Valoarea totală a investiţiei s-a ridicat la aproximativ 140.000 de euro, bani alocaţi de către Coca-Cola în cadrul unui proiect ce a avut ca scop realizarea unor lucrări de amenajare eco-turistică a zonei cascadei Bigăr.
Citiţi mai multe pe www.descopera.ro
Fondul Samsung pentru Inovare în Automotive va fi dedicat tehnologiilor maşinilor autonome care includ şi senzori smart, sisteme Machine Vision, inteligenţă artificială, calculatoare de mare performanţă, soluţii de conectivitate, soluţii de siguranţă pentru automobile, securitate şi confidenţialitate.
HARMAN, care a fost achiziţionată de către Samsung în acest an, a înfiinţat o nouă unitate strategică de business (SBU) pentru sisteme avansate de asistenţă pentru şoferi (ADAS). Noua unitate HARMAN, ce va fi integrată în divizia Connected Car de la HARMAN, va lucra cu Centrul de Inovare şi Strategie Samsung (SSIC) pentru a dezvolta tehnologii ce vizează vehicule conectate mai inteligente şi mai sigure. Echipa pentru Mecanisme Smart SSIC este un grup de inginerie auto, dedicat creării de soluţii de mobilitate de ultimă generaţie.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, accidentele rutiere sunt în top 10 cauze de deces la nivel global. Doar în Statele Unite, cele mai recente date redau un număr de peste 35,000 accidente fatale anual. Obiectivul Samsung pe piaţa automotivă este să aducă un număr de tehnologii noi pe piaţă, ce includ atât senzori, cât şi soluţii de procesare de date, care vor contribui la siguranţa vehiculelor. Aceste tehnologii vor crea o experienţă a condusului mai confortabilă şi convenabilă.
Pentru a răspunde cererii de soluţii integrate, în special cele pentru condusul autonom, Samsung şi HARMAN vor utiliza soluţii de inginerie, calculatoare de mare performanţă, tehnologii senzoriale, algoritmi, inteligenţă artificială, precum şi soluţii de conectivitate şi cloud care fac posibile sistemele avansate de asistenţă pentru şoferi (ADAS) şi conducerea autonomă.
Prima investiţie strategică a Fondului Samsung pentru Inovare în Automotive va fi TTTech, lider în siguranţa funcţională, reţele deterministe, sisteme incorporate în timp real şi integrare complexă de software pentru ADAS şi platforme de conducere automată. TTTech plănuieşte să utilizeze investiţia Samsung pentru a îmbunătăţi operaţiile şi tehnologiile de siguranţă ale condusului autonom. Tehnologia companiei, precum şi noua platformă MotionWise vor accelera dezvoltarea, integrarea şi validarea noilor standarde pentru vehicule şi producătorii specializaţi. De asemenea, investiţiile anterioare făcute de Samsung au inclus acţiuni în startup-uri din industria auto, printre care AImotive şi Renovo pentru conducere autonomă, Quanergy, TetraVue şi Oculii pentru senzori, Autotalks şi Valens pentru conectivitate şi Graphcore pentru calculatoare de performanţă ridicată.
Samsung deţine licenţe pentru testarea programelor software de conducere autonomă şi componentelor hardware în Coreea de Sud şi California. Samsung se va concentra doar pe colaborarea cu fabricanţii şi reprezentanţii auto pentru a dezvolta următoarea generaţie a industriei auto.
“Surse media indică faptul că cel puţin 8 oameni şi-au pierdut viaţa şi alţi 67 au fost răniţi după ce o furtună violent a trecut prin vestul României. S-au raportat rafale de vânt cu o viteză de până la 100 de kilometri pe oră”, notează pagina Facebook rezervată evenimentului. Pe reţeaua de socializare se mai precizează că oraşele afectate au fost Buziaş, Timişoara şi Bistriţa.
Facebook a mai activat funcţia anul acesta în urma atentatelor de la Manchester şi de la Londra, precum şi în cazul uraganului Irma.
