acum avem câte şapte din fiecare, dar vrem să reducem numărul acestora”, a spus Teodorovici.
Oficialul a precizat că ministerul pe care îl conduce are în vedere descentralizarea procesului de accesare a fondurilor europene, astfel că la nivel central vor fi menţinute doar proiectele mari, derulate de companii mari, în timp ce cele mai mici vor fi transferate la Agenţiile Regionale de Dezvoltare.
“Vrem să mergem pe descentralizare spre regiuni, dar şi pe simplificare. Vrem să implicăm mai mult sistemul bancar şi mediul privat în implementarea proiectelor cu fonduri UE. Cred în sistemul bancar mai mult, pentru că cineva mai exigent stă cu ochii pe sistemul bancar”, a adăugat Teodorovici.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Premierul ungar Viktor Orban a declarat practic război băncilor străine anunţând că va încerca să aducă jumătate sau chiar mai mult din sistemul bancar al ţării în mâini ungare. Industria este dominată în proporţie de 80% de bănci străine, acuzate de guvern că nu sprijină suficient economia şi care în perioada de boom economic au alimentat prin credite îndatorarea în monedă străină a populaţiei. În prezent, Ungaria este cel mai îndatorat stat din Europa Centrală şi de Est, iar datoria în valută a populaţiei a ajuns din cauza crizei o povară care apasă greu pe economie. „Nu este sănătos că proprietarii sistemului bancar din Ungaria sunt străini, deoarece aceasta se întoarce împotriva noastră în situaţii de criză. De aceea trebuie să încercăm să creştem controlul Ungariei în sistem. Guvernul are o ţintă, am vrea să vedem că 50% sau mai mult din sistemul bancar este în mâini ungare“, a declarat Orban. El a explicat că, în vremuri de criză, băncile străine încearcă să-şi rezolve problemele prin reducerea creditării şi cu cât problemele sunt mai serioase, cu atât scăderea este mai drastică, ceea ce privează afacerile de finanţare.
Peste 4.000 de angajaţi au părăsit sistemul bancar în 2012, în condiţiile în care 322 de unităţi au tras obloanele, reţeaua totală intrând sub pragul de 6.000 de sucursale şi agenţii. Băncile au trecut astfel la măsuri mai dure de reducere a costurilor de operare după ce în primii ani de criză au tot tras de timp sperând în zadar că economia îşi va reveni. O ajustare se vede şi la nivelul salariului mediu net, care a coborât de la 4.000 de lei/bancă în decembrie 2011 la 3.424 de lei/bancă în decembrie 2012, cu toate rezervele legate de acest indicator care suportă deformări importante din cauza câştigurilor din top management. Şi totuşi BNR consideră insuficiente măsurile de restructurare.
“Nu este suficient cât au închis până acum, iar la situaţia de azi din economie nu mai poţi susţine aceleaşi salarii la un personal atât de mare. Reduci ori salariile, ori numărul de angajaţi. Altă soluţie nu există, iar dacă nu se restructurează, pierderile se vor accentura, decapitalizarea se va accentua şi iar vor primi de la noi ordin de majorare a capitalului. Nu cred că acţionarii vor fi bucuroşi să vadă ordinul de la BNR”, spune Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR.
La sfârşitul lui 2012 lucrau în bănci 61.739 de angajaţi, iar reţeaua totală număra 5.724 de unităţi.
Cinteză spune că băncile s-au lăbărţat când aveau activitate, iar acum trebuie să se restrângă. Mai multe bănci au prezentat la BNR planuri de restructurare. “Dacă le aplică întocmai, situaţia se va îmbunătăţi rapid.”