“Surse media indică faptul că cel puţin 8 oameni şi-au pierdut viaţa şi alţi 67 au fost răniţi după ce o furtună violent a trecut prin vestul României. S-au raportat rafale de vânt cu o viteză de până la 100 de kilometri pe oră”, notează pagina Facebook rezervată evenimentului. Pe reţeaua de socializare se mai precizează că oraşele afectate au fost Buziaş, Timişoara şi Bistriţa.
Facebook a mai activat funcţia anul acesta în urma atentatelor de la Manchester şi de la Londra, precum şi în cazul uraganului Irma.
Importatorul oficial Jaguar Land Rover cheamă în service 275 de autovehicule marca Land Rover, modelele Range Rover cu an model 2016-2017, Range Rover Sport cu an model 2016-2017 şi Discovery Sport cu an model 2017.
La anumite vehicule din modelele menţionate este posibil ca sistemul de pretensionare a centurii de siguranţă faţă să nu funcţioneze corespunzător, din cauza unei concentraţii incorecte a agentului de activare a sistemului.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Noile planuri setează premisele ca şi următorul deceniu să fie unul al creşterilor solide: în acestea intră un buget de investiţii de 20 de milioane de euro, într-o nouă hală de producţie, precum şi deschiderea unei fabrici în afara graniţelor.
„Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie, pentru că nu avem absolut nicio nevoie de a atrage un fond de investiţii, nu avem nevoie de finanţare. Stăm foarte bine la capitolul grad de îndatorare, planul de dezvoltare îl avem foarte bine făcut pentru următorii 10 ani cu siguranţă. Avem planurile foarte bine puse la punct, ştim ce avem de făcut”, răspunde Horaţiu Ţepeş, întrebat dacă ia în calcul vânzarea Bilka, în contextul în care ştirile cu antreprenori români care îşi cedează businessurile crescute în criză au ţinut capetele de afiş în ultimii ani.
Bilka însă, brandul de sisteme de acoperişuri metalice cu origini braşovene, nu este de vânzare, chiar dacă cifrele, după un deceniu de activitate, îi fac pe investitori să îl contacteze constant pe antreprenor: anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri netă de 271 de milioane de lei (cca 60 mil. euro), în creştere cu 41% faţă de anul anterior, iar în primele şase luni ale anului a înregistrat o creştere de 54%, până la 147 de milioane de lei.
Cota de piaţă pe segmentul acoperişurilor metalice, în care este lider din 2012, a ajuns anul trecut la 30%; gradul de îndatorare al companiei se plasează la 24,23%, iar marja profitului brut, la 12,2%. 95% din cifra de afaceri se datorează produselor proprii (toate componentele sistemului de acoperiş care au ca materie primă oţelul prevopsit), iar diferenţa este realizată din vânzarea de produse complementare (un sistem complet de acoperiş are nevoie şi de accesorii precum ferestrele de mansardă, folia anticondens sau şuruburi, produse comercializate şi pentru care au parteneri strategici).
În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birouri întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, a devenit neîncăpătoare pentru planurile antreprenorului. „Toate acestea, la nivelul actualului sezon, nu ne sunt de ajuns. Cu siguranţă va trebui să facem ceva, mai ales pentru dezvoltarea produselor destinate sectorul industrial”, sugerează Ţepeş direcţia de concentrare a Bilka pentru anii următori.
NOUL DECENIU BILKA
Horaţiu Ţepeş şi-a făcut timp pentru interviu chiar dacă este perioada cea mai aglomerată în industria pe care activează: lunile august şi septembrie sunt vârful de sezon pe cerere, un sezon care începe imediat după perioada sărbătorilor de Paşte, de obicei în luna mai, şi se termină înainte de sărbătorile de iarnă; mai precis, este vorba despre o încetinire a cererii, fiindcă şi în ianuarie şi februarie sunt cereri, dar la un volum mai mic. „Ceea ce diferă acum faţă de anii trecuţi sunt optimismul din piaţă şi planurile de viitor care sunt constructive din toate punctele de vedere, în contextul în care şi nevoia de construcţii în România este foarte mare”, observă Ţepeş. În acest vârf de sezon, creşterile cu care Bilka s-a obişnuit încep deja să se contureze. „Din calcule bazate pe istoric, probabil că vom termina anul cu peste 400 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că păstrăm tradiţia creşterilor anuale de 40% . Chiar dacă am ajuns la cifre foarte mari, ne ajută piaţa – este cerere şi datorită investiţiilor din trecut.”
Şi totuşi, cât loc de creştere mai este? Antreprenorul descrie câteva dintre reperele la care se uită atunci când vine vorba de evoluţia pieţei. „Sunt mai mulţi indicatori pe care-i urmărim. Spre exemplu, materia noastră primă este oţelul prevopsit, iar piaţa din România era în 2015 de 213.000 de tone; în 2016 a ajuns la 256.000 de tone. Dacă facem o paralelă cu Polonia, care este liderul Europei în consumul de oţel prevopsit, acolo piaţa este de 900.000 de tone. Astfel, printr-un calcul comparativ raportat la populaţia Poloniei, unde trăiesc circa 40 de milioane de locuitori, rezultă o piaţă potenţială de 400.000 – 450.000 tone de oţel prevopsit.”
Piaţa de oţel prevopsit, folosit mai ales în construcţia de hale industriale şi acoperişuri metalice, ar putea ajunge în circa 5-7 ani la un volum dublu, potrivit calculelor antreprenorului. El se aşteaptă ca nevoia de acoperişuri metalice în România să crească, context în care sunt conturate şi planurile companiei pentru următorii ani. Iar dacă toate investiţiile făcute de Bilka până acum au fost făcute preponderent pentru sectorul rezidenţial, următorii ani vizează însă sectorul industrial. „Construim un buget acum, un plan pentru investiţia în sectorul industrial, în direcţia vânzării de hale industriale la cheie. Valoarea acestui buget este de aproximativ 20 de milioane de euro, iar proiectul include şi construirea unei platforme industriale de aproximativ 10 hectare şi utilaje, o echipă, materiile prime necesare şi, bineînţeles, dezvoltarea în piaţă.”
În prezent producţia pentru produsele cu destinaţie industrială aduc 10% din veniturile companiei, restul de 90% fiind produsele pentru sectorul rezidenţial. În timp, după maturizarea investiţiilor făcute în 2014-206 pentru dezvoltarea diviziei rezidenţial şi după implementarea planului de investiţii pentru divizia industrial, 40% din producţie va reprezenta sector industrial şi 60% cel rezidenţial. Potrivit lui Horaţiu Ţepeş, maturitatea va veni în 2018 în cazul producţiei pentru rezidenţial şi în 2022, în ceea ce priveşte industrialul.
Noile planuri setează premisele ca şi următorul deceniu să fie unul al creşterilor solide: în acestea intră un buget de investiţii de 20 de milioane de euro, într-o nouă hală de producţie, precum şi deschiderea unei fabrici în afara graniţelor.
„Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie, pentru că nu avem absolut nicio nevoie de a atrage un fond de investiţii, nu avem nevoie de finanţare. Stăm foarte bine la capitolul grad de îndatorare, planul de dezvoltare îl avem foarte bine făcut pentru următorii 10 ani cu siguranţă. Avem planurile foarte bine puse la punct, ştim ce avem de făcut”, răspunde Horaţiu Ţepeş, întrebat dacă ia în calcul vânzarea Bilka, în contextul în care ştirile cu antreprenori români care îşi cedează businessurile crescute în criză au ţinut capetele de afiş în ultimii ani.
Bilka însă, brandul de sisteme de acoperişuri metalice cu origini braşovene, nu este de vânzare, chiar dacă cifrele, după un deceniu de activitate, îi fac pe investitori să îl contacteze constant pe antreprenor: anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri netă de 271 de milioane de lei (cca 60 mil. euro), în creştere cu 41% faţă de anul anterior, iar în primele şase luni ale anului a înregistrat o creştere de 54%, până la 147 de milioane de lei.