Economia zonei euro se va redresa, treptat, în a doua jumătate a anului 2013, iar pentru a susţine încrederea este esenţial ca guvernele să reducă în continuare dezechilibrele fiscale şi structurale, în timp ce restructurarea sectorului financiar va merge înainte, consideră Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE). „În a doua jumătatea a anului 2013 activitatea economică ar trebui să se redreseze, treptat, susţinută de orientarea acomodativă a politicii monetare a BCE, de îmbunătăţirea încrederii pieţelor financiare, precum şi de creşterea exporturilor care beneficiază de consolidarea cererii globale”. Şeful BCE a amintit de scăderea economiei zonei euro în al doilea şi al treilea trimestru din 2012, intrarea în recesiune fiind antrenată de ţările din sudul Europei, afectate de datorii mari. „Datele disponibile continuă să indice o încetinire a economiei întrimestrul patru şi la începutul anului 2013. Această slăbire a activităţii economice reflectă impactul negativ al consumului scăzut şisentimentul investitorilor, precum şi cererea externă slabă. Cu toate acestea, sentimentul pieţelor financiare s-a îmbunătăţit şi cei mai recenţi indicatori confirmă o stabilizare a încrederii mediului de afacerişi a consumatorilor, deşi la un nivel scăzut”.
Băncile cu capital străin care au participat la prima iniţiativă de la Viena şi care deţin circa două treimi din sistemul bancar românesc şi-au redus expunerea pe subsidiarele din România cu 8% din martie 2009 până la sfârşitul anului trecut, a declarat joi viceguvernatorul BNR Cristian Popa, scrie Mediafax. “Procesul de dezintermediere controlată continuă. Cea mai recentă cifră, care cred că este pentru 11 luni, era de 8% reducere a pasivelor mamă – fiică pentru subsidiarele cu capital străin, cele aferente sistemului Viena 1. Acele bănci străine deţin împreună două treimi din sistemul bancar. O anumită reducere se cunoaşte. Acesată reducere este faţă de martie 2009”, a afirmat Popa, după conferinţa de presă în care a fost prezentat raportul trimestrial asupra inflaţiei. El a arătat că această scădere este parţial compensată de faptul că o parte din liniile de finanţare anterior disponibile au fost transformate în credite subordonate, care sunt elemente de rang 2, şi contribuie la capitalizarea sistemului bancar într-o manieră directă.
Prin naţionalizarea băncii SNS Reaal săptămâna trecută statul olandez a ajuns să controleze două dintre cele mai mari bănci din ţară. ING, cel mai mare creditor, supravieţuieşte cu un bailout de zece miliarde de euro primit în 2008 şi este încă dator guvernului pentru aceşti bani. Din top patru, doar Rabobank a rămas fără „pată“. Naţionalizarea SNS Reaal contra unui bailout de 2,2 miliarde de euro reprezintă un semnal puternic că sistemul bancar european încă se confruntă cu efectele crizei financiare şi că acesta trebuie să găsească o soluţie prin care să lase instituţiile de credit să intre în faliment fără ca datoriile guvernelor să crească, scrie CNN. În Olanda sistemul bancar a supravieţuit celor cinci ani de la începutul crizei financiare datorită ajutorului venit din partea statului, care pe lângă SNS Reaal mai controlează ABN Amro. „Este îngrijorător. Aproape întreg sistemul bancar din Olanda depinde acum de ajutorul guvernului“, a spus Arnoud Boot, profesor de finanţe la Universitatea din Amsterdam, citat de publicaţia The Wall Street Journal.
BRD, a doua bancă din sistem după activele deţinute, a redus cu un sfert de punct procentual dobânzile plătite la depozitele la termen în euro cu scadenţa de 3, 6 şi 12 luni, nivelul bonificaţiei ajungând în prezent la un maxim de 3,25% pe an. Dobânda la depozitele în euro cu scadenţa la o lună a fost micşorată cu 0,3 puncte, până la 2,3% pe an. Turcii de la Garanti au tăiat o jumătate de punct din dobânzile la depozitele în euro, acestea fiind cuprinse în prezent între 2,7% şi 2,95% pe an. Cea mai mică dobândă, de 2,7% pe an, este plătită la depozitele cu scadenţa la o lună, în timp ce sumele economisite pe 3, 6 şi nouă luni sunt bonificate cu 2,95% pe an.