Cota de piaţă pe segmentul acoperişurilor metalice, în care este lider din 2012, a ajuns anul trecut la 30%; gradul de îndatorare al companiei se plasează la 24,23%, iar marja profitului brut, la 12,2%. 95% din cifra de afaceri se datorează produselor proprii (toate componentele sistemului de acoperiş care au ca materie primă oţelul prevopsit), iar diferenţa este realizată din vânzarea de produse complementare (un sistem complet de acoperiş are nevoie şi de accesorii precum ferestrele de mansardă, folia anticondens sau şuruburi, produse comercializate şi pentru care au parteneri strategici).
În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birouri întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, a devenit neîncăpătoare pentru planurile antreprenorului. „Toate acestea, la nivelul actualului sezon, nu ne sunt de ajuns. Cu siguranţă va trebui să facem ceva, mai ales pentru dezvoltarea produselor destinate sectorul industrial”, sugerează Ţepeş direcţia de concentrare a Bilka pentru anii următori.
NOUL DECENIU BILKA
Horaţiu Ţepeş şi-a făcut timp pentru interviu chiar dacă este perioada cea mai aglomerată în industria pe care activează: lunile august şi septembrie sunt vârful de sezon pe cerere, un sezon care începe imediat după perioada sărbătorilor de Paşte, de obicei în luna mai, şi se termină înainte de sărbătorile de iarnă; mai precis, este vorba despre o încetinire a cererii, fiindcă şi în ianuarie şi februarie sunt cereri, dar la un volum mai mic. „Ceea ce diferă acum faţă de anii trecuţi sunt optimismul din piaţă şi planurile de viitor care sunt constructive din toate punctele de vedere, în contextul în care şi nevoia de construcţii în România este foarte mare”, observă Ţepeş. În acest vârf de sezon, creşterile cu care Bilka s-a obişnuit încep deja să se contureze. „Din calcule bazate pe istoric, probabil că vom termina anul cu peste 400 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că păstrăm tradiţia creşterilor anuale de 40% . Chiar dacă am ajuns la cifre foarte mari, ne ajută piaţa – este cerere şi datorită investiţiilor din trecut.”
Şi totuşi, cât loc de creştere mai este? Antreprenorul descrie câteva dintre reperele la care se uită atunci când vine vorba de evoluţia pieţei. „Sunt mai mulţi indicatori pe care-i urmărim. Spre exemplu, materia noastră primă este oţelul prevopsit, iar piaţa din România era în 2015 de 213.000 de tone; în 2016 a ajuns la 256.000 de tone. Dacă facem o paralelă cu Polonia, care este liderul Europei în consumul de oţel prevopsit, acolo piaţa este de 900.000 de tone. Astfel, printr-un calcul comparativ raportat la populaţia Poloniei, unde trăiesc circa 40 de milioane de locuitori, rezultă o piaţă potenţială de 400.000 – 450.000 tone de oţel prevopsit.”
Piaţa de oţel prevopsit, folosit mai ales în construcţia de hale industriale şi acoperişuri metalice, ar putea ajunge în circa 5-7 ani la un volum dublu, potrivit calculelor antreprenorului. El se aşteaptă ca nevoia de acoperişuri metalice în România să crească, context în care sunt conturate şi planurile companiei pentru următorii ani. Iar dacă toate investiţiile făcute de Bilka până acum au fost făcute preponderent pentru sectorul rezidenţial, următorii ani vizează însă sectorul industrial. „Construim un buget acum, un plan pentru investiţia în sectorul industrial, în direcţia vânzării de hale industriale la cheie. Valoarea acestui buget este de aproximativ 20 de milioane de euro, iar proiectul include şi construirea unei platforme industriale de aproximativ 10 hectare şi utilaje, o echipă, materiile prime necesare şi, bineînţeles, dezvoltarea în piaţă.”
În prezent producţia pentru produsele cu destinaţie industrială aduc 10% din veniturile companiei, restul de 90% fiind produsele pentru sectorul rezidenţial. În timp, după maturizarea investiţiilor făcute în 2014-206 pentru dezvoltarea diviziei rezidenţial şi după implementarea planului de investiţii pentru divizia industrial, 40% din producţie va reprezenta sector industrial şi 60% cel rezidenţial. Potrivit lui Horaţiu Ţepeş, maturitatea va veni în 2018 în cazul producţiei pentru rezidenţial şi în 2022, în ceea ce priveşte industrialul.
Potrivit unui comunicat al Consiliului Judeţean Cluj transmis, miercuri, programul Academia de Training în Siguranţă Cibernetică va îmbina o secţiune de cursuri teoretice cu o platformă online de testare a capacităţilor defensive în siguranţă cibernetică.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În opinia lui Iulian Ghişoiu, General Manager al BeKid – unul dintre cele mai mari magazine online din România pentru bebeluşi şi copii – părinţii rareori citesc instrucţiunile de instalare a scaunului auto dedicat bebeluşilor, dar ştiu să facă diferenţa între caracteristicile acestor scaune în funcţie de categoriile de vârstă. “Mulţi părinţi cumpără în cunoştinţă de cauză scaune auto, le cunosc dinainte caracteristicile în funcţie de vârstă, recunosc că urmăresc foarte multe fotografii şi videoclipuri atunci când urmează să achiziţioneze un astfel de dispozitiv, însă foarte puţin alocă timp pentru instalarea corectă a scaunului în maşină. Îmbucurător este faptul că majoritatea părinţilor din România îşi schimbă scaunul copilului atunci când acesta depăşeşte greutatea recomandată şi investesc destul de mult în confortul şi securitatea copilului”, declară directorul BeKid.
Amenzi usturătoare pentru cei ce nu respectă siguranţa copilului pe bancheta din spate. Conform Codului Rutier, articolul 36, alineatul 12 şi 13 pedepseşte conducătorii de autovehicule care, în timpul mersului, nu transportă minorii în regim de siguranţă, în scaune pentru copii omologate, prevăzute cu centuri de siguranţă. Nerespectarea acestor dispozitive legale, atrage după sine amenzi în valoare de 580 sau 725 de lei.
Mulţi români ocolesc Legea cumpărând simple înălţătoare pentru copiii mici
“Am identificat un segment de populaţie care, de dragul de a scapa de amenzi, achiziţionează înălţătoare, nu scaune auto dotate cu centură şi spătar care urmează curbura capului. În aceste înălţătoare, de cele mai multe ori, copiii sunt lasaţi să stea fără să fie prinşi cu centura maşinii, iar în cazul unui accident, capul este prima parte a corpului care este pusă în pericol. Prin comparaţie, scaunele auto au apărători laterale, care protejează corpul şi mai ales spatele şi capul, în cazul unui impact”, declară Iulian Ghişoiu, General Manager al BeKid.
Aţi auzit cu siguranţă de J.K. Rowling şi de membri trupei Queen, dar averea combinată a acestora este mult sub cea a lui Kirsty Bertarelli – cea mai bogată femeie din Marea Britanie.
Femeia de 46 de ani are nu mai puţin de 11,5 miliarde de lire sterline şi nu se fereşte să arate asta lumii întregi.
Născută în Staffordshire, Marea Britanie în 1971, Kirsty a cunoscut încă de mică gustul banilor: părinţii ei au deţinut unul dintre cei mai mari producători de ceramică din lume, Churchill China. Ea a crescut jucând tenis şi interpretând mai multe roluri în producţii locale de tip musical.
La 17 ani, ea s-a alăturat unei agenţii de modelling şi a câştigat titlul de Miss UK; câteva luni mai târziu, a ocupat locul al treilea în cadrul concursului Miss World.
La 26 de ani l-a cunoscut pe actualul său soţ, Ernesto, care moştenise recent compania de farmaceutice Soreno.
Kirsty Bertarelli petrece mai multe luni pe an la bordul superiachtului său de 100 de milioane de lire sterline.
Pe lângă faptul că e căsătorită cu Ernesto Bertarelli, cel mai bogat om din Elveţia, femeia spune că Liz Hurley e o prietenă apropiată.